Sunt în pană de gânduri...

     

      Să ne-nțelegem, mai am oarece rezerve de idei puse de-o parte, am gândurile de zi cu zi, neuronii mei sunt tot timpul ocupați, dar, de câtva timp, sunt în pană de gânduri din astea, de-ale blogului. Când, cu mulți ani în urmă, am început să scriu pe acest blog, din curiozitate, m-am uitat pe blogurile altora, care scriau de mai multă vreme decât mine și păreau că știe „cu ce se mănâncă” activitatea asta de blogger (adicătelea, cum îi spun eu, blogăreală). Când am văzut însă ce număr imens de bloguri exista deja, cât de variate erau domeniile pe care se axau, cât de bine scriau unii și ce tâmpenii debitau alții, m-am lăsat păgubașă. Așa că, de atunci, consider acest blog ca fiind un fel de „jurnal” pentru gândurile mele, unde mai las să tragă cu ochiul și vreo alte zece-douăzeci de persoane. Nu-mi pasă nici de clasamente, nici de câștiguri, nici de alte cifre fără niciun sens pentru mine, eu scriu, pur și simplu. Și astfel, mai învăț câte ceva, îmi mai reamintesc o carte, un cântec, o poezie, o trăire, și în rest, mă mir, mă amuz, mă întreb, mă indignez, mă autoironizez (și lista verbelor reflexive poate continua la nesfârșit). Dar, când sunt în acea pană de gânduri de care am făcut vorbire la început, ei, recunosc că atunci mă simt destul de frustrată, și cred că ar trebui să-mi văd de alte treburi și să nu mai încerc să scriu. Căci rezultatul mă dezamăgește întotdeauna. Deci, mă opresc și azi, nu înainte de a-mi spune un banc, mai vechi, dar nu-i bai, mereu le repet: 

Un tip stă liniștit în bucătărie și își bea cafeaua. Intră băiatul lui de 12 ani, care îl întreabă:
– Tată, ce-i ăla preludiu?

Tipul rămâne la început puțin șocat, dar pe urmă se gândește că  băiatul este destul de mare, a venit timpul să-i poată vorbi direct despre chestiuni intime. Așa că își ia inima în dinți și, cu un calm forțat, începe să-i explice, tehnic, ce se întâmplă între un bărbat și o femeie, în pat. După ce a terminat prezentarea destul de exhaustivă, tatăl îl întreabă pe băiat:
– Dar ia spune-mi, de unde ți-a venit ideea să mă întrebi despre asta?
– Păi, zice băiatul, la ora online de muzică, profesorul a vorbit azi despre Preludiul nr. 1 al lui Bach...