MOTTO: „Vorbeşte politicos unui dragon înfuriat.” (J.R.R. Tolkien)
Am terminat, acum vreo zece minute, cu trecerea cuvintelor din dexonline.ro pe Facebook și nu aveam de gând să scriu nimic pe blog, dar imaginea de la cuvântul zilei, precum și „trimiterea” la universul romanelor lui John R.R. Tolkien, mi-au „deturnat” intenția. Eu nu am citit, din păcate, romanele lui Tolkien, dar am văzut filmele inspirate de ele. Dar nu despre asta vreau să fac vorbire. Gândurile mele, de un timp, își spun singure povești (unele „de adormit copiii”, desigur) și asta fără niciun rezultat, pentru că realitatea în care trăim îți dă fiori, bate orice basm cu zmei ori roman fantastic cu dragoni. Mda, am uitat unde trebuia să mă ducă „firul narativ”, deci am să plec de aici, destul de supărată pe/cu mine însămi. Iar nu vorbim în acest moment (ceva de genul „îmi iau jucăriile și plec”) eu și cu gândurile mele, căci la supărare ne spunem, în afară de epitete jignitoare, niște chestii destul de adevărate și adevărul doare uneori.
👇
POST-SCRIPTUM (s.n. Completare adăugată la sfârșitul unei scrisori, după semnătură. Abreviere: P.S. Locuțiune latină).
👇
Imagine © Andrea Homorodean
😏
Bunicul le spune un basm nepoţeilor:
- Ce credeţi voi că i-a spus prinţul Cenuşăresei, când a văzut că i se potriveşte pantofiorul?
- Nu ştim, bunicule!
- I-a spus: „Te rog, arată-mi şi bonul de la magazin”!
😏
- Vrei să te măriţi cu mine? o întreabă Făt-Frumos pe Ileana Cosânzeana.
- Nu! îi răspunde ea.
Şi aşa au trăit fericiţi până la adânci bătrâneţi.
😏
Un tip îi zice amicului său:
- Măi, de fiecare dată când mă opreşte Poliţia mă simt ca Scufiţa Roşie:
- Cum așa?
- Păi, încep cu întrebări de genul: „De ce ai roţile aşa mari?”/ „De ce ai jantele aşa late?”/ „De ce ai toba aşa zgomotoasă?”/ „De ce ai folie aşa neagră?”
😏
Peste şapte mări şi şapte ţări, dincolo de Pădurea de Aramă, de cea de Argint și de cea de Aur, dincolo de Împărăţia Zmeilor, dincolo de Marea cea Mare, pe Insula Fericirii, se afla castelul lui Făt-Frumos. Într-o dimineaţă, acesta se trezeşte, deschide larg fereastra, priveşte în depărtare şi zice:
- Băi, da' departe mai stau!
