Niște gânduri puse la colț (pentru că au copiat)

💫 👶  😓 💫 😒 💫 ✊😃

MOTTO: „Să nu te jenezi niciodată să recunoști că ai greșit. Asta înseamnă că ai evoluat și că azi ești mai înțelept decât ieri.” (Jonathan Swift)

Astăzi iar nu am reușit să „aduc” la blog nicio imagine (poză, fotografie), de data asta însă nu din vina mea. Bine, nici nu am insistat prea mult, căci am altele de făcut. Am folosit acele semne de la început ca să nu mă ocărăsc verbal și ca să arăt succesiunea rapidă a „stărilor” mele. Deci, am observat că am tot scris despre erate, de vreo trei-patru ori. Știam deja că mă repet, știam că fac greșeli, știam că am început să cam uit (vorba ardeleanului din „bancul cu margareta”) și încerc să-mi găsesc tot felul de justificări, dar tot nu voi vorbi cu mine însămi vreo zece minute. Anul trecut, pe vremea asta, am avut cam aceleași gânduri, ceea ce mă cam îngrijorează, dar nu din cale-afară, pentru că de asta îmi notez aici tot felul de „chestii”, ca să mi le (re)amintesc peste ani. Mai am niște cuvinte de explicat, mai am alte subiecte de „dezbătut”, dar le las pe mâine, căci acum mi-am pus aproape toate gândurile la colț și le-am dat temă pentru acasă, iar cu cele câteva care nu m-au supărat voi zâmbi la un banc și apoi voi revedea textul despre scuze...

😃

Ceartă în cuplu:

El: 

– Tu nu ai cum să faci atac de cord pentru că nu ai inimă!

Ea: 

– Lasă, că nici tu n-o să faci meningită!

✊

Când am timp (și chef) mă mai uit la postările mele mai vechi de pe blog. Și, din păcate, mai găsesc, ici și colo, greșeli. Mă refer acum la cele gramaticale, de exprimare, și mai puțin la cele legate de stil, conținut, informații. Unele sunt din pricina neatenției, altele sunt cauzate de neștiință. Am pus emoticonul cu „Iartă-mă” (găsit cu greu printre muuuuulte englezisme) la modul general, pentru toate greșelile mele, din cauză că, undeva, pierdută printre neuroni, era ideea că formula „îmi cer scuze” nu e tocmai corectă. Am avut dreptate. Iată o explicație, găsită la sursa citată mai jos: „După cum se observă, în componența expresiei „a-și cere scuze” intră verbul „a cere”, ale cărui sinonime principale sunt verbele „a solicita” și „a revendica”. Cu alte cuvinte, „a-și cere scuze” nu înseamnă altceva decât „a solicita scuze”. Or, scopul nostru, atunci când vrem să arătăm că ne pare rău că am greșit, nu este să solicităm scuze de la persoana față de care am greșit, ci, dimpotrivă, să o determinăm pe aceasta să accepte scuzele noastre. (...) Din acest motiv, deși expresia „a-și cere scuze” s-a împământenit în această formă și cei mai mulți dintre noi nu o percep ca fiind greșită, n-ar fi rău, totuși, să o înlocuim în vorbire cu expresii corecte: „te rog să-mi accepți/primești scuzele” sau „îți prezint scuzele mele”, dacă ne adresăm unei persoane nu foarte apropiate, cu care se impune să fim formali, sau, pur și simplu, „te rog să mă scuzi” sau „scuză-mă”, dacă ne adresăm unei persoane cu care ne permitem să fim familiari. În concluzie, nu-ți mai cere scuze, ci prezintă-ți scuzele!” Sursa: https://www.avantaje.ro/articol/de-ce-este-gresit-sa-iti-ceri-scuze/

Bun, am înțeles! Și, apropo de motto, nu știu dacă azi sunt mai înțeleaptă decât ieri, dar măcar recunosc că am mai greșit, așa că vă rog să acceptați scuzele mele și să treceți cu vederea micile sau marile greșeli care mai apar prin textele scrise de mine. Până voi avea răbdare să scriu și o erată, ele rămân acolo și mă privesc mustrător...