GÂNDURI DESPRE PRIMII PAȘI

    

      

     Aş vrea să vă împărtășesc, domniile voastre, viitorii cititori ai blogului meu, câteva dintre multele gânduri care mă „cutreieră”. Mi-am intitulat, cu câteva luni în urmă, rubrica pe care o scriu într-o revistă culturală locală, „Colecția de gânduri” (la fel mi-am numit şi blogul de față, deci e clar că am inspirație, nu?) şi, începând de mâine, am să scriu (postez? da, postez!) câteva dintre articolele deja publicate acolo. Acum, fiind începutul, am emoții, aşa că aş vrea să vă spun doar ce imensă bucurie mi-a făcut zăpada care a căzut zilele astea. Eu sunt foarte fericită când ninge. E drept, mă mai întreb, uneori, ca tot omul cu nostalgii, „Où sont les neiges d'antan”, dar asta nu are absolut nicio legătură cu omătul. Deci, iată, dintr-un sat muscelean acoperit de nea, vă salut şi vă aștept aici să-mi citiți rândurile... 

    P.S. După câtva timp, mi-am dat seama că nu prea citește nimeni ce scriu eu aici (sau, mă rog, foarte puțini), dar mi s-a părut mai potrivit să continui, căci îmi place să scriu. Și am mai hotărât ca toate titlurile să aibă ceva legătură cu cuvântul „gânduri” (neapărat la plural!) Deci... o să revin pe propriile urme (așa cum am făcut şi cu pozele, căci am învățat mai târziu cum trebuie puse în text).