joi, 24 iulie 2025

Două gânduri între protaze și apodoze


MOTTO: „Adevărata generozitate este să faci ceva bun pentru cineva care nu va afla niciodată despre aceasta.” (Frank A. Clark)

E cald. Foarte cald. Am trebăluit de dimineață prin grădină, iar acum sunt obosită, dar nu ăsta-i motivul pentru care nu am absolut nicio idee mai acătării. Pozele sunt cât de cât „asortate” la puținele gânduri care-mi sunt treze în minte (celelalte gânduri, ca de obicei, au leșinat de căldură sau dorm în nesimțire pe unde apucă). Prima poză (ca și motto-ul, de altfel) este despre prietenie, generozitate, bunătate, din ce în ce mai rare azi. A doua poză este despre cum a ajuns comunicarea dintre noi, în aceste timpuri pe care le trăim, adică mai puțin prin viu grai, mai mult prin mesaje, sau, și mai tragic, prin emoji. Chestie de care m-am molipsit și eu. Q.E.D. Și iată că au apărut, mai nou, și articole vestimentare cu emoticoane. Mda, cuvintele din Dexonline și, poate, niște glume...

Cuvântul aleatoriu:

PROTAZĂ, protaze, s.f. 1. Partea întâi a unei perioade condiționale, care cuprinde grupa propozițiilor secundare și care îndreaptă atenția cititorului asupra consecințelor care se enunță în apodoză. 2. Partea de la început a unei drame antice, care cuprindea expunerea subiectului. Din fr. protase. Cf. lat. protasis. Sursa: DEX '09 (2009).

(!!!) Nu mai știu ce e apodoza, cum nu-mi amintesc nici de protază. Dar deja nu mă mai necăjesc, acum experimentez un comportament bazat pe „ei, și?!”

APODOZĂ, apodoze s.f. (fr. apodose, cf. lat., gr. apodosis): Propoziție principală, regentă a unei subordonate condiționale, așezată după aceasta, ca în exemplele următoare: „Dacă te pregătești, știi întotdeauna!”, „Dacă satul mi-ar da o bucată de țarină, i-aș învăța și celelalte lucruri.” (I. Slavici). Sursa: DTL (1998). 

Cuvântul zilei:

LIMES s.n. Sistem de apărare folosit de romani, care consta dintr-un zid de piatră sau dintr-un val de pământ, construit la granițele provinciilor. Cuvânt latin. Cheia alegerii: Ziua Poliției de Frontieră în România.  

 

Glume:

Doi struți, după ce și-au ținut un timp capul în nisip, discută între ei:
- Oare de ce ne ținem noi capul în nisip?!
- Nu știu TU de ce-l ții, dar eu unul caut petrol...

Intru în casă azi și o găsesc pe soția mea pe canapea, alături de amanta mea. Întreb, siderat:
- Ce se întâmplă aici?
- Tu să-mi spui, zice nevastă-mea.
- Ce să-ți spun, văd că stai pe canapea cu o necunoscută. Atât!
- O necunoscută, hai?! strigă nervoasă amanta mea. Păi, eu nu sunt o necunoscută, suntem împreună de șapte luni...
Atunci m-am uitat la soția mea și am întrebat-o:
- Este adevărat, dragă?

Soțul către soție:
- Draga mea, ești supărată?
- Nu, de ce aș fi?
- Nu știu, ești femeie, găsești tu ceva...

Nora o sună pe soacră:

- Poți să-mi spui cine schimbă copilul dacă face pe el?

Soacra:

- Desigur că totdeauna mamă-sa, draga mea.

Nora:

- O.K. Poți să vii pe la noi? Fiu-tău iarăși s-a îmbătat și a făcut pe el...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Niște gânduri ascunse după un nor

MOTTO: „ Nu-ți fie frică să faci un pas mare. Nu poți trece o prăpastie din două sărituri mici. ” (David Lloyd George) Așaa... Deci, cred as...