Doar câteva gânduri bavarde

MOTTO: „Cât timp nu ai vorbit, cuvântul a stat în puterea ta, de îndată ce l-ai rostit, el te ține sub puterea lui.” (Abu Shakur Balkhi)

    Cuvântul zilei din duminica asta este primul trecut de mine în scrierea de față (adică, după „bla-bla-ul” meu de prezentare). Tot din Dexonline am „împrumutat” și ilustrarea lui (imagine © Cristina Monea) și, referitor la el, am căutat citate despre „oameni vorbăreți”. Majoritatea sunt depreciative, se pare că autorii lor consideră că cine tace este mai deștept și mai înțelept. Păi, îndrăznesc să-i contrazic un pic și să sugerez ideea că foarte mulți oameni tăcuți sunt proști făcuți grămadă. Scuze! Da, recunosc că am uneori niște gânduri bavarde. Am adăugat această „rudă” a termenului pentru că și eu vorbesc câteodată cam prea mult, sunt destul de guralivă, dar majoritatea timpului vorbesc doar cu mine (și cu gândurile din momentul respectiv), iar în rarele momente când vorbesc cu alții, fac mari eforturi să mă cenzurez. Nu reușesc mereu și lucrul ăsta mă cam necăjea, dar acum chiar nu-mi mai pasă. Ca să fiu pe deplin sinceră, îmi mai pasă uneori, dar mult mai rar, și numai în legătură cu câteva persoane. Cuvântul aleatoriu de azi a fost „jian” și, desigur, m-a dus cu gândul la Iancu Jianu. Am citit în copilărie niște cărți despre aventurile acestui oltean vestit (care acum mi se pare o combinație între Robin Hood și Zorro), dar nu mai știam cine a scris aceste istorioare. Am întrebat pe Google și m-am lămurit. Azi am „decodificat” sursele de unde dexonline.ro a luat cuvintele și le-am trecut aici. Glume? Nu! Poate pe Facebook...

#

Bavardáj s.n. (psih.) Hiperactivitate verbală, lipsită de consistență în ce privește conținutul de idei și informații; vorbărie, flecăreală, trăncăneală. < fr. bavardage. 

Cheia alegerii: Ziua Internațională pentru Accesul Universal la Informație (ONU).

BAVARD, BAVARDĂ (bavarzi, bavarde), adj. 1. vorbăreț, guraliv, limbut. 2. incapabil de a păstra un secret; indiscret. (< fr. bavard). Sursa: MDN '00 (2000), adicătelea „Marele dicționar de neologisme”, Florin Marcu, Editura Saeculum, 2000.

#

JIAN, -Ă, jieni, -e, s. m., s.f. 1. S.m. și f. Locuitor din regiunea Jiului. 2. S.f. art. Dans popular românesc cu mișcare vioaie, răspândit în jurul Sibiului și în nordul Olteniei; melodie după care se execută acest dans; jieneasca, jianca. [Pr.: ji-an]. Jiu (n. pr.) + suf. -an. Sursă: DEX '09 (2009) („Dicționarul explicativ al limbii române” (ediția a II-a revăzută și adăugită), Academia Română, Institutul de Lingvistică, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2009)

Jiana (Jieneasca) este un joc popular românesc, cu diverse variante și denumiri (râureana, momârlănește,  tontoroiul etc.), care este practicat de ciobanii din jurul Sibiului, Petroșenilor și din nordul Olteniei. Jiana se joacă în grupuri mici (4-6 persoane) sau în perechi. Are ritm binar și mai multe variante melodice. Mișcarea este vioaie, cu pași bătuți în contratimp, acompaniată de multe strigături.Sinonime: învârtita, bătuta. Sursa: DTM (2010), adică „Dicționar de termeni muzicali”, Academia Română, Institutul de Istoria Artei "G. Oprescu", Editura Enciclopedică, 2010.

#

(Iancu) Jianu m. faimos haiduc oltean sub Caragea-Vodă, trecu la urmă în tabăra lui Tudor și își sfârși zilele la Târgoviște, iertat de stăpânire. Sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)

#

Între 1868 și 1912, seria Iancu Jianu crește în complexitate și dimensiune. Practic, dintr-o nuvelă de aproximativ 50 de pagini crește un roman de 500! Complexitatea structurală, tematică și simbolică are în spate un motor istoricist: dorind să demonstreze că personajul a existat cu adevărat, prozatorul integrează, la fiecare nouă ediție, izvoarele publicate de C. D. Aricescu, Gr. Tocilescu ș.a. Parcă în ciuda teoriei lui D. Caracostea, conținuturile etnografice sunt puse în oglindă cu cele istoriografice. Efectul căutat, acela de verosimilitate a narațiunii (și, de fapt, de întemeiere istorică a mitului), nu-i reușește prozatorului și, paradoxal, cu cât se furnizează mai multe mărturii, cu atât personajul se îndepărtează mai mult de propria sa biografie. (…) Precum Luceafărului, lui Iancu Jianu i se refuză moartea și este „condamnat” la o perpetuă regenerare. A șasea ediție întărește structura hagiografică, în prima parte inserându-se aproape 100 de pagini despre istoria familiei Jianu-Cesianu. Dincolo de orice modificare survenită de la o ediție la alta, putem zări dominanta: efortul de cizelare a formei potrivite mitului haiducului național. Într-adevăr, caracterul de work-in-progress imprimat de N. D. Popescu romanului „Iancu Jianu” va asigura legea de repetiție proprie oricărui mit. (Roxana PATRAȘ) 

Sursa: https://carturesti.ro/carte/iancu-jianu-haiducul/ 

Nota mea: Scurta prezentare a cărții de mai sus m-a făcut să verific termenul „istoricist”, să-mi reamintesc ce-i cu „hagiografia” (aici, sensul e de „biografie înfrumusețată”), să râd ironic, dar cu obidă, la „work-in-progres” și să ajung la concluzia că ceea ce am citit eu erau, cred, niște istorioare scrise de Dumitru Almaș...

Niște gânduri „pierdute” printre clanuri, lingua franca, Gaim-encryption și citate

MOTTO: „Cu cât cunoști mai mult și mai profund oamenii, cu atât înțelegi mai bine de ce Noe a încărcat Arca doar cu animale.” (Confucius)

     Totul a pornit astăzi de la „cuvântul zilei” din dexonline.ro, adică „sabir”. Ca de obicei, foarte curioasă, am vrut să aprofundez această problemă pe care cred că am mai abordat-o cândva, cu ani în urmă, dar am cam uitat-o. Și uite-așa m-am pierdut eu iarăși într-un labirint de explicații, de texte și cuvinte (hm, mai mult sau mai puțin comprehensibile pentru mine, recunosc asta cu umilință). Le redau mai jos, domniile voastre citiți ce vreți, cât vreți sau, mă rog, până vă plictisiți. A, mai e o variantă, nu citiți deloc! Citatul găsit de mine (adică, de Google) sub genericul „Citate celebre despre oameni” nu prea mi se pare că-i aparține lui Confucius, am dubii serioase, dar e tare haios (și dureros de adevărat), așa că l-am lăsat acolo. Mai adaug unul, la care Google și IA mi-au dat vreo trei surse, deci aș zice că are mai multe șanse să-i aparțină lui Kong-Fu-Zi (varianta chinezească a numelui acestui mare filosof): „Dacă urăști o persoană, atunci acea persoană te-a înfrânt.” Eu urăsc mojicia, prostia tupeistă și reclamele, dar nu mă consider (încă) înfrântă. „Cuvântul aleatoriu” de astăzi, care urmează imediat, mi-a adus brusc în memorie filmul francez „Clanul sicilienilor” (cu Jean Gabin, Lino Ventura și Alain Delon), precum și melodia aia (creație a lui Ennio Morricone), care-ți aducea fiori reci pe șira spinării. Mda, v-am zis că nu-mi mai găsesc gândurile, obosite să numere pe degete ce au învățat nou în ziua asta și să scadă ce au uitat, ei bine, acum nu-mi mai găsesc nici cuvintele...

* 

CLAN, clanuri, s.n. 1. Comunitate gentilică specifică comunei primitive, formată din indivizi legați prin rudenie și limbă. 2. (La popoarele celtice) Trib puțin numeros. 3. (Fig.) Grupare cu anumite interese. 4. (Rar) Mică reuniune de specii vegetale, crescute pe suprafețe puțin întinse, care tind să se răspândească. 5. (Peiorativ) Clică, șleahtă. Etimologie: engl., fr. clan. 

Lingua franca, numită și franco sau sabir, a fost o limbă vehiculară mixtă folosită în bazinul Mării Mediterane, mai ales în porturi. După unele presupuneri, ar fi apărut deja în timpul cruciadelor (secolele XI-XIII), dar s-a răspândit mai ales începând cu perioada dominației economice a Veneției și a Genovei (secolul al XIII-lea), și s-a folosit până pe la mijlocul secolului al XIX-lea. Era folosită mai ales de negustorii europeni în contactele cu cei turci și arabi, dar și de marinari, precum și de diplomații francezi cu guvernanții din Alger și Tunis înainte de cucerirea franceză. A fost însușită și de creștinii capturați de pirații musulmani din aceste teritorii și vânduți ca sclavi aici, și folosită cu cei care îi țineau captivi. În general se consideră că lingua franca este aceeași limbă care a existat cu denumirea sabir. Denumirea lingua franca este latinească și italiană, fiind după unii autori, la origine, denumirea limbii latine medievale. După alții, atributul franca vine de la numele de „franci” dată europenilor în Orientul Apropiat. Termenul sabir provine de la verbul saber „a ști” din spaniolă, portugheză, catalană și occitană. Atât denumirea lingua franca, cât și denumirea sabir au primit și sensuri mai largi, inclusiv ca termeni lingvistici. Lingua franca se folosește și cu sensul general de limbă vehiculară, adică folosită în comunicarea între vorbitori cu limbi materne diferite, inclusiv dacă nu este o limbă mixtă. În lingvistica franceză, termenul „sabir” se folosește și în sensul de limbă vehiculară, dar numai mixtă, iar în limbajul francez comun are și sensul peiorativ de limbaj format din elemente heteroclite, greu de înțeles. 

(Sursa - https://ro.wikipedia.org/wiki/Lingua_franca)

*

În sociolingvistică, termenul pidgin denumește o limbă mixtă cu rol de limbă vehiculară între vorbitori cu limbi materne diferite, deci secundă pentru aceștia, care ajung în contact repetat sau extins din cauza unor relații comerciale, a sclaviei, a migrației etc. Termenul „pidgin” provine probabil din cuvântul englezesc business „afacere”, pronunțat picini de vorbitorii de limba chineză conform sistemului fonologic al acesteia. De aici s-a format denumirea pidgin English, dată pidginului format între limba engleză și cea chineză, format în secolul al XVIII-lea în porturile de pe coastele Chinei. Ulterior, „pidgin” s-a generalizat ca denumire pentru limbile de aceeași natură.    (https://ro.wikipedia.org/wiki/Pidgin)

*

Pidgin (cunoscut anterior ca gaim) este client pentru mesagerie instantanee disponibil pe mai multe platforme, dar este folosit mai ales de utilizatorii de sisteme de tip UNIX, asemănător cu alte sisteme de mesagerie instant precum Yahoo Messanger. Pidgin este un soft gratuit disponibil sub licență GNU General Public License. Original scris de Mark Spencer pentru sistemele de operare de tip Unix, acum rulează pe o varietate de platforme printre care Microsoft Windows, GNU/Linux, FreeBSD, SkyOS și Sisteme Trolltech's PDA, Qtopia. Utilizatorii Mac OS X pot rula programul prin intermediul interfeței X11 deși pe situl Pidgin le este recomandat clientul de mesagerie nativ al Mac OS X GUI, Adium.

Caracteristici

- Redenumirea contactelor prin porecle (nickname)

- Avertizarea utilizatorilor despre starea contactelor din lista predefinită

- Gruparea contactelor

- Aranjarea ferestrelor în tab-uri pentru un bun management al acestora.
- Permite utilizatorilor folosirea mai multor conturi

- Mesaje pop-ups prin intermediul plugins-ului Guifications

- Criptarea mesajelor prin Off-the-record (OTR) sau prin plugin-ul Gaim-encryption (NSS crypto library)

- Transparența ferestrelor utilizând un plugin (sub Microsoft Windows)

Sursa - https: //ro.wikipedia.org/wiki/Pidgin_(software)

*** Dacă ați rezistat până aici, iată premiul: câteva glume...

În timpul unui proces judecat de un tribunal din Texas, judecătorul întrebă:

- Dumneata, în calitate de martor, dacă ai văzut că inculpații se bat cu scaunele, de ce n-ai sărit ca să-i desparți?

- Îmi pare rău, domnule judecător, dar nu mai era niciun scaun liber.

* 

Discuție între doi tineri căsătoriți:

- Mi-ai zis că după ce ne căsătorim pot să mă duc cu băieții la bere.

- Ai răbdare măcar să ieșim din biserică…

*

Văzând un pasager neliniștit, stewardesa îl întreabă cu multă înțelegere:

- Ați mai zburat vreodată?

- Da, doamnă.

- Cu ce tip de aparat?

- Cu un generator de sudură...

Câteva gânduri întomnate

   Astăzi aerul „miroase” a toamnă. Ieri era încă un fel de „vară indiană”, dar acum cerul e plin de nori, s-a răcorit brusc și, bineînțeles, cheful meu de scris (ăla puțin, care era), meteosensibil și el, s-a cam dus. Gândurile mele, întomnate (da, există cuvântul, m-am uitat să văd dacă nu l-am „inventat” eu, și nu, nu l-am inventat, exista deja), s-au dus să doarmă, după ce mi-au atras atenția că, între timp, în luna asta a fost echinocțiul de toamnă și că, „iată, Lavinia, am intrat (pe 22 sau 23, părerile sunt împărțite) în Zodia Balanței”. Google mi-a transmis, cam mustrător, că „în 2025, echinocțiul de toamnă este pe 22 septembrie, la ora 21:19, ora României”. Și atât, căci nu l-am mai întrebat nimic despre horoscop și alte basme. Păi, gata, urmează cuvintele noi (multe) din dexonline.ro și niște glume vechi.

ÎNTOMNAT, -Ă, întomnați, -te, adj. (În limbajul poetic, despre natură) Peste care s-a lăsat toamna. S-a dus poezia întomnatului parc. BENIUC, V. 133. Sursa: DLRLC (1955-1957)

SINCRONIC, -Ă, sincronici, -ce, adj. 1. (Despre fapte, fenomene sau evenimente) Care există sau se petrec în același timp; simultan, concomitent, sincron. 2. Care se referă la fapte, fenomene sau evenimente existente sau petrecute în același timp. ◊ Tabele sincronice = tabele cronologice ale evenimentelor care au avut loc în același timp. ♦ (Fiz.; despre evoluția fenomenelor periodice) Care prezintă sincronism, care se produce în mod sincron. 3. (Despre metode de studiu sau puncte de vedere) Care nu se face în mod istoric; independent de evoluția istorică; static. Din fr. synchronique. Cheia alegerii: În 1991 au apărut celebrele albume muzicale Nevermind (Nirvana) et Blood Sugar Sex Magik (Red Hot Chili Peppers).

APOTECĂ, apoteci, s. f. (Reg.) Farmacie. Din germ. Apotheke. Cheia alegerii: Ziua Mondială a Farmacistului.

ȚAFANDACHE, țafandache, s. m. (Fam.) Tânăr sclifosit și ridicol; fante. Et. nec. Sursa: DEX '09.

CATALECTIC, catalectice, adj. (În metrica greco-latină; în sintagma) Vers catalectic = vers care se termină printr-un picior incomplet. Din fr. catalectique.

CATALEPTIC, -Ă, cataleptici, -ce, adj. Privitor la catalepsie, de catalepsie; atins de catalepsie. Din fr. cataleptique, lat. catalepticus.

CATALEPSIE s.f. Stare patologică care apare în unele boli psihice și care se caracterizează printr-o rigiditate bruscă a mușchilor și printr-o tulburare a funcțiilor cerebrale. Din fr. catalepsie, lat. catalepsis.

😆 

- Domnule doctor, ieri mi-am ținut răsuflarea timp de cinci minute.

- Extraordinar, zice doctorul, erai sub apă?
- Nu, într-un dulap…

😆 

O tipă îi zice prietenei sale:

- Fată, toți cred că visul oricărei femei este să-și găsească bărbatul ideal. Aiurea! Visul oricărei femei este să mănânce tot ce-și dorește și să nu se îngrașe!

😆
- Tati, de ce te-ai căsătorit cu mama?
Soțul se întoarce către soție și-i spune:
- Vezi!? Până și copilul se miră!

😆

Intră șeful și începe să strige:
- V-am spus de-atâtea ori, în timpul lucrului nu se fumează!
Unul dintre muncitori, uitându-se la șef, îi răspunde placid:
- Păi, cine lucrează?!

Gânduri despre contingență

MOTTO: „Lucrurile nu vor funcționa perfect. Ceea ce contează este cum te adaptezi acestor lucruri și ce înveți din greșeli.” (Michael Phelps)

    Până să ies prin grădină, unde am o groază de lucruri (de-ale toamnei) și treburi de făcut, am căutat cuvintele din Dexonline, cu intenția de a le posta pe Facebook. Dar cuvântul „întâmplător” m-a inspirat oleacă, deși nu e prea des folosit, așa că l-am afișat în titlu ca să nu-l uit. Hm, slabă nădejde! Apoi, citatul (pe care cred că l-am mai scris cândva, pe undeva) m-a pus serios pe gânduri și, după ce l-am sucit pe toate fețele, am ajuns la o concluzie nu prea îmbucurătoare (pentru mine), și anume că reușesc, cât de cât, după ce trec peste derută și năuceală, să mă adaptez la anumite „lucruri” (mă rog, situații, împrejurări, comportamente umane), dar mai am de îmbunătățit învățatul din greșeli. De-a lungul vremii, adică nu numai în cei cincisprezece ani de când îmi aștern gândurile pe blog, am tot făcut greșeli, mai mari sau mai mici, din unele am tras ceva învățăminte, pe altele văd că le-am repetat cu încăpățânare, dar mereu am fost bine intenționată și, când nu știam încotro s-o iau, am ascultat de „vocea interioară”. Păi, cum să spun, de câteva ori, vocea asta m-a dus pe marginea prăpastiei, dar ceva sau cineva m-a salvat. Mai am de studiat această problemă, dar acum nu e cazul, căci sunt „setată” pe muncă fizică și neuronii mi se odihnesc. Știți că am glumit, nu? Cuvântul zilei de azi mi-a adus aminte de o poezie a lui Nichita, iar glumele vor fi, ca de obicei, în reluare... Sau, mai bine, nu, azi fără hlizeală, că parcă nu-și are rostul după așa versuri faine.

Cuvântul aleatoriu:

CONTINGENȚĂ, contingențe, s.f. / Etimologie: fr contingence, lat contingentia. - 1. Posibilitate ca un lucru să se întâmple sau nu. 2. Relație care se stabilește între fenomene, contingente. 3. Atingere. 4. Legătură. 5. Raport. 6. Întâmplare. 7. (Gmt; îs) Unghi de contingență ~ Unghi format de o linie dreaptă cu o curbă sau de două curbe care trec prin același punct.

PER PEDES loc. adv. Pe jos. (Locuțiune latină). Cheia alegerii: Ziua Mondială Fără Mașini.

❤„Per pedes apostolorum” (Nichita Stănescu însoțit de Aurelian Titu Dumitrescu)

Poezia nu este superioară omului,

și-n asta aflu majestatea sa,

dar dacă adevăru-ar sta în tălpi
nemaimergând dintr-o strivire
n-ar mai merge.
Iar despre om de vreți să știti un adevăr,
întâi vă zic, apoi mă tac,
mă tac și zic:
- Ia întrebați-l pe calul cel nechezător.

(Antimetafizica, Editura „Cartea Românească”, București, 1985)

Gânduri blajine și surâzătoare

MOTTO: „Trebuie să învățăm să ne fim cei mai buni prieteni pentru că de prea multe ori cădem în capcana de a ne fi cei mai mari dușmani.” (Roderick Thorp)

     Mda, cam astfel sunt astăzi gândurile mele (adică, blajine și surâzătoare, nu ca Stan și Bran, cum sugerează imaginea de mai sus, pe care am ales-o iarăși doar pentru că mă amuză de câte ori o văd). Am momente când nu toate gândurile sunt de acord (cu mine sau între ele) și uneori am impresia că unele gânduri nu sunt ale mele șinu în sensul că „plagiem” pe cineva, ci în acela că se comportă ca niște străini nepăsători. Gândurile seamănă cu mine de data asta, iar eu mă port frumos cu ele, ca să nu se răzgândească. Suntem, ca să zic așa, într-un consens foarte plăcut. Mă bucur de „starea” asta și sper din toată inima să țină cât mai mult. Cuvintele din dexonline.ro sunt astăzi următoarele:

Cuvântul zilei:
REPUTAT, -Ă, reputați, reputate, adj. Care se bucură de o reputație bună. ♦ Renumit, faimos, cunoscut, prețuit. Din fr. réputé. Cheia alegerii: În 1946 a început prima ediție a Festivalului de Film de la Cannes, devenit ulterior cel mai prestigios eveniment european din cinematografie.

Cuvântul aleatoriu:
Metanoia (gr. metanoia „corectare”) este o anadiploză în care al doilea termen reprezintă repetarea interogativă a celui dintâi și e urmat de o corectare a enunțului: ...x/x?... y /... (Exemplu): „Hic tamen vivit: vivit? Immo vero etiam in senatu venit.” (Cicero, „Catilinara”) (Acesta totuși trăiește: trăiește? Ba chiar vine în Senat). • Metanoia este, ca sens, o specie a epanortozei sau a epitimisis-ului. Sursa: Dicționarul Figurilor de Stil (1995).

Nota mea: Nu-mi mai amintesc (ce mai calea-valea, nu-mi amintesc deloc) ce semnificație au cuvintele subliniate de mine în definiția de mai sus, dar sunt așa de calmă și jemanfișistă astăzi, încât nici că-mi pasă...

&
Metanoia s.f. (Grecism) 1. Schimbare de sentimente; remușcare, regret, căință. 2. (Bis.) Schimbare a spiritului, înnoirea minții; orientarea fundamentală a vieții, prin care se ajunge până la îndumnezeire. Din gr. metanoia. Sursa: Dicționar Religios (1994).

Nota mea: Mda...

GLUME:

- Dragul meu, eu sunt pentru tine o femeie perfectă?
- Nu, iubi! Tu ești cu mult mai mult!
- Cu cât mai mult?
- Cu vreo 20 de kilograme...

*

- S-ar putea ca la noapte să fie furtună, zice soţul.
- Dacă vii devreme acasă, n-o să fie!

*
Discuție între soți:
- Dragă, ce crezi, noi mai avem feeling?
- Habar n-am, vezi și tu în sertarul cu medicamente...
*
- Auzi, fată, tu pui la suflet?
- Nu, eu pun la șolduri.

Gânduri furișate

Voi scrie cuvintele „luate” din dexonline.ro ieri și astăzi. Doar atât, pentru că multe dintre cuvintele mele, împreună cu mai toate gândurile mele, s-au furișat cu nerușinare, au trecut pe lângă mine, și efectiv nu știu unde sunt acum. Nu motto, nu glume, doar imaginea unui gând al meu, înainte de a se pierde și el în ceață. Și da, sunt supărată pe ele, deci le-am strigat gândurilor mele că sunt ca o turmă de măgari și măgărițe, cu încăpățânări fără rost și cu prea multe hachițe. N-am auzit decât ecoul unui râs ironic, pe mai multe voci, răzbătând din ceața deasă...

Cuvântul zilei (ieri):

FURIȘ, -Ă, furiși, -e, adj. Care se face în ascuns, pe neobservate. ◊ Loc. adv. Pe furiș = în ascuns; tiptil. Fur + suf. -iș. Cheia alegerii: În anul 1914 s-a născut Allen Funt, prezentator de televiziune american, cunoscut mai ales pentru că a creat prima emisiune de comedie de tip „camera ascunsă” („Candid Camera”).

FURIȘAT, -Ă, furișați, -te, adj. Care se strecoară pe furiș, tiptil; ascuns, neobservat. ♦ (Adverbial) Pe furiș.  V.  a (se) furișa.

Cuvântul aleatoriu (ieri):

A (SE) GUDURA, (mă) gudur, vb. I. Refl. 1. (Despre câini; la pers. a-III-a) A-și manifesta bucuria sau atașamentul față de om prin diferite mișcări (dând târcoale și din coadă). 2. Fig. (Depreciativ; despre oameni) A se ploconi, a se umili fără demnitate în fața cuiva, a linguși pe cineva (pentru a-i obține favorurile). Cf. alb. gudulis.

Cuvântul zilei (azi):

SOGLĂSUIRE s. (vechi) Acord, consens, înțelegere. Cheia alegerii: 17 septembrie 1928. Acordul de la Achnacarry. Șefii principalelor companii petroliere din lume au ajuns la un acord decisiv pentru a-și împărți rezervele de petrol din Orientul Mijlociu și pentru a menține prețurile la un nivel ridicat, cu scopul de a evita inconvenientele unei concurențe acerbe.

Cuvântul aleatoriu (azi):

LEGUMEALĂ, legumeli, s.f. (Reg.) Faptul de a legumi. Vb. (a) legumi + suf. -eală.

(A) LEGUMI, legumesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A mânca sau a bea câte puțin; a mânca sau a bea cu măsură sau fără poftă; a ciuguli. ♦ A degusta, a savura. 

GATAAA!

Gânduri despre decență

MOTTO: „Toate animalele au o ținută cât de cât decentă, cu excepția maimuțelor, simți că omul e pe-aproape.” (Emil Cioran)

      Azi noapte se pare că a fost un cutremur (slab, zic ziarele) în Vrancea. Nu știu dacă asta a fost cauza pentru care nu prea am dormit, dar nu contează. Mi-am băut, foarte de dimineață,  cafeaua pe terasă și apoi, pe la ora zece, am făcut o scurtă vizită. M-am întors acasă și, după ce am citit un pic dintr-o carte polițistă, m-am plimbat prin livadă, gândindu-mă dacă să scriu ceva pe blog ori ba. Am revenit pe terasă și am dezlegat niște rebusuri. A venit și ora prânzului (mai frugal și mai de post). Deci, o zi monotonă, povestită de mine și mai monoton. Puah! Tocmai când mă pregăteam să văd un film, am zărit un titlu în care se vorbea despre „pensia decentă” a unui român în anul de grație 2025, așa că, iată, am venit la blog să-mi vărs amarul. Decent/decentă provin de la „decență”, dar eu zic că este de-a dreptul indecent să vorbesc despre decență într-o țară în care multe personaje hoțomane din zona politicului, a „afacerilor” (a se observa ghilimelele), a mafiei mioritice, poartă ceasuri (sau poșete) care costă cam cât este pensia mea (care, mda, nu e decentă) din vreo zece-cincisprezece luni. Mi se face greață! Și încerc din toate puterile să nu mă enervez. Dar aș fi nesinceră dacă aș afirma că totul e în regulă, pentru că încerc să mă conving cum că eu mă mulțumesc cu ce am, pentru că-mi zic, ca mulți alții, „sunt modestă, bine că sunt cât de cât sănătoasă, bla, bla”. Nu, nu e deloc în regulă, fir-ar să fie! Deci, ia să vedem...

*

DECENȚĂ s.f. 1) Atitudine de respectare a regulilor de bună purtare, a conveniențelor și a moralei; bună-cuviință. 2) Comportare care vădește o asemenea atitudine. [G.-D. decenței] /<fr. décence, lat. decentia. Sursa: NODEX (2002).

*

Într-un articol din 7 septembrie 2025, Cristian Cojocaru scrie, după ce zice că a întrebat și IA (mă rog, prin ChatGPT):

„Pe scurt, „o pensie decentă” pentru un vârstnic în România, în 2025, înseamnă cam atâția bani încât să acopere coșul minim de consum al unui adult singur + un mic tampon pentru medicamente și facturi imprevizibile. (...) Estimarea mea, pe scenarii:

– Vârstnic singur, care locuiește în propria locuință (fără chirie): ~4.200–4.500 lei/lună. Baza este „coșul minim pentru un trai decent” pentru un adult singur: 3.972 lei/lună (septembrie 2024). Cum în iulie 2025 inflația anuală a urcat spre ~7,8%, ajustarea împinge pragul realist puțin peste 4.200 lei. Aș adăuga încă 200–300 lei/lună pentru medicamente și consultații, în funcție de stare și compensări.” (Sursa - https://playtech.ro/2025/)