Două gânduri get-beget

MOTTO: „Memoriile” sunt numai amintirile care îţi convin.” (Tudor Mușatescu)

Asta era postarea ce trebuia terminată ieri. Dar a fost un timp destul de frumos și am preferat să-mi termin „muncile” de prin grădină și, pe urmă, eram prea obosită pentru a mă așeza în fața laptopului. Azi plouă, așa că e numai bine de stat în casă și de „executat” oarece loaziruri. Primul gând de ieri a fost, de fapt, o nedumerire mai veche, care văd că s-a reactualizat: de ce mă trezesc eu dimineața având în minte un cuvânt, o întâmplare, o persoană, o melodie, în fine, mă-nțelegeți domniile voastre, nu? Și asta fără nicio legătură cu evenimentele din ziua precedentă, nici cu cărțile citite, nici cu filmele văzute, nici măcar cu visele (pe care oricum nu prea mi le amintesc). Păi, ieri chestia obsedantă din mintea mea a fost cuvântul „get-beget”. Știam foarte bine ce-i cu el, dar deh, acum avem Inteligența Artificială și putem s-o întrebăm și pe ea (deși copiază, ca noi toți, de ici, de colo). Al doilea gând de ieri (și, da, astăzi se arată la fel de valabil) este că, fără să conștientizez pe deplin, eu „colecționez” aici gânduri de-ale mele și de-ale altora pentru ca, în cazul că, în viitor, voi uita mai mult decât e normal, să le am aici și să-mi reamintesc. Dar îmi și place munca asta de colecționar de gânduri, recunosc...

⧪ Cuvântul dimineții (ieri):

GET-BEGET adj. invar. (despre persoane) Care are o apartenență etnică de netăgăduit; din moși-strămoși; neaoș; veritabil. /<turc. cet-beced. Sursa: NODEX (2002).

Rezumat generat de AI: „Get-beget” înseamnă autentic, neaoș, pur, provenind din generație în  generație. Termenul este folosit pentru a descrie o persoană sau un lucru care este adevărat românesc, cu origini vechi și nealterate. Expresia provine din limba turcă, de la „ğedd bi ğedd”, care se traduce prin „din strămoș în strămoș”. 

Sensul: Se referă la autenticitatea, puritatea și vechimea unei origini.

Exemplu: „Acesta este un român get-beget” înseamnă că persoana este un român autentic, cu rădăcini adânci în neamul românesc.

Originea: Expresia are o origine turcească, tradusă ca „din strămoș în strămoș”.

⧪ Cuvântul aleatoriu (ieri):

ZARIȘTE ~i f. 1) Porțiune a cerului sau a globului terestru mărginită de linia orizontului; zare. 2) Loc deschis, fără copaci, într-o pădure; luminiș. /zare + suf. ~iște. Sursa: NODEX (2002).

⧪ Cuvântul zilei (ieri):

(A) INTENTA, intentez, vb. I. Tranz. A introduce, a porni o acțiune (juridică).Din fr. intenter.  Cheia alegerii: Ziua Educației Juridice în România.

LOISIR s.n. Timp liber (al cuiva). Folosire optimă a timpului liber, potrivit dorințelor și înclinațiilor individului. [Pr.: loazir]. Din fr. loisir. Sursa: DEX '09 (2009).

➽ Cuvântul aleatoriu (azi):

PIȘICHERLÂC, pișicherlâcuri, s.n. (Rar) Șiretenie, șmecherie, șarlatanie. Din tc. pișekârlık. Sursa: DEX '09 (2009). 

➽ Cuvântul zilei de azi este „reciclare”, iar cuvântul lunii este ăsta: rPET s. n. [pronunție - ar.pet] Prescurtare de la Recycled PET (PET reciclat), adică polietilen tereftalat (PET) reciclat. Cheia alegerii: Campanie susținută de Coca-Cola.

⧪➽ Glume vechi:

☺

Un bătrân cu probleme de auz se duce la doctor și i se pune un aparat auditiv. Peste o lună, se întoarce la cabinet pentru control. Doctorul îi zice:

- Aparatul văd că își face treaba, auzul dumneavoastră este perfect. Cred că familia este foarte bucuroasă că puteți auzi din nou.

- Ăăă, hm, doctore, nu le-am spus încă, doar stau și-i ascult. Mi-am schimbat testamentul de trei ori până acum...

☺

O boabă de cafea merge la psiholog. După ce boaba ia loc pe canapea, doctorul o întreabă:

- Ia spune-mi, ce te macină?

☺

Un tip merge să-și cumpere o brichetă, iar vânzătoarea îi zice:
- 2 lei și 15 de ruble.
- Rublele pentru ce?
- Pentru gaz...

☺

Noaptea, într-un castel medieval englezesc. Unul dintre invitații la cină aleargă confuz pe coridoarele întunecate și pustii. La un moment dat, se întâlnește cu o fantomă care-i spune cu o voce cavernoasă:

- Eu trăiesc aici de patru secole!

- Oh, ce minunat! Atunci sigur știți unde e WC-ul…

GÂNDURI FOARTE MATINALE

MOTTO: „Anumite lucruri sunt imposibil de cunoscut. Dar este imposibil de aflat care sunt acestea.” (Edward A. Murphy)

Da, astăzi am fost foaaaarte matinale (adică, eu și ale mele gânduri), deși e duminică și în ciuda faptului că-mi promit mereu, de vreo câțiva ani buni, o leneveală nonșalantă în pat, dimineața, căci, vorba aia, la pensie sunt, „de nimini nu depand” (a se vedea I. L. Caragiale, „O noapte furtunoasă”, Actul I, Scena VII). Ei bine, nu, mă trezesc în fiecare zi foarte devreme și sar din pat, având apoi o rutină ca a soldaților în termen (mă rog, a celor de pe vremea mea). Azi, după rutina pomenită, am avut chef să scriu și, cu ocazia asta, am învățat (uau, ce mă bucur!) o groază de lucruri. Cuvântul „ieșit la zar” a fost „parnasie”. Nu-l știam, nu știam de planta asta, am întrebat pe Google și m-a dus direct la frații Gavriliu și al lor Părinte Parnasie. Ha, ha, bun așa, dar eu vreau să mă lămuresc ce-i cu plăntuța. Și m-am lămurit. Știu cum arată șopârlaița (dar n-am găsit poză cu cea albă), iar acum știu mai multe și despre „imambaialdî”, mâncare despre care auzisem, dar nu-i știam povestea. Și în rețetă (pe care o veți găsi, domniile voastre, la sursa citată) am mai dat de încă o necunoscută: za'atar. Cuvântul zilei de azi (antisemitism) l-am înlocuit cu cel din 13 noiembrie. Nu știu de ce. Fără motiv. Reiau tot astăzi niște „rubrici” care-mi plăceau, dar pe care nu le-am mai „folosit” în ultima vreme: citatul zilei, starea zilei și, bineînțeles, glumele zilei. La drum!

Cuvântul aleatoriu:

PARNASIE s.f. (Botanică; și în sintagma parnasie de mlaștini) Șopârlaiță-albă (Parnassia palustris). Din lat. Parnassia [palustris], denumirea științifică a parnasiei.

ȘOPÂRLAIȚĂ, șopărlaițe, s.f. 1. (Pop.) Anghina difterică. 2. Numele a două plante erbacee: a) plantă meliferă cu tulpina dreaptă, cu frunzele ovale sau ascuțite și cu florile albastre, rar roz, folosită în medicina populară (Veronica orchidea); b) mică plantă cu flori mari, albe, rar roșietice, și cu fructul o capsulă (Parnassia palustris). [Pr.: șo-pâr-la-i-ță] – Șopârlă + suf. -aiță.

Povestea unei mâncări turcești:

IMAMBAIALDÎ s.n. Mâncare rece pregătită din pătlăgele vinete împănate. Din tc. imambayildi.

„Revenind la rețeta de astăzi, numele acesteia – İmam bayıldı – spune o poveste. S-ar traduce „Imamul a leșinat” (un imam fiind un conducător spiritual/preot în religia islamică). Cum ar putea fi legat numele unui preparat vegan delicios de un imam care a leșinat? Sunt două variante în circulație, una despre un imam gurmand care a leșinat de plăcere când a gustat din preparatul ăsta, ceea ce, vă spun cu mâna pe inimă, e perfect plauzibil, pentru că mâncarea e divină. A doua variantă explică leșinul imamului prin aceea că era foarte zgârcit și a fost efectiv îngrozit de cantitatea de ulei de măsline – foarte scump – pe care o folosise soția sa pentru mâncarea asta. Mie îmi place să întrețes cele două povești într-un singură, povestită în felul meu. (...) „Za'atar” este un amestec de condimente specific bucătăriei din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, alcătuit de obicei din cimbru sau oregano sălbatic, susan prăjit, sumac și sare. Este folosit pentru a asezona o varietate de preparate, de la carne la legume și pâine, adesea amestecat cu ulei de măsline pentru a crea o pastă pentru înmuierea pâinii sau pentru a unge produse de copt.”

Sursa: https://www.lauralaurentiu.ro/retete-culinare/retete-mancare/

Cuvântul zilei: 

DANGĂT, dangăte, s.n. Sunetul prelung al clopotului; bangăt. – Dang + suf. -ăt. Cheia alegerii: În anul 1856 este testat prima dată marele clopot al ceasului din turnul de nord al Palatului Westminster din Londra, cunoscut sub numele de Big Ben.

Citatul zilei:

„Cele mai importante lucruri sunt dificil de exprimat. Sunt acele lucruri de care îţi este ruşine, deoarece cuvintele nu se ridică la înălţimea aşteptărilor. Cuvintele limitează trăirile aproape până la refuz. Ele înseamnă mult mai mult, nu-i aşa? Cele mai importante lucruri sunt foarte aproape de locul în care inima ta secretă zace îngropată asemenea unor semne care dezvăluie drumul către o comoară pe care inamicii tăi abia așteaptă să pună mâna. S-ar putea să fii tentat să faci dezvăluiri care te vor costa mult, doar de dragul de a fi privit de oamenii din jur într-un anume fel, fără ca ei să înțeleagă o boabă din ce ai spus sau motivul pentru care ai considerat că lucrurile astea sunt atât de importante încât să te bufnească plânsul în timp ce le spui. Cred că asta este cea mai rea parte. Când secretul rămâne nedezvăluit, nu din dorința de a găsi un oarecare povestitor, ci din dorința de a găsi un suflet înțelegător.” (Stephen King)

Glumele zilei:

McGregor moare. Văduva sa îi ridică o frumoasă piatră funerară cu inscripția „Odihnește-te în pace!”. Apoi află că decedatul și-a lăsat toată averea bisericii din sat. Drept pentru care pune să se graveze pe cruce încă un rând: „Până vin la tine!”

***

- Te-ai însurat sau tot singur te ocupi de gospodărie?

- Da.

- Ce „da”?

- Da, m-am însurat şi da, tot singur mă ocup de gospodărie.

***

- Iubi, ți-am pregătit prăjitura ta preferată, ca să mă ierți că am făcut praf mașina.

- Ce-ai făcut?!

- Prăjitura ta preferată...

***

La palatului unui șeic oprește un autocar plin cu femei în vârstă. Șeicul își întreabă servitorii, destul de sastisit:

- Cine sunt? Iar turiști?

- Nu, stăpâne, sunt soacrele dumneavoastră...

Starea zilei:

Trei gânduri cu părul pe moațe

„Dacă viața îți dă lămâi, fă-ți o limonadă, caută pe cineva căruia viața i-a dat vodcă și faceți o petrecere.” (Ron White)

☀☂ Primul gând: de ce am venit la blog dacă dispoziția/starea mea este... Mda, mă rog, nici nu merită să spun cum este. Al doilea gând e că am găsit azi citate (și niște cuvinte în Dexonline) foarte faine, dar degeaba, nu m-au inspirat prea mult și nici nu m-au făcut să-mi amintesc ceva cât de cât „povestibil”. Al treilea gând: după muuulte zile cu ploi, ceață, cer noros, parcă ar vrea să iasă soarele, lucru care mă bucură enorm. Deci, cuvintele de astăzi, câteva vorbe despre autorii citatelor și niște glume...

☀ Cuvântul aleatoriu:

MOȚ, MOAȚĂ, moți, moațe, s.m. și f. Nume dat locuitorilor din jurul Abrudului și Câmpenilor; (p. ext.) locuitorii autohtoni din partea centrală a Munților Apuseni; moțogan. De la „moț”.

☆

MOȚ, moțuri, s. n. 1. Șuviță de păr (mai lung și mai des) din frunte sau din creștetul capului (la oameni și la animale). ◊ Expr. (Fam.) (A fi) cu moț (în frunte) sau mai cu moț = (a se socoti) mai important, mai deosebit, mai iscusit, mai grozav. A spune lucrurile cu moț = a exagera, a înflori ceva. Moț și el, se spune când cineva intervine (nechemat) într-o discuție. A lua (pe cineva) de moț = a trage de păr. ♦ Șuviță de păr legată cu o panglică; p. ext. panglica cu care se leagă această șuviță. ♦ (Fam.; mai ales la pl., în forma moațe) Șuviță de păr răsucită pe un șiret, o hârtie etc. pentru a se încreți; p. ext. șiret, hârtie etc. folosite în acest scop; bigudiu. 2. Smoc de pene de pe capul unor păsări. 3. Panaș, ciucure confecționat din diferite materiale, care se atârnă la fes, scufie, căciuliță etc. 4. Pielea roșie-albăstruie de pe capul curcanului, care atârnă în jos; creastă. ◊ Compus: moțul-curcanului = a) plantă erbacee mare cu flori roșii, roz sau albe în formă de spice care atârnă în jos (Polygonum orientale); b) plantă erbacee cu flori roșii, mici, așezate în spice lungi, care atârnă ca o coadă (Amaranthus caudatus). 5. Nume dat unor inflorescențe. 6. (Reg.) Plantă acvatică cu flori verzui, unite în spic, care ies la suprafața apei (Potamogeton perfoliatus). 7. Partea superioară ascuțită, prelungită sau bulbucată, a unor lucruri; vârf. [Plural și: moațe] Etimologie necunoscută.

☀ Cuvântul zilei:

(A) HIROTONISI, hirotonisesc, vb. IV. Tranz. A ridica un diacon la rangul de preot; p. ext. a face pe cineva diacon, arhiereu etc. după canoanele Bisericii creștine; a hirotoni. [Var.: hirotonosi vb. IV]. Din sl. herotonisati. Cheia alegerii: În anul 1994, Biserica Anglicană aprobă hirotonisirea femeilor pe funcția de preot.

☀ Citate și autorii lor:

„Chiar și un ceas care nu merge dă ora exactă de două ori pe zi. După câțiva ani se poate lăuda cu o lungă serie de succese.” (Marie Von Ebner-Eschenbach)

„Un prieten este o persoană care ştie totul despre tine şi încă te place.” (Elbert Hubbard)

☆ Elbert Green Hubbard a fost un scriitor, editor, artist și filozof american. Crescut în Hudson, Illinois, el a avut succes timpuriu ca vânzător ambulant pentru Larkin Soap Company. 

☆ Ronald Dee "Ron" White este un actor american de film și TV.

☆ Marie von Ebner-Eschenbach a fost o scriitoare austriacă de origine cehă. A aparținut grupării literare Deutsche Rundschau, condusă de scriitorul Julius Rodenberg și care milita pentru un "realism poetic". Literatura sa redă o atmosferă patriarhală cu accente umanitare.

Sursa: Wikipedia (Engleză)

☀ Glume:

★

Un drumeț vede pe o pajiște un cioban sprijinit în bâtă, fără nicio oaie pe lângă el:

- Da' ce faci aici, bade?

- Apăi, șed și cuget.

- Da' unde ți-s oile?

- No, la asta cuget!

★

Discuție la telefon:

– Bună, ești Paul?

– Da. Tu cine ești?

– Sunt Marica de la cabinetul stomatologic. Avem numărul tău în calculator.

– A, super! Ți-a plăcut de mine și vrei să ieșim la o cafea.

– Nu. Te avem filmat pe cameră când ai luat 2.000 de lei din buzunarul domnului doctor. Când ai putea să-i aduci înapoi?

★

Un tip vine la doctor să-l vindece de bâlbăială.

– Dar cu ce te ocupi dumneata?

– Eu c-cresc gă-gă-ini!

– Pentru asta nu-i nevoie să vorbești cursiv, merge și-așa.

– Nu, nu me-merge, eu chem di-dimineața gă-găinile să le dau boabe: pi, pi, pi! Și vin cinci mii de gă-găini. Seara iar: pi, pi, pi și ele vin. Apoi, le zic să p-plece la cu-culcare. Se duc toate, afară de una. Îi zic: Du-du-te de te cu-culcă! Nu vrea. Zic iar: Du-te la cu-culcare, iar nu vrea. Mă enervez și-i zic: Du-du-te-n pi-pi-pi! Și ies din cotețe cinci mii de găini...

Gânduri ponosite

Pentru că eu, împreună cu mai toate gândurile mele, arătăm ca mâța ostenită și somnoroasă din imagine, ne mulțumim să scriem cuvintele din Dexonline și niște glume. Pa!

Cuvântul aleatoriu:

PONOS, ponoase, s. n. 1. (Pop.) Consecință neplăcută; necaz, neajuns; nemulțumire, supărare. A trage ponoasele. Expr. (Reg.) A-și face ponos cu cineva = a ajunge la neplăceri cu cineva, a-și pricinui supărare, necaz. //A-i purta (cuiva) ponos = a avea necaz pe cineva, a-i purta ranchiună, a-l dușmăni. 2. (Pop.) Clevetire, defăimare; injurie, calomnie, insultă. Nume rău, poreclă (defăimătoare). 3. (Înv. și reg.) Acuzare, învinuire; pâră, protest; (concr.) plângere, reclamație, jalbă. 4. (Pop.) Cusur; vină. 5. (Reg.) Glumă, șotie; poznă. Din sl. ponosŭ.

♦

(A) PONOSI, ponosesc, vb. IV. Tranz. 1. (Pop.) A face ca un obiect (de îmbrăcăminte) să-și piardă aspectul și coloritul inițial; a murdări, a uza, a degrada (prin întrebuințare îndelungată). ◊ Refl. Haina s-a ponosit. 2. (Înv. și reg.) A bârfi, a ponegri, a defăima; a calomnia, a discredita. Din sl. ponositi. Cf. ponos.

Cuvântul zilei:

PRĂPĂDENIE s.f. (Pop.) Stricăciune, pagubă, distrugere (foarte mare). Loc. adv. De prăpădenie sau de prăpădenia pământului = foarte mult, foarte puternic; îngrozitor. ◊ Expr. Prăpădenia pământului (sau lui Dumnezeu), se spune despre o nenorocire îngrozitoare, despre ceva insuportabil, copleșitor. Situație, împrejurare care poate provoca (mari) stricăciuni, pagube, distrugeri. Cauză care distruge, nimicește. Prăpădi + suf. -enie. Cheia alegerii: În 1940, România este lovită de un cutremur cu magnitudinea de 7,4 grade pe scara Richter, cu epicentrul în Vrancea. A fost primul mare cutremur din România contemporană, având o durată de 46 de secunde. Efectele lui au fost devastatoare în centrul și sudul Moldovei, dar și în Muntenia. Numărul victimelor a fost estimat la 1.500 de morți și 5.000 de răniți, majoritatea în Moldova. Din cauza contextului în care s-a produs, cifra exactă a victimelor nu a fost cunoscută, informațiile fiind cenzurate în timpul războiului.

GLUME:
😆

Pe la miezul nopţii, liniştea e spartă de sunetul telefonului. Bărbatul îi spune repede soţiei:

- Răspunde tu. Dacă e pentru mine, nu sunt acasă!

Femeia ridică receptorul şi spune că soţul e acasă, după care închide.

- Ce ţi-am spus, măi femeie? De ce-ai spus că sunt acasă?

La care soţia îi răspunde calm:

- Păi, era pentru mine...

😆

- Domnule doctor, mă doare capul când mă dau jos din pat!

- Doamnă dragă, încercați să coborâți prima dată picioarele!

😆

Prima zi, la sală. Eu:

- 352, 353, 354…

Antrenorul:

- Vă rog să vă opriți din număratul plăcilor de gresie și să începeți să faceți ceva exerciții fizice!

Gânduri căscând gura la Kelpies

MOTTO: „Secretul succesului meu? Procrastinarea. Așteaptă întotdeauna până în ultima clipă.” (Autor necunoscut) 

💭 Autorul nu mi-e cunoscut mie, dar nici cu Google (cu tot cu IA-ul din dotare) nu mi-e rușine, căci nu-l știe nici el. Aseară, într-o emisiune (nu mai știu care, eram în trecere), am auzit pe cineva spunând, de vreo două ori în aceeași frază, cuvântul „procrastinare”. Știam ce înseamnă, dar poate că alții nu știau și, în general, cum am mai zis deja de multe ori, nu-mi plac discursurile pompoase, voit „telectuale”, cu cuvinte cvasi-necunoscute sau cu termeni „engleziți”. Bun, și azi, când căutam un motto, peste ce credeți că am dat? Mda, „procastinare”, care vine de la...

(A) PROCRASTINÁ, procrastinez, vb. I. Tranz. A amâna sau a întârzia începerea execuției unei sarcini; a temporiza, a tărăgăna, a tergiversa. Din engl. procrastinate. Sursa: dexonline. 

💬 Așaaa, și apropo de asta, am tot amânat să scriu câteva vorbe (mai multe, de fapt) despre ceva ce am văzut întâmplător, zilele trecute, pe Facebook. Mi-a atras atenția și mi-a plăcut, dar mi-a luat o groază de timp (exagerez, am găsit totul despre acel „ceva” cam într-o jumătate de ceas) să cercetez trei surse, ca un „jurnalist” care se respectă. Am folosit termenul jurnalist, dar i-am pus ghilimele, pentru că nu am pretenția că sunt așa ceva, și pentru că eu i-am dat accepțiunea de „persoană care ține un jurnal”, cam cum fac eu în acest blog. Iată ce am găsit...

💬 Pe https://www.getyourguide.com/ro-ro/ am găsit poza și textul următor: „Părăsim Edinburgh și călătorim spre vest, trecând pe lângă Palatul Linlithgow, locul de naștere al Mariei, Regina Scoției. În drumul nostru spre Loch Lomond, ne oprim la Monumentul Kelpies. Aceste două capete de cal magnifice stau ca o mărturie a puterii care a condus dezvoltarea industrială a Scoției Centrale.” Mda, nu prea m-a convins.

💬„Kelpies sunt o pereche de capete monumentale de oțel între orașele scoțiene Falkirk și Grangemouth. Ele stau lângă autostrada M9 și formează poarta de est a Canalului Forth și Clyde, care se întâlnește aici cu râul Carron. Fiecare cap are 30 de metri înălțime.” (Wikipedia) Nici Tanti Wiki nu prea mi-a dat multe informații, așa că Oscarul merge la...

💬 Rezumat generat de AI

„Kelpies” se referă la două aspecte principale: o sculptură gigantică din oțel din Scoția și o creatură mitologică din folclorul scoțian. Sculpturile, create de Andy Scott, sunt două capete imense de cal din oțel, înalte de 30 de metri, situate în The Helix Park din Falkirk, care omagiază caii de povară din trecutul industrial al Scoției. Mitul kelpie-ului descrie un spirit malevolent: al apei, adesea sub forma unui cal, care atrage oamenii spre înec, dar care poate fi controlat dacă îi este smulsă zăbala.

Sculpturile Kelpies

Locație: The Helix Park, în apropierea canalului Forth and Clyde, între Falkirk și Grangemouth, Scoția.

Dimensiuni: 30 de metri înălțime, cântărind 300 de tone fiecare.

Material: Oțel inoxidabil.
Inspirație: Sculpturile sunt un omagiu adus cailor de povară Clydesdale, care au jucat un rol vital în industria Scoției.
Inaugurare: Au fost deschise publicului în aprilie 2014.
Mitul kelpie-ului

Natură: Un spirit supranatural al apei, adesea malevolent (Nota mea: adicătelea, răuvoitor, hain, malefic).

Forme: Deși cel mai frecvent apare ca un cal negru, se poate transforma și într-o tânără frumoasă sau o creatură păroasă, similară unui om.

Comportament: Atrage oamenii, în special copiii, să se urce pe spatele său, doar pentru a-i trage apoi în apă și a-i îneca.

Slăbiciune: O legendă populară spune că dacă cineva reușește să-i smulgă zăbala, poate controla kelpie-ul.

Scop: Povestea kelpie-ului era folosită pentru a descuraja copiii să se joace prea aproape de râuri sau lacuri periculoase.

☺Glume? Daaaaaa!

La librărie:

- Puteți să-mi recomandați o carte?

- Sigur, doriți ceva ușor?

- Nu contează, sunt cu mașina.

☺

Două prietene stau de vorbă:

- Fii atentă, fată, te întorci acasă seara, obosită, găsești casa curată, cina pe masă și un bărbat care calcă hainele, știi ce înseamnă asta?

- Nu.

- Ai halucinații de la oboseală!

☺

- Gigele, dragul mamii, ce s-a întâmplat cu tortul din frigider?

- Păi, am mâncat și eu o bucată.

- Bine, bine, dar unde-i restul?

- Hm, nu l-am tăiat…

☺

Un tip foarte timid intră într-un bar şi vede o tânără frumoasă stând la o masă. După o oră, în care şi-a adunat tot curajul necesar, se duce în cele din urmă spre ea şi îi spune:

- Te deranjez dacă stăm puţin de vorbă?

La aceasta, tânăra răspunde rapid, strigând:

- Nu, nu mă culc cu tine diseară!

Toată lumea din bar îşi întoarce acum privirile către cei doi. Tipul, copleşit de ruşine, se întoarce necăjit la masa lui. După câteva minute, tânăra se apropie de el şi îşi cere scuze. Zâmbeşte către el şi îi spune:

- Îmi cer scuze dacă te-am făcut să te simţi prost. Ştii, eu sunt studentă la psihologie şi studiez cum reacţionează oamenii în situaţii jenante.

La care tipul răspunde în gura mare:

- Cââât? 300 de dolari?!

Clinchet de gânduri

Motto (reluat): „Puţini oameni au puterea să pună în palma altcuiva emoții, într-o lume plină de măști și suflete goale...” (Marin Preda)

Azi va fi vorba despre cuvinte din dexonline.ro, despre o gravă penurie de idei, despre încercări disperate de a mă înveseli oleacă, despre reluări (desigur, nici nu se putea altfel) și cam atât. Pe lângă cuvintele de astăzi din susnumitul dicționar (cuvinte care s-au cam potrivit între ele), am scris și pe cele de ieri și alaltăieri. Glumele (în afară de prima) sunt dintr-o postare a mea din 2020. Mi-a plăcut, la început, imaginea unor gânduri de-ale mele care se ciocnesc ca niște pahare cu șampanie. Da, dar n-a fost prea grozav, căci ciocnirea a fost cam puternică și gândurile mi s-au spart în mii de cioburi. Mda...

💬Cuvântul aleatoriu:

ZORNĂITURĂ, zornăituri, s. f. Zornăit. [Pr.: zor-nă-i-tu-ră] Zornăi + suf. -tură. Sursa: DEX '09. Sinonime: zornăială, zornăit, zuruială, zuruit, zuruitură, zăngăneală, zăngănire, zăngănit.

💬 Cuvântul zilei:

CLINCHET, clinchete, s.n. Sunet produs de clopoței sau de zurgălăi. ♦ Zgomot produs de vibrarea sau de ciocnirea unor obiecte de metal sau de sticlă. Clinc + suf. -et. Cheia alegerii: În timpul unei reprezentații Royal Variety din 1963, John Lennon sugerează ca spectatorii de pe „locurile mai ieftine” să bată din palme, iar cei de pe locurile mai scumpe să-și „zdrăngăne bijuteriile”.

💬 Cuvinte „restante”:

A (SE) ÎNVĂPĂIA, învăpăiez, vb. I. Refl. A se aprinde ca o văpaie; p. ext. (despre fața omului) a se înroși (din cauza unui aflux de sânge). ♦ Fig. A se înflăcăra, a se entuziasma. [Pr.: -pă-ia] – În + văpaie. Cheia alegerii: În 1967, președintele american Lyndon B. Johnson ține o reuniune secretă cu cei mai de seamă lideri naționali (Bărbații Înțelepți), cărora le cere sfatul în privința atitudinii de adoptat față de refuzul tinerilor de a se mai înrola, ca act de protest împotriva războiului din Vietnam. Cei prezenți au ajuns la concluzia că opinia publică trebuie să primească rapoarte optimiste despre desfășurarea războiului.

(A) FLĂMÂNZI, flămânzesc, vb. IV. Intranz. A fi flămând, a sta multă vreme nemâncat, a răbda, a suferi de foame. ♦ Tranz. A ține pe cineva nemâncat. Din flămând. Cheia alegerii: S-a născut, în anul 1933, Amartya Sen, economist și filosof indian, profesor de științe economice la Harvard University și laureat al Premiului Nobel pentru Economie (1998). Sen este renumit pentru lucrările sale în domeniul bunăstării economice, al sărăciei, al foametei și al dezvoltării umane.

☺

Glumele zilei:

Terapeutul: 

- Deci ai venit acasă noaptea, după o zi de muncă umilitoare şi mama ta te-a invalidat, prefăcându-se că nu te cunoaște și nu ți-a deschis poarta?

Ştefan cel Mare: 

- Pe scurt, da.

@

Intră soția în casă, își sărută soțul și zice:

- Dragul meu, uite, aici e o bere pentru tine...

Mai trece ceva timp și-i spune:

- Dragul meu, de ce nu te uiți la fotbal? Spune-mi, vrei ceva de mâncare mai special, așa, ce-ți place ție?

Soțul, cu o privire îngrijorată:

- Ia zi, cât de tare...

- Ei, un pic, așa, farul din dreapta, capota și parbrizul...

@

Un tip se plimba în sus și-n jos pe trotuarul din fața unei grădinițe. O educatoare îl întreabă:

- Așteptați un copil, domnule?

- Nu, răspunde tipul, așa sunt eu, gras…

💬 Citatul zilei: „Țineți minte trei cuvinte: TOȚI NE MINTE!” (kmkz.ro)

Niște gânduri mai mult decât vetuste

MOTTO: „Noi știm că ei ne mint, ei știu că mint, noi știm că ei știu că noi știm. Și, totuși, continuă să mintă!” (Aleksandr Soljenițîn)

Văd că n-am mai dat pe-aici, pe la blog, de prin octombrie. Nu am avut timp. Azi scriu doar despre câteva gânduri (foarte puține, căci văd că mai toate gândurile mele sunt în grevă) și trei cuvinte din dexonline.ro, care mi-au atras atenția, ca să zic așa. Am să încep cu gândul care mi-a străfulgerat prin minte când am citit acea foarte realistă și adevărată zicere a lui Aleksandr Soljenițîn, pe care am pus-o drept motto: așa este, am fost și suntem mințiți cu nerușinare. Și, pentru că apoi m-am gândit că am ajuns, în ultima vreme, să-mi văd doar de mine, de casă, grădina „din dotare” și de gândurile mele (bineînțeles, fac excepție de la această „izolare” totală rudele și cei câțiva prieteni) și am fost blamată pentru lucrul ăsta, am căutat și am găsit un alt citat, aparținând aceluiași autor, care spune asta mult mai frumos: „Oamenii au o percepție ciudată despre fericire. Să trăiești într-o cușcă cu zece etaje, înconjurat de pereți și ecrane – este bine. Să trăiești într-o casă frumoasă, la margine de pădure – este un eșec nemaivăzut.” Și, în fine, un alt gând (și ultimul pe ziua de azi), destul de șovăielnic, ușor ipocrit și cam ca nuca-n perete, este că tare m-aș plimba pe dealurile din jurul Domneștiului, dar e ceață, stă să plouă și mi-e cam lene. (...) Și niște glume:

😃

- Iubitule, am slăbit trei kilograme!

- Din câte?

- Din 118...

- Felicitări, e ca și cum ai pierde o piuliță la tanc.

😃

- No, Gheorghe, ai auzit că-n triburile din Africa își vând nevestele? Tu m-ai vinde pe mine?

- Ce tăt vorbești acolo, tu, femeie? Eu te-aș face cadou!

😆

- Cum ați reușit să intrați în clădirea SRI?

- Păi, sunt agent...

- FSB, GRU?

- Nu.

- FBI, CIA?

- Nu.

- Mossad?

- Nu, „Oriflame”...

😃 Ceea ce urmează să scriu nu e tot o glumă, sunt cuvintele din dexonline.ro de astăzi. Postarea de mai sus (mă rog, o mare parte din ea) este de acum cinci ani, tot la început de noiembrie. De ce? Pentru că nu am absolut nicio idee despre ce aș putea scrie acum. Și se potrivește perfect cu gândurile și situația de azi, în afară de chestia cu ceața și cu iminența ploii. Cuvântul zilei m-a inspirat să caut o poză și astfel am dat de un alt termen, total necunoscut mie. Cuvântul aleatoriu, la fel de misterios pentru mine, m-a trimis la un altul (grumbă sf vz crumpenă), de care parcă am auzit, dar nu-s sigură. Bun, am să închei.

Cuvântul zilei:

VETUST, VETUSTĂ, vetuști, vetuste, adj. (Livr.) Care are un aspect învechit, arhaic sau demodat; uzat. – Din fr. vétuste, lat. vetustus. Cheia alegerii: Ziua Națională a Radioului.

VENUST, VENUSTĂ, venuști, venuste, adj. (Livr.) Care are o frumusețe feminină voluptuoasă. – Din fr. vénuste.

Cuvântul aleatoriu:

CRUMPENĂ, crumpene, s. f. (Reg.) Cartof. – Din sb. krumpir.