Gânduri despre caraghiolslâcuri

                                                                                                      MOTTO:

       „Mi-am ales sfârșitul: să mor de uimire.” (aforism de Maria Luisa Spatiani, din „Aforismul în Italia. Antologia Premiului Torino in Sintesi”, septembrie 2011, traducere de Simona Enache)                                                                                                  

Am ales acest motto pentru că e sugestiv pentru starea de uluire ce am avut-o eu când am dat cu ochii de următorul anunț:

  „Dimineața pe răcoareeee... MTV are cel mai tare remediu ca să-ți începi ziua... pe beat! Ieși din SLEEP MODE și activează-te cu MTV MORNING MOOD! În fiecare zi, de la 8:00, MTV te trezește cu cea mai tare muzică! MTV MORNING MOOD, singurul program căruia nu îi dai snooze! MTV Music Rulz!”                     

  Eu, ca un filolog ce mă pretind, am priceput ceva-ceva din această zicere, dar cu greu. Și cu mulți nervi. Înțeleg că enunțul (care, de altfel, se repetă obsesiv și la televizor) se adresează tinerilor și aceștia adooooră engleza, dar aș zice că se exagerează! Chiar nu găseau niște vorbe românești cu care să continue, căci începuseră destul de bine!? De ce trebuia să iasă ghiveciul ăsta lingvistic din cuvinte englezești și românești? Unde-o să ajungem, oare? Cu ce ne-a greșit nouă limba română? Vorba personajului din piesa „O noapte furtunoasă” a lui Ion Luca Caragiale: „Geniu bun al venitorelui României!”