Gânduri care vor să moțăie...

 

MOTTO: „Cel mai bun lucru pe care îl poți face atunci când plouă este să accepți ploaia.” (H. W. Longfellow)

Plouă. Gândurile mele ar cam vrea să moțăie, dar eu nu le las. Sau, ca să folosesc cuvintele de astăzi din DEX (destul de inedite pentru mine), gândurile mele au o stare hipnagogică și se mișcă prin mintea mea greoi, precum un manșot ostenit. Citatul din motto l-am mai „utilizat” o dată (nu pot să cred că-mi amintesc, dar e „de bine”) și arată că am devenit mai înțeleaptă și accept lucrurile așa cum sunt. Dar și că sunt tot în mare lipsă de Inspirație și Originalitate, căci mă tot repet. Nu-i nimic, pe așa o vreme și total debusolată de aceste vremuri, ca să-mi alin necazul, o să-mi spun singură niște povești de somn ușor. Nu le redau aici, pentru că nu vreau să adormiți și domniile voastre atunci când le citiți. Cuvântul aleatoriu de astăzi este acesta: HIPNAGÓGIC, -Ă, hipnagogici, -ce, adj. Referitor la stările care conduc la somn, care sunt intermediare între veghe și somn. Din fr. hypnagogique. Sursa: DEX '09 (2009). Cuvântul zilei este: MANȘÓT s.m. pasăre palmipedă din regiunile antarctice, greoaie, asemănătoare pinguinilor, ale cărei membre anterioare, improprii pentru zbor, servesc ca înotătoare. (fr. manchot). Sursa: MDN'00 (2000). Cheia alegerii: În anul 1935, Caroline Mikkelsen, exploratoare danezo-norvegiană, era prima femeie care punea piciorul în Antarctica. 

Și fiindcă în unele zile, cum ar fi cea de azi, nu trebuie să mă uit în buletin pentru a-mi „simți” vârsta, îmi „fac curaj” cu niște citate:

„Înțelepciunea nu vine în mod natural odată cu vârsta. Nimic nu vine odată cu vârsta, cu excepția ridurilor. E drept, unele vinuri devin mai bune după o perioadă de timp dar numai în cazul în care și strugurii au fost buni încă de la început.” (Abigail Van Buren)

❤

„M-am bucurat foarte mult de cea de-a doua tinerețe. Descoperi, în mod subit, la vârsta de 50 de ani, că o nouă viață se deschide în fața ta.” (Agatha Christie)

❤

„Nu poți percepe frumusețea adevărată într-un om decât privindu-l cum îmbătrânește.”  (Anouk Aimee)

O chintesență a gândurilor mele? Nțțț!

        

MOTTO: „Nu este ciudat că vorbim cel mai puțin despre lucrurile la care ne gândim cel mai mult?” (Charles Lindbergh)

    „Chinuitele” mele gânduri s-au trezit, ca și mine, dis-de-dimineață. O să vă spun un secret, domniile voastre, uneori am impresia că numai eu dorm, ele se refugiază undeva, în subconștient, și se fac că moțăie, de fapt punând la cale tot felul de chestii năstrușnice (cu care eu apoi urmează să fiu sau nu de acord). De obicei, nu sunt de acord, dar sunt dispusă la negocieri. Azi nu prea sunt de acord cu gândurile mele, și asta pentru nici ele nu sunt toate pe aceeași pagină, ca să zic așa. Sunt destul de divizate și haotice. Așa că titlul pus de mine exprimă adevărul adevărat: nu sunt încă în stare să scriu un text care să fie o chintesență a gândurilor mele. Pentru că nu știu ce să mai cred (despre vremurile pe care le trăim acum, despre cât de mult s-a „deteriorat” lumea), pe cine să cred, în cine să mă mai încred (în afară de mine, bineînțeles, dar câteodată nici chiar eu nu pot fi „de încredere”) și cum să fac față provocărilor. Sunt prea multe „necunoscute”, deci o să cad iar pe gânduri. Și o să-i dau dreptate lui Lindbergh (celebrul pilot american de origine suedeză, care a efectuat primul zbor fără escală de la New York la Paris) și să mărturisesc că, în ciuda aparentei mele sincerități (uneori, cu tente de naivitate), nu întotdeauna vorbesc (sau scriu) despre ce mă preocupă mai abitir. Bun, trecem la cuvintele din DEX. Cuvântul aleatoriu este:

RUSTÉMUL s.n. art. Dans popular românesc răspândit în sudul Olteniei și în părțile învecinate ale Munteniei, în care jucătorii formează, de obicei, o coloană mixtă sau numai de bărbați, ținându-se cu brațele încrucișate la spate, și execută pași în față și în spate cu încrucișarea picioarelor, în ritm vioi, ușor săltat; melodie după care se execută acest dans. – Cf. n. pr. Rüstem. Sursa: DEX '09 (2009).

Cuvântul zilei:

CHINTESÉNȚĂ s.f. 1. Esența cea mai pură și mai concentrată a unei substanțe, a unui lucru, a unei doctrine etc. 2. (În filosofia antică) Al cincilea și cel mai subtil element material al lumii, neschimbător, care intră în componența corpurilor cerești. [Var.: (înv.) cvintesénță s. f.] – Din fr. quintessence. Sursa: DEX '09 (2009). Cheia alegerii: Brâncuși s-a născut în 19 februarie 1876. Este unul dintre cei mai influenți sculptori ai secolului 20. Sculptura lui nu imită realitatea, ci exprimă ideea din spatele lucrurilor, esența lor.

😆

Bancul de azi:

Soțul e în bucătărie și face ceva de mâncare. Soția, care e la cură de slăbire, îl întreabă ce gătește. Soțul zice:

- Draga mea, am să fac paste carbonara...
Soția:
- Dragă, nu pune șuncă, ou, cașcaval și smântână, să fie light!
Soțul:
- Paste pot să pun? Sau bem numa' apa în care urmează să le fierb?

Nota mea

✋ Domniile voastre, eu nu am chef să experimentez aceste „paste alla carbonara”, dar dacă vreți, găsiți zeci de rețete. Una este cea de aici:

 https://savoriurbane.com/spaghete-carbonara-reteta-autentica-italiana/

👎 Cuvântul englez light (folosit aici așa, de fițe) are sensul de ușoare.

Gânduri pseudo-primăvăratice

 

MOTTO: „Nu faci nimic când procedezi și cu prudență și cu grabă.” (Publius Syrus)

Ziua de azi a început cu cer noros și o temperatură destul de modestă. Pe urmă a apărut Soarele și, încet-încet, gradele din termometru au ajuns la vreo 12. Era așa de frumos încât, după o luptă destul de vivace între gândurile mele prudente și cele grăbite, am cedat ispitei de a ieși în grădină. Acolo, îngânând veselnic „Viiine, viiine primăvara...”, am început oarece activități de curățenie. După vreo jumătate de oră, deja obosisem, dar nu asta m-a făcut să renunț, ci faptul că, brusc, cerul s-a umplut iar de nori și a început să bată vântul. Nu, nu vine (încă) primăvara, suntem în februarie, dar asta merit pentru că m-am lăsat prea ușor convinsă de gândurile alea grăbite. Așa că m-am refugiat iute la căldură, am citit un pic și acum am venit să scriu câteva vorbe aici. 

💬

Cuvântul aleatoriu de azi e PENTÓZĂ, pentoze, s.f. Compus organic din grupul glucidelor, având cinci atomi de carbon în moleculă. – Din fr. pentose. Sursa: DEX '09 (2009).

💬

Cuvântul zilei: ACATALEPSÍE, acatalepsii, s. f. 1. Stare de spirit caracteristică unei persoane sceptice, care nu se mai străduiește să caute soluții. 2. Nesiguranță în punerea unui diagnostic la un bolnav. – Din fr. acatalepsie. Sursa: DEX '09 (2009).

Cheia alegerii: S-a născut, în anul 1781, René Laennec, medic francez, creator al diagnosticului medical prin auscultație și al stetoscopului.

Și acum, glume:

😊

Discuție la telefon:
- Hei, aș vrea să te cunosc mai bine. Am 39 de ani, sunt parlamentar de zece ani și sunt un bărbat cinstit.

- Bună, sigur, sunt de acord. Eu am 28 de ani, sunt prostituată de zece ani și sunt virgină…

😂

- Maestre, de ce nu am și eu succes în viață?

- Ai privit apusul soarelui în munți?

- Da, maestre!

- Ai văzut zborul lin al vulturilor deasupra piscurilor?

- Da, maestre!

- Ai contemplat luna într-o noapte senină?

- Da, maestre!

- Păi, vezi, îți pierzi timpul cu nimicuri de-astea în loc să pui osu’ la treabă!

😃
- Știi când a inventat Graham Bell telefonul?

- Da, în 1876!

- Ei bine, află că atunci când l-a conectat prima dată, avea deja 4 apeluri pierdute de la soția sa...

Trei gânduri în cinci direcții

 

„Singurătatea nu înseamnă să nu ai oameni în jur, ci să nu poţi comunica lucruri care contează pentru tine, sau să te abții să exprimi anumite puncte de vedere pentru că alții le găsesc imposibil de acceptat.” (Carl Gustav Jung)

Pornind de la acest titlu și de la acest citat, o să scriu în continuare (fără să le comentez) doar despre niște cuvinte cu care m-am „întâlnit” eu în săptămâna care a trecut și care mi s-au părut interesante. Și, poate, ca să-mi descrețesc fruntea, voi scrie și câteva glume...

👍

HALÁL interj. Exclamație care exprimă admirația; bravo! ◊ Expr. (Fam.) Halal mie (sau ție etc.) sau halal să-mi (sau să-ți etc.) fie! = bravo! te felicit! să-ți fie de bine! – Din tc. halal.
HALAL - Halal și haram sunt termeni universali, folosiți de musulmani, ce se aplică în toate aspectele vieții. Acești termeni sunt utilizați în mod obișnuit pentru produsele alimentare, produsele din carne, cosmetice, produsele de îngrijire personală, produsele farmaceutice, ingredientele alimentare și materialele care vin în contact cu alimentele. 

👎

HARÁM, (1) haramuri, s. n. (Reg.) 1. Vită slabă, prăpădită. 2. Jaf, pradă. ◊ Loc. adj. și adv. De haram = (lăsat) la voia întâmplării, fără stăpân, expus jafului. ◊ Loc. adv. De haram = de pomană, degeaba; pe nedrept. ◊ Expr. Haramul haram se face sau (de) haram vine, (de) haram se duce ori de haram a fost, de haram s-a dus = lucrul câștigat pe nedrept se pierde precum s-a dobândit. Haram că... = păcat că...; degeaba... Haram de... = vai de... – Din tc. haram „ilicit, prohibit”.
Halal este termenul coranic care înseamnă „permis”, „legal” din punct de vedere religios. Acest termen este opus celui de haram care înseamnă „interzis”, „nepermis” sau „ilegal”. (Wikipedia)
ZURBÁ, zurbale, s. f. (Înv.) Revoltă, răscoală. ♦ Gălăgie, zarvă; ceartă, bătaie. [Var.: zúrbă, zurbálă s. f.] – Din tc. zorba. Sursa: DEX '09 (2009).

😲

Și, de aici,
ZURBAGÍU, -ÍE, zurbagii, adj. (Adesea substantivat) Căruia îi place să se certe; scandalagiu. ♦ (Înv.) Răsculat, răzvrătit, rebel. – Zurba + suf. -giu. Sursa: DEX '98 (1998).

✋
TÁPĂ, tape, s. f. Scobitură, tăietură care se face la capătul lemnelor de construcție pentru a le putea îmbina unele cu altele. ♦ Tăietură care rămâne în trunchiul unui copac când tăietorul lovește cu toporul o dată pieziș și altă dată orizontal. – Et. nec.

💖

Cuvântul zilei: (A) TUȘÁ, tușez, vb. I. Tranz. 1. (Livr.) A emoționa. 2. A verifica netezimea suprafețelor metalice de contact sau de sprijin ale unui element de mașină. – Din fr. toucher. Sursa: DEX '09 (2009). Cheia alegerii: În anul 1948 s-a născut Art Spiegelman, un mit al benzii desenate moderne, devenit celebru pentru „Maus. Povestea unui supraviețuitor”, unde înfățișează ororile Holocaustului. E singurul roman grafic premiat cu Pulitzer (1992).

😊

Un tip stă în genunchi în fața prietenei lui blonde și o întreabă:

- Iubito, vrei să-mi porți numele?

- Nu, nu-mi place să mă cheme Costel...

😃

Un șofer este oprit la un control de un echipaj al poliției rutiere
- Bună ziua, sunt agent Ion Vasile! Actele la control, vă rog!
- Poftiți actele domnule polițist ... Dar de ce m-ați oprit?
- Conduceați haotic. Permisul unde e?
- Permisul nu îl am la mine...

- Dar unde îl aveți?
- I l-am împrumutat unui coleg de-al dumneavoastră pentru trei luni...
😄 

La oftalmolog...

- Doctore, oare e-adevărat că dacă am să mănânc mai mulți morcovi am să văd mai bine?

- Te mai îndoiești? Dumneata ai văzut vreodată iepure cu ochelari?
😆 

- Domnule doctor, ieri mi-am ținut răsuflarea timp de cinci minute.

- Extraordinar, zice doctorul, erai sub apă?

- Nu, într-un dulap…

😉

Niște gânduri inerente (și ușor inerte)

MOTTO: „Fantezia nu e o evadare de la realitate. Din contră, e o modalitate de a o înțelege.” (Lloyd Alexander)    

  Nu am mai poposit aici, pe blog, cam de multă vreme. Și asta din cauză că gândurile mele, în marea lor majoritate, arată cam ca emoticonul de mai sus. Efectiv, nu-și mai revin dintr-un soi de uimire (îmbinată cu un dram de revoltă și o fărâmă de indecizie). Nu vă spun de ce, cred că știți și domniile voastre. Iar gândurile care sunt în D.F.I. (adică, departamentul fantezie sau imaginație) sunt suspect de inerte (sau, mai argotic, dorm pe ele). Deci eu nu pot evada din realitate, dar nici nu pot să o înțeleg. Asta e! Am mai dat niște raite pe la DEX, dar am hotărât să scriu aici doar cuvintele pe care nu le-am întâlnit niciodată. Precum cele de mai jos. Și nu, nu am uitat, chiar nu le-am întâlnit...

👶

YATRÉN s.n. (Med.) Compus de iodo-oxichinolină şi acid sulfonic cu rol biostimulator. (sil. -tren). (Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române).
RÍXĂ s.f. (Rar) Ceartă însoțită de bătaie și de injurii. ♦ Dispută, controversă. [Var. rix s.n. / < fr. rixe, cf. lat. rixa]. Sursa: DN (1986).
IHNEUMONÍD, ihneumonide, s. n. (La pl.) Familie de insecte himenoptere cu abdomenul lung și pedunculat, ale căror larve parazitează alte insecte (Pimpla); (și la sg.) Insectă care face parte din această familie. [Pr.: -ne-u-] – Din fr. ichneumonidés. Sursa: DEX '09 (2009).
GALÉTĂ, galete, s. f. Pesmet de formă paralelipipedică, pe care îl mănâncă marinarii, ostașii aflați în campanie etc. [Var.: galét s. m.] – Din fr. galette. Sursa: DEX '09 (2009).

😕

Și, inerenta glumă (dacă am mai postat-o, chiar nu-mi pasă sau, ca să parafrazez o replică din ea, „cine are nevoie de memorie?!”)

Un tip se duce la un magazin cu animale și păsări.

— Şefule, vreau să-mi iau un papagal!

— Păi, vi-l dăm pe Napoleon. Este un Ara foarte deştept, vorbeşte trei limbi străine, face calcule, poate susţine o scurtă conversaţie.

— Îl iau, cât costă?

— 3.000 Euro.

— Aoleooo, e prea scump!

— Atunci, vi-l oferim pe Athos. Are culori superbe, vorbeşte două limbi străine, cântă, dar costă și el vreo 2.000 Euro.

— Da' unul de vreo 200 Euro n-ai?

— Ăăăăăăă... Da, sigur, îl avem pe Nabucodonosor.

— Păi, e... superb. Văd că dezleagă și integrame cu ciocul...

— Da, și ştie cinci limbi străine, cântă, face conversație, e deştept foc!

— Şi atunci de ce este aşa de ieftin?

— Dom’le, vă spun adevărul: bea de stinge!

Îl cumpără omul și-l duce acasă, îi arată apartamentul, spunându-i:

— Vezi că am băutură în bucătărie, în barul din living și în debara. O să ne înțelegem bine, dar dacă te atingi de băutura mea îţi smulg penele, toate penele, pe rând.

A doua zi, tipul vine de la serviciu şi găseşte casa vraişte. Sticle goale, băutură răsturnată pe jos, la bar, în bucătărie. Furios, caută papagalul şi-l găseşte pe terasă, lângă nenumărate sticle goale. Cu ciocul, își smulgea câte o pană, o arunca, şi rostea împleticit:

— C...c...cine a...a...re nevoie d...de p...pene?!

Gânduri care mănâncă un măr

MOTTO: „Am trei lucruri de învățat: simplitatea, răbdarea, compasiunea. Acestea sunt cele mai prețioase comori.” (Lao Tse)


      Îmi aduc aminte (destul de vag) că am scris acum câțiva ani ce încântată am fost când am cumpărat o carte cu rețete de salate. Eram convinsă că voi încerca multe dintre ele și, în consecință, voi „alege să mă hrănesc sănătos”, cum ne sfătuiesc nutriționiștii. Și acum cred că mă hrănesc destul de sănătos, dar am renunțat la unele dintre salatele ălea simandicoase, pentru că efectiv cinci ingrediente din șapte îmi erau total necunoscute. Recunosc că am fost întotdeauna mai „pădureață” și că nu am frecventat cu ardoare supermarketuri, mall-uri, restaurante „de fițe”, magazine „de firmă” etc. Una la mână, mă simțeam acolo precum Alice în Țara Minunilor (și-mi era necaz pe mine că mă simt așa), a doua la mână, nu prea îmi permiteam să cumpăr ce mi-aș fi dorit. 
    Ei bine, legat de subiectul ăsta, zilele trecute am găsit în cutia poștală o revistă din aceea „de reclamă” de la Kaufland. Și n-am avut de lucru să mă uit un pic prin ea. Am avut imediat un nedorit flash-back. La secțiunea „fructe” era o pagină la care m-am blocat complet. Și gândurile mele, la fel. Auzisem noi de papaya și de maracuja (sau „fructul pasiunii”), dar n-am mâncat niciodată, însă pitahaya, physalis și granadilla chiar nu aveam habar că există. M-am uitat pe Google, pentru că gândurile mele erau cam nedumerite și, pe lângă imagini și explicații despre fructele de mai sus, am dat și de carambola (sau „fructul-stea„) și litchi (numit și „fructul bucuriei”). Aici e momentul când eu și gândurile mele ne-am burzuluit un pic, nu am mai vrut să știm nimic în plus și, pline de patriotism, am început să mâncăm un măr (din livada mea)...

     

P.S. Nu, nu e ăsta, dar ce mai contează, e măr!

Oarece gânduri scurt pe doi

   

MOTTO: „Neprevăzutul, acel arogant nu-știu-ce, în mâinile căruia omul este o jucărie.” (Victor Hugo)

 

     Aveam cu totul altceva în minte pentru scrierea de azi, dar am notat undeva acel „altceva” și vă voi plictisi în zilele următoare cu respectivele „panseuri”. Și asta pentru că, uitându-mă pe la știri și evenimente (nu mondene căci, vorba bancului, „îmi repugnă”), am văzut multe articolașe despre semnificația zilei de azi. Cam toate băteau câmpii grațios, dar l-am ales totuși pe cel care urmează, așa, ca să fiu și eu „în trend” sau, mai neaoș spus, ca să „mă aflu-n treabă”.

„De ce este importantă ziua de 2.2.2022? În mod evident, această zi stă atât sub vibrația Numărului Maestru 22, cât și sub vibrația Numărului Divin 222. Prin urmare, portalul magic deschis sub vibrația acestei zile are un impact profund asupra noastră. 22 este despre cooperare, despre iubire, despre prietenie, dar și despre dualitate, despre umbră și despre includerea umbrei în procesul nostru de vindecare. În această zi, Universul ne spune că trebuie să ne iubim unii pe ceilalți. Ca o paranteză, știți unde găsiți în Biblie cuvintele lui Iisus „Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți.”? În „Evanghelia după Matei”, 22. (...) O altă metodă de tălmăcire a acestei vibrații este divinația prin Tarot, iar Arcana cu număr 2 este Marea Preoteasă. Simbolul ei este Luna, astrul care vorbește despre puterea intuiției, dar și despre misticism, spirit și ceea ce se află în subconștient. De multe ori, în subconștientul nostru se află Celălalt, Umbra, latura noastră nevindecată, pe care trebuie să o îmbrățișăm și să ne-o asumăm. (...) De asemenea, Universul ne mai transmite în această zi că trebuie să ne dăm voie să ne iubim pe noi înșine, dacă vrem să le dăm voie celorlați să ne iubească. Pentru a face acest lucru, trebuie să acceptăm natura duală a ființei umane, partea luminată și partea întunecată. Pentru a te bucura de lumină, trebuie să accepți și să vindeci ceea ce în tine este în întuneric. Zi fără noapte nu există, Luna nu strălucește fără Soare, iar fără durere nu am ști să prețuim fericirea. Acesta este, de fapt, înțelesul portalului magic deschis înaintea noastră.” (Sursa: kudica.ro) 

Comentariul meu: 👀 💭 💤 😏

Wikipedia ne spune mai multe despre subiect, despre știința numerelor „celebre” (alta decât matematica). Dacă vreți să știți mai multe, citiți acolo, eu nu redau decât începutul:

„Numerologia este orice credință în relația divină, mistică între un număr și unul sau mai multe evenimente care coincid. Este, de asemenea, studiul valorii numerice a literelor în cuvinte, nume și idei. Aceasta este adesea asociată cu paranormalul, alături de astrologie și alte arte prezicătoare similare. Termenul numerolog poate fi folosit pentru cei care au încredere în tipare numerice și trag concluzii pseudo-științifice din ele, chiar dacă acei oameni nu practică numerologia tradițională.”

Comentariul meu: 🙈 🙉 🙊