Niște gânduri inerente (și ușor inerte)

MOTTO: „Fantezia nu e o evadare de la realitate. Din contră, e o modalitate de a o înțelege.” (Lloyd Alexander)    

  Nu am mai poposit aici, pe blog, cam de multă vreme. Și asta din cauză că gândurile mele, în marea lor majoritate, arată cam ca emoticonul de mai sus. Efectiv, nu-și mai revin dintr-un soi de uimire (îmbinată cu un dram de revoltă și o fărâmă de indecizie). Nu vă spun de ce, cred că știți și domniile voastre. Iar gândurile care sunt în D.F.I. (adică, departamentul fantezie sau imaginație) sunt suspect de inerte (sau, mai argotic, dorm pe ele). Deci eu nu pot evada din realitate, dar nici nu pot să o înțeleg. Asta e! Am mai dat niște raite pe la DEX, dar am hotărât să scriu aici doar cuvintele pe care nu le-am întâlnit niciodată. Precum cele de mai jos. Și nu, nu am uitat, chiar nu le-am întâlnit...

👶

YATRÉN s.n. (Med.) Compus de iodo-oxichinolină şi acid sulfonic cu rol biostimulator. (sil. -tren). (Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române).
RÍXĂ s.f. (Rar) Ceartă însoțită de bătaie și de injurii. ♦ Dispută, controversă. [Var. rix s.n. / < fr. rixe, cf. lat. rixa]. Sursa: DN (1986).
IHNEUMONÍD, ihneumonide, s. n. (La pl.) Familie de insecte himenoptere cu abdomenul lung și pedunculat, ale căror larve parazitează alte insecte (Pimpla); (și la sg.) Insectă care face parte din această familie. [Pr.: -ne-u-] – Din fr. ichneumonidés. Sursa: DEX '09 (2009).
GALÉTĂ, galete, s. f. Pesmet de formă paralelipipedică, pe care îl mănâncă marinarii, ostașii aflați în campanie etc. [Var.: galét s. m.] – Din fr. galette. Sursa: DEX '09 (2009).

😕

Și, inerenta glumă (dacă am mai postat-o, chiar nu-mi pasă sau, ca să parafrazez o replică din ea, „cine are nevoie de memorie?!”)

Un tip se duce la un magazin cu animale și păsări.

— Şefule, vreau să-mi iau un papagal!

— Păi, vi-l dăm pe Napoleon. Este un Ara foarte deştept, vorbeşte trei limbi străine, face calcule, poate susţine o scurtă conversaţie.

— Îl iau, cât costă?

— 3.000 Euro.

— Aoleooo, e prea scump!

— Atunci, vi-l oferim pe Athos. Are culori superbe, vorbeşte două limbi străine, cântă, dar costă și el vreo 2.000 Euro.

— Da' unul de vreo 200 Euro n-ai?

— Ăăăăăăă... Da, sigur, îl avem pe Nabucodonosor.

— Păi, e... superb. Văd că dezleagă și integrame cu ciocul...

— Da, și ştie cinci limbi străine, cântă, face conversație, e deştept foc!

— Şi atunci de ce este aşa de ieftin?

— Dom’le, vă spun adevărul: bea de stinge!

Îl cumpără omul și-l duce acasă, îi arată apartamentul, spunându-i:

— Vezi că am băutură în bucătărie, în barul din living și în debara. O să ne înțelegem bine, dar dacă te atingi de băutura mea îţi smulg penele, toate penele, pe rând.

A doua zi, tipul vine de la serviciu şi găseşte casa vraişte. Sticle goale, băutură răsturnată pe jos, la bar, în bucătărie. Furios, caută papagalul şi-l găseşte pe terasă, lângă nenumărate sticle goale. Cu ciocul, își smulgea câte o pană, o arunca, şi rostea împleticit:

— C...c...cine a...a...re nevoie d...de p...pene?!