Gânduri de (și despre) suflet

 

MOTTO: „Nu îl îndoi, nu încerca să îl faci logic, nu îți schimba sufletul după modă. Ci mai degrabă urmărește-ți obsesiile fără încetare!” (Franz Kafka)

 

Dimineața de astăzi a „debutat” aici, la Domnești, cu o ceață groasă și un frig iernatic, dar acum văd că încearcă să iasă soarele. Căutând cuvintele din DEX, m-am minunat, încă o dată, ce puțin îi trebuie sufletului meu ca să se simtă bine. Ca să fiu sinceră, asta nu depinde doar de „starea vremii”, ci de multe alte „variabile” pe care nu le mai înșir aici. Deci, cuvintele:

👀  Cuvântul aleatoriu:

RUPTĂ s. f. (Mold.) (În evul mediu, în Țările Române) Sumă de bani depusă anual de contribuabili în visteria statului. „Scos-au Nicolae-Vodă rupta pe toată țara și pe mazili. NCL II, 299. Și scoasă și ruptă pe țară, de-i aședza pre oameni pre putință.” NECULCE; cf. N. COSTIN. Etimologie: rupe. Cf. adău, ajutorință, răsură, ruptoare, s a t a r a. Sursa: DLRLV (1987). 

💭👆 Îmi amintesc că termenul „ruptoare” era (și mai este, pe alocuri) folosit pentru „durerea de spate”. Interesantă legătură...

RUPTOÁRE s.f. (Înv. și reg.) 1. Rupt (II). 2. (În expr.) Ruptoarea prețului = ruperea prețului. 3. (Înv.) Început, primul pas. – Rupt + suf. -oare. Sursa: DEX '09 (2009).

👀  Cuvântul zilei:
AD-HÓC adv. Anume pentru acest scop, de circumstanță. ◊ (Adjectival; în expr.) Divan (sau adunare) ad-hoc = fiecare dintre cele două adunări speciale care s-au întrunit în 1857 (la Iași și la București) și au cerut unirea Țărilor Române. – Din lat. ad hoc. Sursa: DEX '09 (2009). Cheia alegerii: În 1946, instalarea Curții Internaționale de Justiție la Haga.

👇 Și, chiar dacă suntem la început de aprilie, am să citez mai jos câteva versuri din poezia „Martie” de George Topîrceanu:

„Și e soare
Pe ponoare,
Şi miroase-n vânt a floare
Pe cărările pustii,

Prin stufişurile goale
Năpădite de basmale
Şi de zdrențe stacojii...

Vin ţigăncile grăbit,
Să culeagă pe sub mladă
Flori cu mâzgă de zăpadă
Din huceagul adormit,
Şi s-aducă-n paneraş
Primăvara la oraş:

— Urzicèle, urzicèle,
Ghiocei şi viorele,
Albăstriţe de suhat!
— Iarbă-mare, iarbă-mare,
Să şi-o puie-n scăldătoare
Fetele de măritat...”