luni, 30 iunie 2025

Azi, gânduri jumi-juma

MOTTO: „Noaptea trecem în cealaltă jumătate a vieţii, care este jumătatea cea mai frumoasă...” (Goethe)

Uite că s-a dus jumătate din anul de grație 2025. Rectific, pentru mine, doar jumătatea asta care a trecut a fost așa-zis „de grație”, căci am terminat chiar acum cu ratele la CAR Pensionari. Stau pe gânduri dacă mai fac un alt împrumut, dar cred că nu. Gândurile mele, ca să fie în temă, s-au „divizat”: o jumătate dintre ele mă ajută să însăilez aici o scriere, cealaltă jumătate doarme cu sforăituri. Păi, urmează „ritualul” obișnuit: cuvinte, explicații, glume...
*
Cuvântul aleatoriu:
FIT s.n. (Fam.; în expr.) A trage la fit = a lipsi de la datorie, în special de la orele de școală; a chiuli. Cf. rus. kvit, germ. quitt. Sursa: DEX '09 (2009).
* Asta m-a dus cu gândul la...
FLIT, flituri, s.n. Insecticid folosit împotriva muștelor, țânțarilor, puricilor etc. Expr. A da (cuiva) cu flit = a mustra./ A da (cuiva) cu flit = a ironiza./ A da (cuiva) cu flit = a alunga, a izgoni.
*
Cuvântul zilei:
NEGUS, neguși, s.m. Titlu purtat în perioada monarhiei de suveranii Etiopiei; persoană care avea acest titlu. Din fr. négous, germ. Negus. Cheia alegerii: Pe 30 iunie 1936, în fața Societății Națiunilor de la Geneva, împăratul Haile Selassie a ținut o pledoarie emoționantă pentru țara sa, Etiopia, care fusese invadată de armata lui Mussolini. Mic de statură și fragil, îmbrăcat în alb, a făcut o impresie deosebită delegaților și opiniei publice, însă nu s-a luat nicio decizie în favoarea sa și a țării sale. Dimpotrivă, preocupată de pacea în Europa, Liga Națiunilor a ridicat sancțiunile împotriva Italiei. Împăratul exilat avea să devină simbolul rezistenței la fascism și al neputinței democrațiilor.
* Cuvântul-temă-a-zilei:
JUMĂTATE, jumătăți, s.f. 1. Fiecare dintre cele două părți egale în care se poate diviza un întreg; parte dintr-un întreg divizat în două părți aproximativ egale. ◊ Jumătate de măsură = măsură fragmentară, incompletă, numai pe jumătate. ◊ Loc. adv. Pe (sau în) jumătate = în două părți egale, pe din două; parțial, incomplet; p. ext. segmentat, trunchiat. ◊ Expr. A face (ceva) pe jumătate = a nu duce (ceva) până la capăt. (O dată) și jumătate, exprimă ideea de superlativ. Cu jumătate de gură (sau de glas) ori cu jumătate gură(sau gură) sau cu gura (pe) jumătate = cu glas scăzut, fără convingere sau entuziasm. Cu jumătate de inimă sau cu inima pe jumătate = fără curaj, fără hotărâre, fără avânt. ♦ (Adverbial) în parte, întrucâtva. 2. (Glumeț) Soție. 3. Punctul care marchează mijlocul unei distanțe în spațiu sau al unui interval de timp. 4. (Eliptic) Măsură de capacitate sau de greutate reprezentând o doime dintr-un litru sau dintr-un kilogram. 5. (Reg.) Claie mică formată din snopi așezați în formă de cruce. [Variante: (fam. și reg.) juma, jumate s. f.] Et. nec. Sursa: DEX '09 (2009). 
* Jumi-juma - expr. jumătate-jumătate; împărțire în două părți egale. Sursa: Argou (2007).

* „An de grație” înseamnă, în general, o perioadă de timp, adesea un an, acordată cu bunătate sau ca un favor, în care o anumită acțiune este amânată sau scuzată. Se referă la o perioadă de clemență sau indulgență, fie în context financiar, fie în cel juridic. (Rezultat generat de IA).

* Glume:

Un preot, la sfârșitul slujbei de duminică, le spune enoriașilor:
- Duminica viitoare vă voi vorbi despre minciună. Pentru asta, vreau să vă rog ca, până atunci, să citiți capitolul 17 din Evanghelia după Marcu.
Duminica următoare, preotul zice:
- Dragii mei, așa cum v-am spus, astăzi vom vorbi despre minciună. Toți cei care ați citit, după cum v-am rugat, capitolul 17 din Evanghelia după Marcu, ridicați mâna.
Toți enoriașii ridică mâna. Preotul zice:
- Exact despre asta voiam să vă vorbesc. Nu există capitolul 17 în Evanghelia după Marcu
***
Un tip își ia ziarul dimineața să-l citească. În ziar, la rubrica „Decese” e un anunț în care scrie că a murit. Ia telefonul și își sună cel mai bun prieten:
- Ai citit ziarul? Spune că am murit!
- Da, am văzut! Păi cum, ai voie cu telefon acolo?!

duminică, 29 iunie 2025

Niște gânduri cam dogorite

Motto: „Tot ce este bun, tot ce este magic se întâmplă vara, între lunile iunie și august.” (Jenny Han)


Astăzi parcă nu mai e chiar așa de cald (adică, nu așa groaaaznic de caaald), mă pot odihni în voie, căci e duminică și mare sărbătoare (Sfinții Petru și Pavel), deci ar fi trebuit să-mi „scapere” mintea și să scriu aici ceva foarte fain. Ei bine, nu, gândurile mele susțin că sunt încă toropite de căldură și că vor să doarmă sau să lenevească în voie. Hm, motive găsesc ele mereu: e prea cald, e prea frig, sunt obosite, sunt morocănoase, sunt prea vesele, sunt stresate, bla-bla-bla. Mă voi ocupa singură și fără gânduri cu niște cuvinte (cele din dexonline.ro și unele întâlnite aiurea) și, poate, cu niște glume...

Cuvântul pus de mine între ghilimele

(A) SCĂPĂRA, scapăr, vb. I. Intranz. 1. A produce scântei prin lovirea cremenei cu amnarul; p. gener. (despre pietre sau corpuri dure) a scoate scântei prin ciocnire. ◊ Expr. Cât ai scăpăra din amnar = extrem de repede. A-i scăpăra (cuiva) picioarele (sau călcâiele) = a fugi foarte repede; a-i sfârâi călcâiele. A scăpăra din picioare = a bate din picioare; a fi nerăbdător. A-i scăpăra cuiva buza (sau buzele, măseaua) de... = a avea mare nevoie de... ♦ Tranz. A aprinde un chibrit. ♦ Tranz. și intranz. (Despre foc și flăcări) A arunca, a împrăștia scântei. ♦ (Despre fulgere) A se ivi, a izbucni. ♦ Fig. A apărea, a se ivi deodată, fulgerător. ◊ Expr. A-i scăpăra (cuiva) prin minte (sau prin cap etc.) = a i se ivi (cuiva) brusc în minte, a-i trece (cuiva) repede prin minte. 2. A scânteia, a sclipi. ♦ (Despre ochi) A arunca priviri vii, scânteietoare. ◊ Expr. A-i scăpăra (cuiva) ochii = a) a fi foarte flămând; b) a fi foarte furios; c) a simți o durere foarte puternică. Et. nec. 

Cuvântul aleatoriu:

STIGMAT, stigmate, s.n. 1. Urmă lăsată de ceva; spec. urmă rușinoasă, semn dezonorant. ♦ Spec. (Înv.) Marcă, ștampilă, semn care se aplica (cu ajutorul unui fier roșu) pe corpul sclavilor sau al delincvenților. ♦ (Rar) Pată de murdărie. 2. (La pl.) Semne ale suferinței fizice, corespunzătoare rănilor lui Hristos răstignit, apărute în urma extazului la unii sfinți și credincioși. 3. (Bot.) Partea superioară a pistilului, pe care se prinde și încolțește polenul. 4. Fiecare dintre cele două deschizături ale traheilor, așezate pe părțile laterale ale corpului unor insecte, miriapode etc. Din fr. stigmate, lat. stigma, -atis.

Cuvântul zilei:
(A) DOGORI, dogoresc, vb. IV. Intranz. 1. (Despre soare, foc etc.; la pers. 3) A răspândi căldură puternică, arzătoare. ♦ Tranz. A da cuiva o senzație de căldură arzătoare; a încinge, a înfierbânta ceva. 2. (Despre oameni și despre părți ale corpului lor) A fi aprins, încins, înfierbântat de o emoție, de boală etc. [Variantă: (a) dogorî vb. IV]. Din bg. dogorja, sb. dogoreti. Cheia alegerii: Ziua  Internațională a Zonei Tropicale.

Cuvânt „întâlnit aiurea”:

MIRMECOFAG, -Ă, mirmecofagi, mirmecofage, adj. (Zool.; despre animale): Care se hrănește cu furnici. Din fr. myrmécophage.

Glume:

Soțul și soția merg la un psiholog să facă terapie deoarece, după douăzeci de ani de mariaj, bărbatul este foarte deprimat. Când este întrebat care este problema, soțul scoate o listă lungă și detaliată cu tot ce a avut de îndurat în toți acei ani: lipsa comunicării, nu se simte apreciat, nu se simte iubit, nu se simte respectat etc. În cele din urmă, terapeuta (foarte drăguță) se apropie de bărbat, îi cere să se ridice și începe să-l îmbrățișeze și să-l sărute cu pasiune, în timp ce soția îi privea șocată. Când terapeuta termină cu sărutatul, își aranjează părul, se așază lângă bărbatul care rămăsese fără cuvinte, și îi spune soției:

– Doamnă, de „terapia” asta are nevoie soțul dumneavoastră, de cel puțin trei-patru ori pe săptămână. Credeți că se poate?

Femeia meditează un moment și răspunde:
– Doamna doctor, îl pot aduce luni, marți și joi, dar miercuri și vineri, nu pot, pentru că fac zacuscă și compot!
()
Cu câteva zile înainte de nuntă, viitorul ginere i se destăinuie alesei inimii lui:
- Dragă, am hotărât cu prietenii să organizăm o petrecere a burlacilor.
- Aha, zice viitoarea mireasă. Vin și coniac cât încape, muzică, și, bineînțeles, femei cu care toată noaptea veți face dragoste...
- Nu, dragostea mea, doar câte o bere, vom sta liniștiți și ne vom povesti despre aventurile noastre din trecut.
- Tu pe cine minți? Crezi că eu n-am fost la petreceri de burlaci?!
()
- Știi când a inventat Graham Bell telefonul?
- Da, în anul 1876!
- Ei bine, află că atunci când l-a conectat prima dată, avea deja vreo șase apeluri pierdute de la soția lui...

vineri, 27 iunie 2025

Vise năstrușnice și gânduri despre ele

Motto: „Există vise simbolice, vise care simbolizează realitatea; sau există realităţi simbolice, realităţi care simbolizează vise.” (Haruki Murakami)


După vreo trei zile mai „muncite” ca de obicei, nu aveam de gând să scriu nimic căci, de ostenită ce sunt, nu mai am nicio idee mai acătării, dar azi noapte am avut un vis așa de năstrușnic, încât nici nu am auzit, pe la ora două jumătate, sunetele sinistre de la RoAlert. Culmea este că mi-am adus aminte visul, azi de dimineață (poate și din cauză că mi-am cumpărat un prinzător de vise): se făcea că era noapte, cineva cotrobăia prin camere, mi-era taaare frică, iar după ce n-am mai auzit zgomote, m-am dus încetișor să văd ce se întâmplă și, atunci când am realizat că mi se furaseră toate cărțile din cele trei-patru biblioteci ale mele, m-am pus pe plâns. Dimineața, amintindu-mi visul cel năstrușnic, am răsuflat ușurată că toate cărțile mele erau la locul lor, dar am și râs sănătos la gândul că cineva ar fura cărți în zilele noastre cele pline de ziare și emisiuni TV cu știri false, tik-tok-uri, manele și analfabetism funcțional.
Cuvântul „de vis”:
NĂSTRUȘNIC, -Ă, năstrușnici, -ce, adj. 1. Care iese din comun; neobișnuit, ciudat, bizar. 2. Care depășește cu mult (prin proporții, intensitate) limitele obișnuite; extraordinar, strașnic, grozav. Cf. sl. nestruženŭ.
Câteva glume:
- Șeful m-a concediat pentru că m-am culcat puțin la muncă.
- Doar pentru atât?!
- Mda, păi m-am culcat cu nevastă-sa...
&
O tipă intră într-unul dintre cele mai șic magazine de încălțăminte (de firmă, adică):
- Vreau trei perechi de pantofi. Foarte scumpi. Cei mai scumpi. Clasici.
- Ce culoare?
- Nu mă interesează forma sau culoarea. Să fie cu tocuri foarte joase.
- La ce să se asorteze?
- La un miliardar grăsuț, chel și scund!
&
Conversație la cafea între două prietene:

– Fată, am rupt logodna cu Bobby.
– De ce?
– Avea prea multe defecte.
– Și i-ai dat înapoi inelul cu diamante pe care ți l-a dăruit?
– Nțțț, inelul n-avea defecte.

miercuri, 25 iunie 2025

Gânduri dintr-un sertăraș

„J'entends ta voix dans tous les bruits du monde.” (Paul Éluard) 


Din când în când, îmi amintesc că știam franceză. Mai știu și acum, dar mai puțină, din lipsă de exercițiu și pentru că mai uit, deh! Asta mă îngrijora și acum un deceniu, am luat ceva măsuri, dar în ultimii ani am insistat, recunosc, asupra slabelor mele cunoștințe în ale englezei. Nu contează, nu interesează pe nimeni această satre de lucruri (nici măcar pe mine), deci trec mai departe: cuvintele din dexonline.ro, textul din vara lui 2016, ăla cu „îngrijorarea”, și cam atât, căci sunt obosită frântă.
Cuvântul aleatoriu:
SERTĂRAȘ, sertărașe, s.n. Diminutiv al lui sertar; sertărel. Sertar + suf. -aș. Sursa: DEX '09.
Cuvântul zilei:
TRUC, trucuri, s.n. Cadru suspendat pe una sau pe două osii și pe care se montează suprastructura unui vagon de tramvai. Din fr. truc, truck. Cheia alegerii: În 1864, inaugurarea primului tramvai din Țările de Jos, la Haga, pe atunci tras de cai.
Am mai adăugat eu un alt...
TRUC, trucuri, s.n. Manevră abilă prin care cineva încearcă să mascheze realitatea; șiretlic, stratagemă, viclenie. Din fr. truc.
%
Cu vreo două săptămâni în urmă, cred că subconştientul meu, îngrozit de faptul că, printre multe alte lucruri, am uitat şi limba franceză (pe care aş zice că o ştiam destul de bine cândva), mi-a transmis un gând/impuls şi mi-a "şoptit" poruncitor să vorbesc, în următoarele zece minute (poate chiar „un quart d'heure”) doar în franceză. Adică, să vorbesc singură, cum mai fac câteodată. Ei, aşa am făcut. Nu o uitasem chiar de tot, dar vreo câteva cuvinte mi-au dat un pic de furcă. Am conversat cu mine însămi pe teme generale, am vorbit despre vreme şi vremuri, despre oameni, despre cărţi. Şi am încercat să fiu cât am putut eu fi de pozitivă. Greu. Tare greu. Eu zic că am trecut testul, dar la capătul acelui sfert de ceas de conversaţie politicoasă (și cam plicticoasă) în limba franceză, gândurile mi-erau toate plecate spre frumoasele noastre înjurături, neaoşe, româneşti, pline de savoare şi de umor. À bientôt!

P. S. Ca să fiu cât mai cosmopolită, gândurile de astăzi sunt scoase dintr-un sertăraș al unei comode Chippendale, iar imaginea este, mai mult ca sigur, din Grecia...

luni, 23 iunie 2025

Gânduri care n-au chef de zurbalâc


MOTTO: „O persoană inteligentă rezolvă o problemă. O persoană înțeleaptă o evită.” (Albert Einstein)


Acum, în acest moment, sunt convinsă că eu nu sunt o persoană inteligentă și, cu atât mai mult, una înțeleaptă. Sunt doar obosită. Taaaaare obosită. Ieri m-am odihnit toată ziua, dar n-am avut tragere de inimă să scriu ceva pe blog și iată că astăzi mă încăpățânez să înșir aici câteva rânduri, deși gândurile-mi sunt la fel de ostenite ca și mine. O să scriu așa: cuvântul aleatoriu de ieri, un fragment dintr-o postare de acum zece ani (pe care cred că am mai reluat-o cândva) și, poate o glumă. Adică, în afară de poză, care pe mine m-a amuzat un pic...

&
ZURBALÂC, zurbalâcuri, s. n. (Înv. și pop.) Luptă, harță. ♦ Revoltă, răscoală. Din tc. zorbalik. Sursa: DEX '09 (2009).

&
Acum vreo oră, din cauza vremii mohorâte de afară şi pentru că am de lucru, am hotărât să beau un strop de cafea. În timp ce o savuram, nu știu ce mecanism al memoriei mele s-a declanșat, pentru că mi-am amintit bancul acela din perioada ceaușistă, cu grupul de oameni ce se întorcea de la unul dintre „celebrele” congrese ale P.C.R., nu contează al câtelea. Oamenii, osteniți şi destul de stresați, au urcat în compartimentul trenului şi, după câteva minute, au adormit buștean. Un ospătar de la vagonul-restaurant deschide ușa compartimentului şi întreabă, politicos: „Vrea cineva cafea?” La care oamenii sar imediat în picioare şi încep să aplaude, scandând: „Cafea! Cafea! Cafea!” Eu am trăit în vremurile acelea şi, chiar dacă primul impuls e să mă distrez când mai aud vreun banc de pe atunci, al doilea sentiment este acela că-mi pare rău că ajunsesem așa de îndobitociți, priviți ca niște automate ce trebuie să muncească şi, în plus, să mai şi aclame pe cei ajunși, samavolnic, la putere. După ce am terminat cafeaua, gândindu-mă la cele de mai sus, ca la fiecare început de zi, mi-am zis să las amintirile triste şi să aplic chestia aia foarte uzitată cu „gândirea pozitivă”. Ei bine, cel mai pozitiv gând la care m-am oprit e acesta: acum e şi mai rău! Marea Familie Mafiotă, formată din câteva partide de fațadă, ne sfidează şi ne umilește zilnic. Bine, eu nu-mi pot lua libertatea de a vorbi în numele întregului popor român, dar mie una mi-au luat ceva foarte de preț, vital chiar: speranța.”
P. S. Mă duc să beau o gură de cafea...

&

În loc de bancuri, o chestie întâlnită nu mai știu unde și, desigur, anonimă: 

Tocmai am primit factura de energie electrică și cred că am fost taxat și pentru lumina Soarelui, lumina ochilor, lumina din Lumină și luminița de la capătul tunelului.”

sâmbătă, 21 iunie 2025

Gânduri lipsă de la team building...

Motto: „Miezul verii este vremea când lenevia devine respectabilă.” (Sam Keen)


Solstițiul de vară. Deci, ziua cea mai lungă din 2025. Până acum, la orele paisprezece, nu prea am avut vreme să constat asta. Dar nici nu m-a preocupat prea tare problema. O să scriu iar despre solstițiu (pentru a nu știu câta oară), și apoi o să „copiez” câte ceva dintr-o postare a mea din vara lui 2017, numită Păreri și gânduri (sau păreri de gânduri)”, pentru că mi-au plăcut (și atunci, și acum) titlul, motto-ul, poza și poanta de final. Hai să purcedem...
 
„Din perspectivă astronomică, solstițiul de vară reprezintă o etapă precisă în orbita Pământului în jurul Soarelui. După această dată, durata zilelor începe să scadă treptat, chiar dacă vara calendaristică și perioadele calde abia încep. Lumina naturală va continua să se diminueze până la echinocțiul de toamnă, care în 2025 va avea loc pe 22 septembrie, când ziua și noaptea vor fi egale, scrie adevarul.ro. (...) În România, durata zilei în ziua solstițiului de vară va fi de 15 ore și 32 de minute, iar noaptea va dura doar 8 ore și 28 de minute, a anunțat Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”. (...) Solstițiul de vară are o legătură puternică cu monumentele megalitice antice, precum Stonehenge din Anglia sau Sarmizegetusa Regia din România.”
Sursa: https://ziare.com/solstitiu-vara/vara-2025

MOTTO: „Am văzut și-mi dau seama că oamenii pot fi minunați și fericiți fără să piardă capacitatea de a trăi pe pământ. Nu vreau și nu pot să cred ca Răul este o stare normală a oamenilor, și totuși ei toți își bat joc de această credință a mea.” (Feodor Dostoievski, „Visul unui om ridicol”) 

Ei, în sfârșit, o altă idee a mea rezonează cu ceea ce am pus drept motto, dar nici pe asta n-o dezvolt, căci nu vreau să-mi stric dispoziția. Am aplicat și astăzi metoda cu „strunirea” (ca să nu zic dresarea) gândurilor mele, care se îndreptau năvalnic spre locuri mai întunecate, mai cu semnul minus, și le-am administrat niște glume, dintre care trec mai jos una. Mai ales că, după ce m-am hlizit, m-am dus iar în vizită la Domnul Google, căci uitasem care-i chestia cu „team building”. Asta e deja o idee mai veche de-a mea (cam fixă), cum că împrumutăm cu toptanul și fără noimă cuvinte străine. Deci, să revin și să închei...

Dacă într-un grup de 40 de persoane două se gândesc la sex și restul la mâncare, este nuntă.
Dacă într-un grup de 40 de persoane toate se gândesc la mâncare și niciuna la sex, este parastas.
Dacă într-un grup de 40 de persoane toate se gândesc la sex și niciuna la mâncare, este „team building”.
(TEAM BUILDING sau construirea unei echipe, este un proces de a transforma un grup de indivizi într-o echipă care lucrează eficient pentru a atinge obiective comune. Acest proces implică diverse activități și evenimente menite să consolideze relațiile interpersonale și să îmbunătățească colaborarea.)

joi, 19 iunie 2025

Gândurile mele sunt azi foarte parafrazate

Fiecare moment este o oportunitate de a-ți schimba viața, pentru că în orice moment poți să îți schimbi modul de a simți.” (Rhonda Byrne)


Ieri îmi plănuisem pentru azi mai multe „activități edilitar-gospodărești” (cum le zic ziarele), dar pe seară cineva mi-a zis că e sărbătoare pe 19 iunie, deci planurile mele s-au evaporat. Azi-noapte, pe la ora trei, ăștia de la Ro-Alert au sunat în disperare ca să ne dea de veste că iar e un urs prin apropierea Domneștiului, deci și somnul meu s-a evaporat pentru o vreme. Din zilele trecute am în fizic oarece oboseală și o ușoară durere de oase, după noaptea trecută am o ușoară somnolență, așa că am salutat cu maaare entuziasm faptul că e sărbătoare. Plus că este groaznic de cald. Iată ce zice Wikipedia despre sfântul prăznuit azi (hm, cred că știam deja toate astea, dar nu strică să mi le reamintesc):
„Sfântul, slăvitul și mult lăudatul Apostol Iuda a fost unul din Cei Doisprezece Apostoli ai lui Iisus Hristos și fratele său, alături de Sfântul Iacov, prin faptul că era fiul lui Iosif Logodnicul. El mai este numit și Levi sau Tadeu, dar nu trebuie confundat cu Iuda Iscarioteanul, cel care l-a trădat pe Iisus, cu Apostolul Matei (numit și „Levi”) sau cu Apostolul Tadeu din Cei Șaptezeci. El este menționat în Evangheliile sinoptice, în Faptele Apostolilor și a scris o Epistolă care este parte componentă din Noul Testament. Prăznuirea sa se ține la 19 iunie.”
Cuvântul aleatoriu:
(A) PARAFRAZA, parafrazez, vb. I. Tranz. A expune, a reda printr-o parafrază (1); a perifraza. Din fr. paraphraser. Sursa: DEX '09 (2009).
PARAFRAZĂ, parafraze, s.f. 1. Expunere, explicație, reluare într-o formulare personală (și mai dezvoltată) a conținutului unui text, al unei comunicări orale etc. 2. Piesă muzicală instrumentală de virtuozitate care constituie o prelucrare liberă a unei teme cunoscute. Din fr. paraphrase. Sursa: DEX '09 (2009).

Cuvântul zilei:
FEERIE, feerii, s.f. 1. Priveliște nespus de frumoasă, încântătoare, ca în basme. 2. Reprezentație teatrală, de circ etc., cu personaje și tematică mitică, cu montare și costumație pline de culoare și de strălucire și cu numeroase trucaje și efecte scenice. [Pr.: fe-e-ri-e] Din fr. féerie.
Cheia alegerii: În anul 1518, la Palazzo del Cloux, Leonardo da Vinci oferă o feerie nocturnă în onoarea regelui Francisc I și a curții sale. Pe timp de noapte și sub cerul liber, simulează bolta cerească înstelată, cu astrele mișcându-se prin ea, în fața ochilor uimiți ai vizitatorilor.
Glume:

– Raza mea de soare, am și eu o întrebare: ne-am întâlnit de vreo douăzeci de ori și tot de atâtea ori m-ai respins, spune-mi, mă iubești? Dar, te rog, să îmi răspunzi scurt, fără prea multe cuvinte.
– Te iubesc platonic.
– Cum adică, platonic?
– Păi, mi-ai spus să îți răspund în puține cuvinte, iar dacă îți spuneam că „îmi placi, dar nu m-aș culca cu tine nici dacă ai fi ultimul bărbat de pe pământ” erau multe cuvinte.
&
Într-o groapă adâncă a căzut un leu. Alături creștea un copac, iar pe ramura acestui copac sărea o maimuță și tot se bucura:
– Ha, ha, ha, gata, pisică mare și rea ce ești! Ghearele pentru mărgele, dinții pentru bijuterii, blana pentru covor, capul pe perete, așa îți trebuie!
Și așa vreo jumătate de oră. Dar ramura se rupe și maimuța cade alături de leu:
– Vai, Majestate! N-o să mă crezi, dar am coborât ca să-mi cer scuze!
P. S. 
1. La primul punct, am revăzut ce este cu parafrazarea asta:
Citarea și parafrazarea sunt ambele modalități de a integra ideile altor persoane în propriul text, dar diferă prin modul în care sunt folosite. Citarea implică reproducerea exactă a cuvintelor autorului original, plasate între ghilimele, și include o referință precisă la sursă. Parafrazarea, pe de altă parte, presupune reformularea ideilor altcuiva cu propriile cuvinte, dar tot necesită o referință la sursa originală pentru a evita plagiatul.” (Rezumat generat de IA)
Atenție! Nu trebuie confundată parafrază cu...
PERIFRAZĂ, perifraze, s.f. Procedeu gramatical și stilistic de exprimare prin mai multe cuvinte a ceea ce, în mod obișnuit, se poate reda printr-un singur cuvânt; grup de cuvinte care înlocuiește un termen unic cu același sens. Din ngr. perífrasis, germ. Periphrase, fr. périphrase.
2. Punctul doi al acestui post-scriptum se referă la poză. Am vrut inițial să o las așa, în poloneză, dar curiozitatea a învins și l-am rugat pe Mister Google să-mi traducă. Deci: PARAFRAZA - „O metodă simplă de a evita repetările”.
3. La punctul al treilea m-am amuzat și mai tare, căci asta am găsit, printre muuuulte altele ce erau cam identice, când am căutat „Citate celebre despre căldură” (vezi sursa de mai jos)...
https://www.elle.ro/lifestyle/citate-celebre-care-iti-vor-aduce-caldura-in-suflet-793189

luni, 16 iunie 2025

Am vreo câteva gânduri ce lucrează pro bono

 

MOTTO: „Viaţa nu este guvernată de voinţă sau de intenţii. Viaţa e o chestiune de nervi, de fibre, de celule alcătuite încet, în care gândul se ascunde şi pasiunea are visele ei.” (Oscar Wilde)


Cred că am mai scris, în anii trecuți, despre expresia „pro bono”, dar nu-mi pasă. Două-trei gânduri, foarte săritoare, s-au oferit să mă ajute astăzi la scris, restul sunt într-o stare letargică și cam morocănoasă (ca și mine). Exagerez, sunt destul de obosită și soarele mă cam „doboară”, dar mă bucur că, de acum încolo, voi sta frumușel în casă și voi „presta” activități „cultural-artistice”.😉 Glumesc. Dar o să scriu imediat cuvintele din dexonline.ro, apoi ceva despre expresia pomenită. Și, poate, niște glume...

😉 Cuvântul aleatoriu (două variante, de la două surse):

ORGELET s.n. furuncul mic situat la marginea pleoapei; ordeolum; urcior. (< fr. orgelet). Sursa: MDN '00 (2000).

ORJELÉT (< fr. orgelet) s.n. Inflamație acută supurativă, de mici dimensiuni, care se dezvoltă la marginea pleoapei, la nivelul uneia din glandele sebacee; (pop.) urcior. Sursa: DE (1993-2009).

😉 Cuvântul zilei:

HIDOS, -OASĂ, hidoși, hidoase, adj. Foarte urât, înfiorător la vedere sau prin comportări; slut, dezgustător, scârbos, hâd. Din fr. hideux. Cheia alegerii: În noaptea de 16 iunie 1816 s-a născut monstrul Frankenstein. Într-o vilă de pe malul Lacului Geneva, Elveția, un grup de tineri romantici, printre care se aflau Mary Wollstonecraft Godwin, iubitul și viitorul ei soț, Percy Bysshe Shelley, prietenul lor, Lordul Byron, și doctorul John Polidori, își petreceau timpul imaginând povești de groază. Byron a început o schiță care a fost preluată de John Polidori și publicată sub numele de „Vampirul”, o povestire care a lansat tema vampirismului în literatură. Iar Mary (pe atunci în vârstă de 19 ani) a fost cea care a scris cel mai elaborat și mai reușit text, numit „Frankenstein: un Prometheus modern”.

😉

„Pro bono este prescurtarea expresiei latinești Pro bono publico, în traducere „pentru binele public.” Ea se referă la asumarea unei activități, realizată în interesul public (în interesul comunității; pentru binele care ne privește pe toți), fără recompensă financiară. De obicei, termenul se folosește referitor la asemenea practici efectuate de avocați (care reprezintă, cu titlu gratuit, în instanțe, persoane care nu și-ar permite aceste servicii, în interesul promovării dreptății) sau de medici (care oferă asistență medicală gratuită persoanelor care nu și-o pot permite, în scop umanitar).” (Wikipedia)

😃

Mesaje pe WhatsApp:
„Eu sunt din București. Tu de unde ești, frumoaso?”
„De unde nici nu te aștepți...”
„De unde?”
„Din dormitor. Sunt nevastă-ta!”

😃

- Dragă, iar îi spionezi pe vecinii de peste drum? 
- Nu, doar mă uit la perdelele lor, căci le au trase. 
- Și, ce vezi?
- Eee, imaginația mea face minuni!

 😃

- Iubito, nu înțeleg de ce te-ai supărat așa, doar ai văzut că am numai nume de băieți în agendă… 
- Mda, tu chiar crezi că nu-mi dau seama că Larisu, Ancu, Monicu, Grațielu și Julietu nu sunt băieți?!

sâmbătă, 14 iunie 2025

Două gânduri la zenit


Motto: „Educaţia nu este cât de mult ai memorat, nici măcar cât ştii. Este capacitatea de a face diferenţa între ceea ce ştii şi ceea ce nu ştii.” (Anatole France)


Cele două gânduri de astăzi sunt la zenit în sensul cel mai propriu, adică am început să (le) scriu aici pe la ora doisprezece. M-am oprit un pic, căci mă simțeam cam amețită (poate pentru că am muncit în grădină, prin soare, vreo trei ore sau, poate, de foame) și acum reiau. Sensul figurat nu-i de mine și de gândurile astea două, căci nu ne simțim deloc „la înălțime”. Primul gând, după ce am căutat cuvintele din Dexonline, este că „manubriu”, declarat cuvântul zilei, trebuie văzut de domniile voastre la fața locului, nu are niciun farmec dacă îl „povestesc” eu aici, pe el și, mai ales, ilustrația excelentă, făcută de Siegfried Woldhek (despre care Wikipedia zice că este un artist și ilustrator olandez”). Cuvântul aleatoriu de astăzi s-a nimerit să fie:

NADIR s.n. astr. (în opoziție cu zenit) Punct imaginar pe bolta cerească, care coincide cu zenitul din emisfera opusă celei de unde privește observatorul. /<fr. nadir. Sursa: NODEX (2002).

&

Deci, hai să căutăm și să ne reamintim de...

ZENIT s.n. astr. Punct de intersecție al verticalei locului cu emisfera cerească superioară situat deasupra capului observatorului și opus nadirului; amiază. ♦ Fig. Culme, apogeu, înălțime. Din fr. zénith. Sursa: DEX '09 (2009).
&
Al doilea gând îi e închinat lui Gary Cooper (1901-1961), unul dintre cei mai mari actori de film, care a luat de două ori Premiul Oscar (pentru filmele „Sergentul York” și, apropo de tema zilei, „La amiază”, vezi poza). Eu mi-l amintesc și din ecranizarea după Hemingway, „Pentru cine bat clopotele”, unde a jucat alături de Ingrid Bergman. A fost un bărbat tare chipeș și cu mult talent.
&
Gata, trecem la glume...
😊
Ion vine într-o zi la Gheorghe și-i zice:

- Gheo, mi-o murit un unchi, poți să-mi dai costumul tău ăl negru?

- D-apăi cum! La așe necaz, sigur că te ajut!

Trece o lună, dar Ion nu aduce costumul înapoi. Se duce Gheorghe, cam supărat, la Ion:

- No, o trecut o lună, unde-i costumul?
- Păi, la unchiul!
😊

O tipă, curioasă din fire, își întreabă partenerul.

- Iubi, cu cine ai fost tu înaintea mea?

- Cu Maricica!

- Numai cu ea?

- Ei, nu numai pe ea. Cu Rozalia, Viorica, Mimi, Valeria...

- Ia, știi ce, oprește-te, că m-ai făcut geloasă!

- De ce, dragă? În loc să fii bucuroasă că te-ai calificat în finală!

😊

La țară, la marginea unui câmp, un pictor tocmai își instalase șevaletul și ustensilele de pictat. În fața lui se afla o turmă de oi și un cioban care le păzea. Pictorul îl întreabă:
– Baciule, îmi dai voie să-ți pictez oile?
– Apăi nu, domnule, nu! Aș dori să rămână albe...

miercuri, 11 iunie 2025

Gânduri ce nu se mai încumetă


MOTTO: „Nu întotdeauna trebuie să întoarcem pagina, uneori e necesar să o rupem!” (Achille Chavée)

 
De când m-am trezit din somn, pe la orele șase, în timpul „activităților” matinale rutiniere, am încercat, ca de obicei, să punctez vreo câteva „chestii” ce trebuie rezolvate de-a lungul zilei: mers la cumpărături, grădinărit, spălat rufe, curățenie prin casă și, la programul-de-voie, citit, rebusuri, film, scris pe blog și, dacă nu plouă, plimbări prin livadă. Două gânduri au ieșit în față la „careul zilei”. Primul mi-a zis că și-a amintit cum că azi e sărbătoare. Eu l-am contrazis, m-am uitat imediat prin calendarele ordodoxe (de ce or fi atâtea?) și am văzut că e ziua când e prăznuit Sfântul Bartotomeu (sau Vartolomeu) și că e „de harți”, dar nimic altceva, dar că tradiția populară zice că „nu se lucrează”. Hm, da, bine. Apoi, pe Facebook, am aflat că o cunoștință, o doamnă pe care o admiram și o stimam, nu mai este printre noi și asta m-a întristat. Apucasem să caut cuvintele de azi din Dexonline, dar acum totul a luat sfârșit, gândurile mele chiar nu se mai încumetă să mă ajute. Și, cu greu, o să mă încumet mai târziu să mă duc în sat, la cumpărături. A, „încumetere” a fost cuvântul aleatoriu de azi și m-au trimis la verbul „încumeta”...

A (SE) ÎNCUMETA, încumet, vb. I. Refl. 1. A îndrăzni; a cuteza. 2. (Urmat de determinări introduse prin prep. „în”) A se bizui, a se încrede în ceva. [Var.: (reg.) încumete vb. III] – Cf. lat. committere. Sursa: DEX '09 (2009).

P. S. 

& Poza este din „Evenimentul zilei”, de prin 2023, cu ocazia anunțului că Iulia Albu are ca animal de companie o felină (mâță, nu vă gândiți la vreun tigru, ceva), renunțând la galinacee. 

& Achille Chavée (n. 6 iunie 1906 - d. 4 decembrie 1969) a fost un poet belgian de limbă franceză, figură importantă a suprarealismului valon.

luni, 9 iunie 2025

Patru gânduri cocârjate

Am avut intenția, de dimineață, să scriu câteva cuvinte pe blog (de-ale mele, nu ălea din dexonline.ro) și chiar aveam vreo trei-patru gânduri care dădeau din coate să iasă-n față. Asta, în timp ce restul gândurilor, mă rog, cele care se treziseră la ora șase și ceva, își dădeau coate și zâmbeau ironic. Am lăsat scrisul pe mai târziu iar cele patru gânduri s-au gârbovit oleacă. Căutând cuvintele din Dexonline, am deviat un pic cursul scrierii și, după cum cred că ați ghicit deja, până acum, după masă (și după o ploaie zdravănă), când am sfârșit postarea, am uitat de gândurile mele cele cocârjate. Nu-i nimic, mi s-a mai întâmplat...

///

Cuvântul din titlu:
GÂRBOVIT, -Ă, gârboviți, -te, adj. (Despre oameni) Care este gârbov; cocârjat. – V. (a) gârbovi. Sursa: DEX '09 (2009).

///

Cuvîntul aleatoriu:
PLEBE s. f. 1. (În Roma antică) Categorie socială de oameni liberi lipsiți de drepturi civile și politice. 2. (În Evul Mediu) Pătura cea mai săracă a populației orășenești din apusul Europei, aflată în afara ierarhiei feudale și care, alături de țărănime, a avut un rol important în revoluțiile din sec. XVI-XVII. 3. (Livr.) Pătură socială fără drepturi, asuprită și exploatată; p. ext. mulțime, gloată. ♦ Fig. Categorie socială declasată; drojdia societății. – Din fr. plèbe, lat. plebs, -bis. Sursa: DEX '09 (2009).

///

Cuvântul zilei:
(A) TRÂMBIȚA, trâmbițez, vb. I. 1. Intranz. A cânta, a suna din trâmbiță. 2. Tranz. Fig. (Fam.) A face ca un lucru să fie cunoscut de toată lumea; a răspândi, a divulga; a bate toba. – Din trâmbiță. Cheia alegerii: În anul 2013, Edward Snowden își face publică identitatea ca fiind cel responsabil de divulgarea de documente ale Agenției de Securitate Națională, documente legate de activitatea de supraveghere și colectare de date din comunicațiile electronice ale cetățenilor Statelor Unite și ale agențiilor de telecomunicații străine.

Addenda (În forma sa latină, "addenda" indică materiale suplimentare, de obicei la finalul unei cărți sau a unei publicații, care conțin informații adiționale, corecturi sau clarificări. Sursa: IA)

+ Edward Joseph Snowden (n. 21 iunie 1983, Elizabeth City, Carolina de Nord, SUA) este un avertizor de integritate american. (Wikipedia).

+ Avertizorul este persoana fizică care efectuează o raportare sau divulgă public informații referitoare la încălcări ale legii, obținute în context profesional. Persoana care face acest lucru poate fi un angajat, un colaborator, un intern, un stagiar, un candidat la interviu, un asociat ș.a.m.d., care a aflat despre anumite încălcări ale legii, ce se petrec într-o firmă privată sau într-o instituție/autoritate publică, sau care are informații despre încălcări ale legii și care vrea să le scoată la lumină. Este esențial să fi aflat despre încălcarea respectivă în context profesional. (Sursa: https://www.avocatnet.ro/articol_64028/) 

duminică, 8 iunie 2025

Niște gânduri surprinse

E duminică. Nu una obișnuită, ci Duminica Rusaliilor. Urări de bine tuturor! Și azi, și mâine, fiind sărbătoare, eu am hotărât, de comun acord cu gândurile mele, să ne luăm un binemeritat concediu și să citim, să scriem, să „vagabondăm” printr-o lume imaginară, dar și prin grădina cea reală, să ascultăm muzică, să vedem un film (hai, două) și, mă rog, ce vom avea noi chef. Printre lecturile de azi s-au numărat și câteva postări ale mele de pe blog de acum nouă-zece ani, cam din aceeași perioadă, sfârșit de mai, început de iunie. Și, fiți atenți, domniile voastre, ai zice că le-am scris ieri sau alaltăieri. Este uimitor ce s-au potrivit! Și tot uimitor e cât sunt de previzibilă, repetitivă, anostă, monotonă și, uneori, agasantă...

# Postarea unu:

Recitind cele scrise de mine aici în ultimul timp, am văzut că am devenit obsesiv şi supărător de „plângăcioasă” şi cârcotașă. Păi, domniile voastre, nu vreau să fiu aşa... Sunt însă evenimente, oameni dar, mai ales, fenomene ale naturii (cum le învățam noi la școala primară) care mă aduc în pragul disperării. Acum două săptămâni încă făceam focul în casă, pentru că noaptea erau vreo cinci amărâte de grade Celsius, iar ziua era ploaie rece. Ne-a plouat de prin aprilie, mereu-mereu, în mai și în iunie. Zilele astea (de duminică-luni încoace) avem temperaturi de peste 38 de grade (tot Celsius!), aerul se scurge ca o melasă ce nu-ţi dă voie să respiri şi noaptea e aşa de cald, că abia poţi să dormi. Şi, bineînțeles, trebuie să udăm des plantele (din grădină sau din glastre) căci s-au ofilit de tot. Ca și noi. Vorba cronicarului, „să sparie gândul”!

# Postarea doi:

Duminică. E foarte cald, dar parcă nu-mi mai pasă aşa tare. Oricum voi sta mai mult în casă, căci am de lucru (de scris, adică). Încă de dimineață mi-am propus (accentuez pe „mi-am propus”!) să mă conving pe mine însămi (plus gândurile din dotare) că totul e bine. Ei, ştiţi şi domniile voastre că nu poate fi chiar totul bine, dar hai să ne imaginăm că e. Cel puţin, ce e în jurul nostru. La mine, grădina e de un verde viu, păsările ciripesc, iar văzduhul e plin de mireasma celor doi tei bătrâni de la poartă. Mda, începe să semene a poezie sămănătoristă. Cam siropos, nu? Dar nu renunţ, mă ţin cu dinţii (mă rog, puţinii care mi-au mai rămas) de ideea de azi dimineaţă, că vreau să fie bine, să fie linişte, să-mi simt sufletul împăcat. Ceea ce vă doresc, sincer, şi domiilor voastre, cei doi-trei cititori ai acestor rândulețe...

vineri, 6 iunie 2025

Două gânduri așezate în verif


Motto: „Epuizarea fizică are acest dar de a ne anihila, de a ne cufunda într-o stare de beatitudine în care toate noțiunile sunt estompate.” (Rex Desmarchais)


Am scris deja pe Facebook, acum vreo jumătate de oră, cuvintele de astăzi, din dexonline.ro. Îl repet doar pe cel aleatoriu pentru a-i mulțumi că mi-a dat ideea titlului. S-a potrivit la fix. Și citatul de mai sus s-a potrivit, dar pe el l-am căutat eu, cu tot dinadinsul. Sunt taaaare obosită, am tot grădinărit de dimineață, cam mult peste „potențialul meu fizic”, însă am vrut să termin ceea ce-mi propusesem să fac. Acum (adică, pe la orele două după-amiază) parcă ar vrea să plouă și mi s-a făcut somn, dar nu, am venit la blog, împreună cu cele două gânduri puse în verif. Au rămas doar astea două gânduri din cauzele enumerate mai sus și, dacă nu le scriu rapid, o să se „estompeze” și ele. Primul gând a insistat să scriem despre o altă călătorie imaginară (avea chef să plece în Malta), dar l-am refuzat. Al doilea gând, ăla așezat pieziș, a vrut să mă ajute și mi-a propus să reiau (pe lângă cuvântul aleatoriu), o postare de acum patru-cinci ani, care e foarte actuală, precum și două glume de când cu lupii albi. Iată...

^

VERIF s. n. (în loc. adj. și adv.; în legătură cu felul de a așeza, a îndoi sau a croi o stofă) În verif = (așezat) în diagonală, pieziș. Din bg. verev.

^

Când scriu (pe blog) pornesc de la un gând, o anume idee (melodie, amintire, nostalgie, cuvânt, citat) și, de-aici încolo, cuvintele se înșiră precum mărgelele pe ață. Uneori îmi place diversitatea culorilor acestor mărgele, alteori șiragul mi se pare cam anost, alteori e cam kitsch și, de cele mai multe ori, nu prea sunt mulțumită de rezultat, iar asta, sincer, mă cam necăjește. Dar o iau de la început. Și scriu iarăși. Scriu așa cum gândesc (și, din nefericire pentru „stilul” meu, așa cum vorbesc), trecând „pe curat” gândurile care-mi plac în ziua respectivă. De o vreme, refuz să-mi mai fac probleme dacă citește cineva ce scriu și, mai cu seamă, dacă îi place cuiva ceea ce scriu. Astăzi, pornesc de la PODCAST, o „chestie” care nu-mi spunea nimic când am întâlnit-o, deci am pornit să mă informez. Wikipedia ne spune despre „podcast” următoarele: „Podcasting este o metodă de distribuție și amenajare pe internet a fișierelor în format audio, prin intermediul tehnologiei Web-Feed și a formatelor de sindicalizare de conținut (RSS, ATOM). Utilizatorii unui site pot descărca fișierele în timp real și redate pe echipamente mobile sau calculatoare ce acceptă formatul în care acestea au fost create. Un autor de podcast este de obicei denumit podcaster. Site-urile de podcasting (de obicei servere) pot oferi fișierele spre descărcare și ascultare off-line sau pentru redare directă on-line. Metoda de bază este totuși aceea de descărcare prin intermediul unui cititor de conținut RSS sau Atom. Termenul „podcast” este o combinație între iPod, lectorul portabil de muzică portabilă Apple Computer, și casting, transmisie. Podcasting-ul a apărut după anul 2005, când cea mai nouă versiune iTunes de la Apple, a început să suporte acest mediu”. A trebuit să citesc de vreo trei ori textul ăsta și, fatalmente, cuvântul „podcast” tot nu-mi „spune” nimic, ba mă și enervează ușor...”

^

La restaurant, după masă, un domn spune:

- Ospătar, mâncarea a fost delicioasă, te rog transmite-i complimentele mele  bucătarului!

Ospătarul se duce la bucătărie și îi spune bucătarului:

- Nea Costele, ești un bărbat frumos și șorțul ăsta te face să arăți mai slab...

^

Un turist se plimba prin satele din Peru, când observă un semn pe care scria „Cal vorbitor de vânzare”. Intrigat, se îndreaptă spre grajd pentru a-l verifica. „Deci, ce ai făcut în viața ta?” întreabă el calul. „Am dus o viață plină”, răspunde calul, ca prin minune. „M-am născut în Anzi, unde am păstorit pentru un sat întreg. Câțiva ani mai târziu, m-am alăturat forțelor de poliție și am contribuit la menținerea ordinii în oraș. Și acum, îmi petrec zilele oferind plimbări gratuite copiilor defavorizați.” Tipul este uimit. El îl întreabă pe proprietarul calului: „De ce ai vrea să scapi de un animal atât de incredibil?” Proprietarul îi spune: „Pentru că este un mincinos! Nu a făcut niciodată nimic din toate astea!”

joi, 5 iunie 2025

Gânduri care duc apă cu ciurul


Motto: „Un copil, un profesor, o carte și un stilou pot schimba lumea.” (Malala Yousafzai)


Azi e Ziua Învățătorului. Gânduri bune și urări din inimă pentru toți dascălii noștri. Am o dispoziție (sau, cum o mai numeam eu, „stare”) pe care aș putea-o rezuma cam așa: m-aș cam lua la palme, deși sunt conștientă că nu merit. Mă voi mai gândi la asta și revin. Adică, revin în zilele următoare, căci astăzi, cum am zis și în titlu, gândurile mele, metaforic, se chinuie să care apă cu ciurul. Cuvintele din Dexonline, ca de obicei și, poate, o glumă...

Cuvântul aleatoriu:

VEȘCĂ, vești, s. f. Coajă de copac din care se face marginea circulară a sitelor, cercul din jurul pietrelor de moară și al râșnițelor etc.; p. ext. obiect făcut din această coajă (mai ales sită). Expr. A fi trecut și prin ciur și prin veșcă = a fi trecut prin multe, a avea experiență; a fi trecut și prin ciur și prin dârmon = a cerceta în amănunțime, cu atenție. Etimologie: ucr. večka.

👇
CIUR, ciururi, s. n. 1. Unealtă de cernut materiale pulverulente sau granulare, confecționată dintr-o rețea deasă de sârmă sau dintr-o bucată de tablă ori de piele perforată, fixată pe o ramă. ◊ Expr. A vedea ca prin ciur = a vedea neclar. A trece (sau a da, a cerne) prin ciur și prin dârmon = a) a cerceta, a examina în amănunt, cu atenție; b) a cleveti, a bârfi pe cineva (scoțându-i la iveală cât mai multe defecte); c) (mai ales cu verbul la participiu) a trece prin multe încercări, experiențe, a căpăta multă experiență. A căra (sau a duce) apă cu ciurul = a face o muncă zadarnică, a lucra fără spor; a nu face nici o treabă. ♦ Cantitate de material câtă încape într-un ciur. ♦ Utilaj folosit la sortarea pe dimensiuni a unor materiale granulare, confecționat din bare metalice, sârmă împletită sau tablă perforată. 2. Ramă în formă de cerc pe care se întinde materialul ce se brodează. 3. Una dintre cele patru despărțituri ale stomacului animalelor rumegătoare. – Lat. cibrum (= cribum).

👇

DÂRMON, dârmoane, s. n. (Pop.) Ciur cu găuri mari pentru cernut semințele (de cereale). ♦ Conținutul unui astfel de ciur. – Din ngr. dromóni, bg. dărmon.

Cuvântul zilei:

HOLOGRAFIE, holografii, s. f. Procedeu de înregistrare a imaginii spațiale a unui obiect, care folosește lumina laserului atât pentru înregistrarea, cât și pentru privirea hologramei. – Din fr. holographie. Cheia alegerii: În anul 1900 s-a născut Dennis Gabor, inginer și fizician ungur, inventatorul holografiei, ceea ce i-a adus și premiul Nobel pentru fizică în 1971.

Doi polițiști la biserică. Unul dintre ei îl întreabă pe unul dintre preoți, care avea brațul în ghips:

- Ce-ai pățit, părinte?

- Nimic, fiule, m-am împiedicat de bideu și mi-am rupt mâna.

Ies ăștia din biserică și primul îl întreabă pe-al doilea:

- Măi, ce mama naibii e aia „bideu?”

- Io de unde să știu, n-am mai fost de zece ani la biserică!


miercuri, 4 iunie 2025

Niște gânduri ohmice...


Vai, vai, vai, nu am mai avut deloc vreme să trec pe la blog. Acum am, dar... Niciun „dar”, tot am venit aici, voi spune, pe scurt, cu ce cuvinte m-am mai „întâlnit” pe Dexonline, dintre care două total necunoscute și două deja știute. Unul mi-a adus aminte de poanta aia ce circula pe FB, „Legea lui Ohm - Ohm trăi și Ohm vedea”. Apoi, am să zic că e cald tare, că sunt cam dată peste cap (din diverse pricini) și, clar, că-mi trebuie câteva glume...
Cuvântul aleatoriu (ieri):
ALMEE, almee, s.f. Dansatoare egipteană care își însoțește dansul cu cântece (improvizate). – Din fr. almée. Sursa: DEX '09 (2009).
Cuvântul zilei (ieri):
OBVERSIUNE, obversiuni, s.f. Operație logică prin care dintr-o judecată, prin schimbarea calității și înlocuirea predicatului cu contradictoriul său, obținem o nouă judecată echivalentă cu prima. [Pr.: -si-u-] – Din fr. obversion. Cheia alegerii: Pe 3 iunie 1800, John Adams, al doilea președinte al Statelor Unite ale Americii, a mutat capitala de la Philadelphia la Washington, pe malul Râului Potomac, în Districtul Columbia (DC).
Cuvântul aleatoriu (azi):
OHMMETRU, ohmmetre, s.n. Instrument electric portativ pentru măsurarea rezistențelor electrice. [Pr.: om-me-tru] – Din fr. ohmmètre.
👇
OHM, ohmi, s.m. Unitate de măsură a rezistenței electrice, în sistemul de unități metru-kilogram-secundă-amper, egală cu rezistența pe care o opune un conductor electric străbătut de un curent de un amper la tensiunea de un volt. [Pronunție: om] – Din fr. ohm.
Sursa: DEX '09 (2009).

Cuvântul zilei:
FLOTILĂ, flotile, s. f. 1. Unitate de nave militare care acționează pe fluvii și pe lacuri, uneori și pe mări, în vecinătatea litoralului; mare unitate militară navală. 2. (Înv.; adesea determinat prin „de aviație”) Unitate în aviația militară, corespunzând regimentului din armata de uscat. – Din fr. flottille. Cheia alegerii: În anul 1940, britanicii finalizează Evacuarea de la Dunkerque/Dunkirk, cunoscută și sub numele de Miracolul de la Dunkirk, o operațiune de evacuare a 338.226 de soldați aliați din Franța cu ajutorul unei flotile de peste 800 de nave, inclusiv distrugătoare ale Marinei Regale, ambarcațiuni comerciale, ambarcațiuni de pescuit, ambarcațiuni de agrement și chiar bărci de salvare.

Bulă, în clasa a treia, la ora de franceză. Inspecție. Vin doi inspectori şi se așază în ultima bancă, în spatele lui Bulă. Profesoara e foarte tânără, arată bine şi poartă fustă mini. Scrie ceva în franceză şi întreabă:
– Hai, dragi elevi, cine vrea să traducă?
Nimeni.
– Hai, copii, curaj, spuneți-mi ce scrie pe tablă.
Bulă ridică mâna brusc.
– Ia zi, Bulă!
– Pe tablă scrie: „Mamă, ce picioare mișto are profa!”
– Măgarule! Stai jos, ai nota doi!
Bulă se aşază şi apoi se întoarce încruntat către cei doi inspectori din spatele lui:
– După ce că habar n-aveți de limba franceză, mai și suflați!

Soția, destul de nervoasă, către soț:
– Dragă, mai ții tu minte știucile ălea pe care le-ai prins astă vară, când ai fost la pescuit cu prietenul tău Vasile?
– Sigur că da, iubito.
– Ei bine, una dintre ele a telefonat să te anunțe că ai devenit tată!

O blondă, o brunetă și o roșcată intră într-un magazin. Blonda era la volan...

Niște gânduri ascunse după un nor

MOTTO: „ Nu-ți fie frică să faci un pas mare. Nu poți trece o prăpastie din două sărituri mici. ” (David Lloyd George) Așaa... Deci, cred as...