Am ales azi două gânduri

MOTTO: „Trezim în ceilalți aceeași stare mentală față de noi ca aceea pe care o îndreptăm către ei.” (Elbert Hubbard)

Azi nu aveam de gând să scriu nimic pentru că nu prea aveam idei. Și, mai ales, din cauză că, de dimineață, precum îmi e obiceiul, am început mai multe treburi deodată, iar acum sunt obosită și destul de frustrată că nu le-am terminat pe toate. Titlul de astăzi, cu cele două gânduri alese (pardon, pe care trebuia să le aleg), m-a făcut să zâmbesc un pic, căci știu că nu sunt în stare să fac alegeri din astea drastice, dar și pentru că, în mintea mea, l-am schimbat cu „Am de ales azi între două gânduri”. Ceea ce este și mai haios, deci e clar, nu mai aleg nimic. Vreau doar să subliniez faptul că două simple prepoziții (sau, hai, ca să fac un joc de cuvinte, două prepoziții simple) schimbă sensul unei propoziții. Bun, trec la cuvintele din dexonline și la ultimele două „episoade” din poezia lui Topîrceanu, „Rapsodii de toamnă”, așa, ca să ne luăm „la revedere” de la luna octombrie...

Cuvântul aleatoriu:

HÁȘMĂ, hașme, s. f. Plantă erbacee cu bulb, cu frunze cilindrice și cu flori albe, roz sau albastre, care se prezintă în inflorescențe sferice (Allium ascalonicum). – Din magh. hagyma „ceapă”. Sursa: DEX '09 (2009).

Cuvântul zilei:

FEDAIN (< arabă „om care se sacrifică în numele unei idei”). s.m. 1. (În Evul mediu, sec. 11-13, în Persia, Siria, Liban) Membru al unei organizații religioase secrete a ismailiților-asasini. 2. (În epoca modernă, în Imperiul Otoman și în Persia) Membru al grupărilor politico-religioase de opoziție. 3. Luptător al gherilelor palestiniene. Sursa: DE (1993-2009). Cheia alegerii: În anul 2011 Unesco admite Palestina ca stat membru.

❤

IV

„Buruienile-ngrozite

De-aşa vremi protivnice

Se vorbiră pe şoptite

Să se facă schivnice.

Şi cum ştie-o rugăciune

Doamna măsălariţă,

Tot soborul îi propune

S-o aleagă stariţă.

Numai colo sus, prin vie,

Rumenele lobode

Vor de-acuma-n văduvie

Să trăiască slobode.

Vezi! De-aceea mătrăguna

A-nvăţat un brusture

Să le spuie-n faţă una

Care să le usture!...

Jos, pe-un vârf de campanulă

Pururea-n vibraţie,

Şi-a oprit o libelulă

Zborul plin de graţie.

Mic, cu solzi ca de balaur,

Trupu-i fin se clatină,

Giuvaer de smalţ şi aur

Cu sclipiri de platină.

V

Dar deodată, pe coline

Scade animaţia...

De mirare parcă-şi ţine

Vântul respiraţia.

Zboară veşti contradictorii,

Se-ntretaie ştirile...

Ce e? Ce e?... Spre podgorii

Toţi întorc privirile.

Iat-o!... Sus în deal, la strungă,

Așternând pământului

Haina ei cu trenă lungă

De culoarea vântului,

S-a ivit pe culme Toamna,

Zâna melopeelor,

Spaima florilor şi Doamna

Cucurbitaceelor...

Lung îşi flutură spre vale,

Ca-ntr-un nimb de glorie,

Peste șolduri triumfale

Haina iluzorie.

Apoi pleacă mai departe

Pustiind cărările,

Cu alai de frunze moarte

Să colinde zările.

. . . . . . . . . . . . . . .

Gâze, flori întârziate!

Muza mea satirică

V-a-nchinat de drag la toate

Câte-o strofă lirică.

Dar când ştiu c-o să vă-ngheţe

Iarna mizerabilă,

Mă cuprinde o tristeţe

Iremediabilă...”

Gogorițe printre gânduri

MOTTO: „Cântă-ți cântecul. Dansează-ți dansul. Spune-ți povestea.” (Francis McCourt)

     Titlul de astăzi, atunci când l-am scris, mai mult ca sigur era din cauza zecilor de anunțuri „spăimoase” (dar, în același timp, foarte cinice, mincinoase și tâmpite) din mass-media, de genul: se va plăti pe energia electrică de pe o lună un salariu mediu, va veni o iarnă îngrozitor de rece, la anul va fi recesiune în România, e pericol mare la granițele noastre etc. Încerc să nu mai citesc și să nu mai privesc asemenea știri, adică nu, chiar nu mai vreau să aud nimic de genul acesta. Chiar dacă ar fi un grăunte de adevăr acolo, nu înțeleg (hm, înțeleg eu, dar îmi place să-mi pun întrebări retorice) de ce trebuie să fim ținuți într-o continuă stare de spaimă și îngrijorare. Trec la cuvintele din dexonline. „Gogoriță”, după cum știam deja, e cam tot aia cu „baubau” și eu, ca să mă amuz, am pus o imagine cu un baubau din Bau Bau (Indonezia)

✌  GÓGORIȚĂ, gogorițe, s. f. Ființă imaginară cu care sunt speriați copiii. ♦ Fig. Amenințare mincinoasă, neîntemeiată (care încearcă să sperie, să intimideze pe cineva). [Acc. și: gogoríță] – Et. nec. Sursa: DEX '09 (2009).

✌  BAUBÁU s. m. Personaj imaginar cu care se sperie copiii mici. [Var.: babáu s. m., babáua s. f.] – Din bau (repetat). Sursa: DEX '09 (2009).

Cuvântul aleatoriu:
ÎMPUNGÁCI, -CE, împungaci, -ce, adj. (Reg., despre vite cornute) 1. Care are obiceiul de a împunge cu coarnele. Împungător (2). – Împunge + suf. -aci. Sursa: DEX '09 (2009).

Cuvântul zilei:

CARABÍNĂ, carabine, s. f. 1. Pușcă cu țeava ghintuită și scurtă. 2. Cârlig închis cu un arc, fixat printr-un inel la capătul unui lanț, al unei curele etc. și folosit pentru a prinde de el diferite obiecte. 3. Cârlig pentru cablu fixat cu un dispozitiv care permite rotirea ușoară a cablului. – Din fr. carabine. Sursa: DEX '09 (2009). Cheia alegerii: În anul 1930, s-a născut Niki de Saint Phalle, pictoriță, sculptoriță franceză, regizoare de filme experimentale, una dintre primele femei artist care a obținut recunoaștere internațională în timpul vieții. Tehnica ei preferată a fost carabina: pe compoziții din diverse materiale și obiecte, uneori acoperite cu vopsea albă, se împrăștie culoarea conținută în niște buzunare străpunse de gloanțele trase din arma de vânătoare.

✌  Continuăm serialul („Rapsodii de toamnă” de George Topîrceanu)

III

„Florile-n grădini s-agită.

Peste straturi, dalia,

Ca o doamnă din elită

Îşi îndreaptă talia.

Trei petunii subțirele,

Farmec dând regretelor,

Stau de vorbă între ele:

„Ce ne facem, fetelor?...”

Floarea-soarelui, bătrână,

De pe-acum se sperie

C-au să-i cadă în țărână

Dinții, de mizerie.

Şi cu galbena ei zdreanță

Stă-n lumina matură,

Ca un talger de balanţă

Aplecat pe-o latură...

Între gâze, fără frică

Se re-ncep idilele.

Doar o gărgăriţă mică,

Blestemându-şi zilele,

Necăjită cere sfatul

Unei molii tinere,

Că i-a dispărut bărbatul

În costum de ginere.

Împrejur îi cântă-n șagă

Greierii din flaute.

„Uf, ce lume, soro dragă!”

Unde să-l mai caute?

L-a găsit sub trei grăunţe

Mort de inaniţie.

Şi-acum pleacă să anunţe

Cazul la poliţie.”

Astăzi, niște gânduri răzlețe (și fugitive)

MOTTO: „Cinismul de orice fel este o mască pentru neputința de adaptare.” (John Fowles)

    Titlul de azi chiar reflectă „situația” în care sunt gândurile mele. Pe lângă că sunt răzlețe și fugitive, sunt prea multe și destul de înghesuite, iar unele din cale-afară de nedumerite, așa că voi proceda astfel: mai notez câteva dintre ele și le las pentru zilele care vin, caut cuvintele de azi din dexonline (plus adjectivele din titlu, ca „material didactic”), apoi voi trece la episodul II din poezia lui Topîrceanu, „Rapsodii de toamnă”.

* RĂZLÉȚ, -EÁȚĂ, răzleți, -e, adj. 1. (Despre ființe) Care s-a depărtat de ceilalți, care a rămas singur. ♦ (Și adv.) Situat la distanță (unul de altul). ♦ (Despre sunete) Lipsit de legătură, de continuitate; izolat; sporadic. 2. Care rătăcește din loc în loc; pribeag, înstrăinat, hoinar. ♦ (Despre privire, ochi) Rătăcit, pierdut. – Din răzleți (derivat regresiv). Sursa: DEX '09 (2009).
* FUGITÍV, -Ă, fugitivi, -e, adj. 1. Care trece repede, care este de scurtă durată; trecător, fugar, fugarnic. 2. Sumar; rapid; superficial. – Din fr. fugitif, lat. fugitivus. Sursa: DEX '09 (2009).

Cuvântul aleatoriu:
COCONÁR, coconari, s. m. 1. Arbore conifer ornamental cu coroana în formă de umbrelă, care crește în regiunea mediteraneană (Pinus pinea). 2. (La pl.) Semințele comestibile, de formă ovală și cu gust de alune, ale coconarului (1). – Din ngr. kukunári. Sursa: DEX '09 (2009).

Cuvântul zilei:

PARTENOGENÉZĂ s.f. Formă de dezvoltare a unui organism dintr-un ovul sau dintr-o oosferă nefecundate, prezentă la unele animale și plante (inferioare). – Din fr. parthénogénèse. Sursa: DEX '09 (2009). Cheia alegerii: Pe 28 octombrie 2021, „Journal of Heredity” publica un studiu conform căruia femela condor din California este capabilă să se reproducă fără ajutorul unui mascul. Până acum, acest fenomen a fost observat doar de două ori, iar condorii născuți astfel au trăit doar 2 și 8 ani (față de 50 de ani în medie). Această formă de reproducere se numește partenogeneză. 

Și, iar...

P. S. John Fowles (1926-2005) a fost un romancier și eseist englez. El a dobândit recunoașterea internațională o dată cu apariția primului său roman, Colecționarul (1963), al cărui succes de public i-a îngăduit să se dedice în întregime scrisului. A primit de îndată și elogiile criticii, fiind considerat un scriitor cu o forță imaginativă și inovatoare excepțională, reputație pe care următoarele sale romane au confirmat-o: Magicianul (1966; ediție revizuită în 1977), Iubita locotenentului francez (1969), Daniel Martin (1977), Mantisa (1982), Omida (1985).

❤ II

„Într-o clipă, alarmate,
Ies din șanțuri vrăbiile.
Papura pe lac se zbate
Legănându-și săbiile.

Un lăstun, în frac, apare
Sus pe-un vârf de trestie
Ca să ţie-o cuvântare
În această chestie.

Dar broscoii din răstoacă
Îl insultă-n pauze
Şi din papură-l provoacă
Cu prelungi aplauze.

Lişiţele-ncep să strige
Ca de mama focului.
Cocostârci, pe catalige,
Vin la fața locului.

Un ţânţar, nervos şi foarte
Slab de constituţie,
În zadar vrea să ia parte
Şi el la discuţie.

Când deodată un erete,
Poliţai din naştere,
Peste baltă şi boschete
Vine-n recunoaştere

Cu poruncă de la centru
Contra vinovatului,
Ca să-l aresteze pentru
Siguranţa statului...

De emoţie, în surdină,
Sub un snop de bozie,
O păstaie de sulcină
A făcut explozie.” 

Taa daaa! Iată gândurile de azi!

Motto: „Originalitatea nu este decât o imitație chibzuită.” (Voltaire)

     M-am îndreptat spre blog cu hotărârea de a scrie ceva, nu contează ce. Gândurile care se treziseră erau așezate cuminți în bănci (hm, reminiscență din timpurile imemoriale când eram profesoară) și așteptau să începem. Am căutat în agendă titlul și când l-am citit, cu intonație, mi-am speriat o mare parte dintre gânduri. Care, evident, au fugit care încotro. Așa că nu prea mai am cu ce să încropesc un text. Mă rog, nu e prima și nici ultima dată când pățesc asta. Nu-i nimic, voi scrie cuvintele de azi din dexonline.

Cuvântul aleatoriu: 

LÓBODĂ, (rar) lobode, s.f. Nume dat mai multor specii de plante erbacee anuale, dintre care una, cu frunzele comestibile, este cultivată (Atriplex). Lăsa pruncilor o oală de fiertură cu lobodă. CAMILAR, N. I 214. Lobodele și buruienile crescuseră mari în tufe negre-verzi. EMINESCU, N. 37. Foaie verde lobodă... Gura lumi-i slobodă. TEODORESCU, P. P. 319. ◊ (Personificat) Rumenele lobode Vor de-acuma-n văduvie Să trăiască slobode. TOPÎRCEANU, B. 50. ◊ Expr. A se plimba ca vodă prin lobodă = a umbla fără grijă (și dându-și aere). Sursa: DLRLC (1955-1957).

Cuvântul zilei:

DISCÉRNE, discérn, vb. III. Tranz. A deosebi, a distinge lucrurile unele de altele; a judeca limpede, cu pătrundere și cu precizie. – Din fr. discerner, lat. discernere. Sursa: DEX '09. Cheia alegerii: În anul 1930 s-a născut Gladys West, matematiciană afro-americană. A avut o contribuție fundamentală la crearea GPS-ului. A dezvoltat numeroase instrumente de localizare pentru marină, iar în 1986 a publicat bazele actualului sistem GPS. Este prima femeie de culoare care a fost inclusă în Hall of Fame al Pionierilor Spațiului din cadrul Forțelor Aeriene ale SUA.

P.S. Și, iată, de la exemplele găsite la al doilea cuvânt, mi-a venit ideea de a-mi reaminti poezia lui George Topîrceanu, „Rapsodii de toamnă”. Nu toată azi, ci doar primul episod (ah, iubesc serialele!):

A trecut întâi o boare
Pe deasupra viilor,
Şi-a furat de prin ponoare
Puful păpădiilor.

Cu acorduri lungi de liră
I-au răspuns fâneţele.
Toate florile şoptiră,
Întorcându-şi feţele.

Un salcâm privi spre munte
Mândru ca o flamură.
Solzii frunzelor mărunte
S-au zburlit pe-o ramură.

Mai târziu, o coţofană
Fără ocupaţie
A adus o veste-n goană
Şi-a făcut senzaţie:

Cică-n munte, la povarnă,
Plopii şi răsurile
Spun că vine-un vânt de iarnă
Răscolind pădurile.

Şi-auzind din depărtare
Vocea lui tiranică,
Toţi ciulinii pe cărare
Fug cuprinşi de panică...

Zvonul prin livezi coboară.
Colo jos, pe mlaştină.
S-a-ntâlnit un pui de cioară
C-un bâtlan de baştină

Şi din treacăt îi aruncă
Altă veste stranie,
C-au pornit-o peste luncă
Frunzele-n bejanie!