Gânduri la o morală

MOTTO: „El îți iartă toate fărădelegile tale, El îți vindecă toate bolile tale (...)”(PSALMI 103:3)

 

Astăzi e sărbătoare (Blagoveștenie, cum se zice în popor), și era bâlci la Domnești. Acum nu mai e. Totul e pustiu. Sunt nori pe cer, sunt nori și peste sufletele noastre. Dar Dumnezeu e mare și poate că vom scăpa cu bine din toate acestea. Sau, cum zic eu mereu, citând o replică dintr-un banc, „dacă nu, nu!” În regulă, să ne vedem de cuvinte:
CUVÂNTUL ALEATORIU:

Hagán, hagáni, s.m. (înv.) căpetenie, conducător la popoarele turco-tătare. Sursa: DAR (2002).

CUVÂNTUL LUNII: CARANTINĂ:
CUVÂNTUL ZILEI:

BRÁNIȘTE, braniști, s. f. 1. Pădure rară sau parte de pădure cu arbori bătrâni în care este interzisă tăierea lemnelor; p. gener. pădure. 2. (Înv.) Moșie domnească folosită ca pășune și fâneață. – Din bg. branište. Sursa: DEX '09 (2009).

Cheia alegerii: Ziua Națională a Pădurilor.

 

Și, pentru că sunt într-o dispoziție „moralizatoare” (dar numai asupra mea, ceilalți trebuie să-și facă singuri morală), iată o fabulă:

„Leul, vulpea și măgarul” (Esop)

„Leul, vulpea și măgarul se înțeleseseră să se facă tovarăși de vânătoare. După ce au prins o mare pradă, la întoarcerea din pădure, leul i-a cerut măgarului să împartă vânatul în porții potrivite fiecăruia din cei trei parteneri.

Măgarul a împărțit cu grijă prada în trei părți egale și le-a cerut, cu modestie, celorlalți doi să își aleagă porția dorită. Mânios, leul s-a repezit asupra măgarului și l-a mâncat într-o clipită. Apoi i-a spus vulpii să împartă ea vânatul între ei doi.

Vulpea a așezat cea mai mare parte a prăzii într-o grămadă uriașă și și-a oprit pentru ea doar o îmbucătură. Mulțumit, leul i-a zis: „Cine te-a învățat, draga mea, minunata artă a împărțirii?” Vulpea i-a răspuns: „Am învățat de la un măgar, din soarta lui nefericită”.

Morala: Fericit este omul care învață din necazurile altora.

(Sursa: totuldespremame.ro)

Gânduri împotriva sictirelii

MOTTO: „Cu un zâmbet poți săruta un suflet!” (Octavian Paler)

 

   Îmi cer scuze pentru titlul cu iz ușor argotic, dar e în legătură cu un cuvânt (cel aleatoriu) găsit pe dexonline.ro și care aș zice că se  potrivește cu starea generală din ultimul timp. Și nu mă refer doar la cele câteva săptămâni, de când ne bântuie coronavirusul... Bun, să începem să ne ocupăm de cuvintele de marți:

Cuvântul aleatoriu (și iar, scuze!)

SICTÍR, sictiruri, s. n., interj. (Arg. și fam.) 1. Interj. (în expr.) Hai sictir! = pleacă! marș de aici! șterge-o!  A da cu sictir = a sictiri. 2. S. n. înjurătură trivială. – Din tc. siktir. Sursa: DEX '09 (2009).

Și, de aici:

Sictireală, sictireli s. f. 1. plictis, plictiseală. 2. dojană aspră. 3. v. sictir. Sursa: Argou (2007).

Cuvântul lunii: (Tot) CARANTINĂ.

Cuvântul zilei:

HEMOPTIZÍE, hemoptizii, s. f. Eliminare de sânge prin tuse, provocată de o hemoragie a căilor respiratorii, mai ales în cazurile de tuberculoză pulmonară. – Din fr. hémoptysie. Sursa: DEX '09 (2009).

Cheia alegerii: Ziua mondială a luptei împotriva tuberculozei epidemice, comemorând ziua în care în 1882 Robert Koch, medic și microbiolog german, a anunțat descoperirea bacteriei responsabile pentru tuberculoză.

 

*** Bonusul e triplu azi, tocmai ca să „luptăm” cu sictireala... 

Două ţigănci vorbesc între ele:
- Auzi, fă? Ce le-ai făcut ieri de mâncare la ai tăi?
- Macaroane!
- Şi, ce ai pus peste ele?
- Capacul ăla albastru, vechi!

***
Ion, pe bicicletă, cu doi saci mari pe spate, dă să treacă granița în Republica Moldova. Vameșul îl oprește și-l întreabă:

– Ia stai, bă! Ce ai în saci?

– Nisip, bre!

– Pai, ia să vedem noi…

Vameșul îi taie sacii, și – ce sa vezi – nisip! Totuși, vameșul îl reține pe Ion peste noapte și trimite nisipul la laborator. Rezultatul: nimic altceva decât nisip. În fine, lui Ion i se dau alți doi saci noi, plini cu nisip și apoi este eliberat. După două zile, Ion revine în vamă - pe bicicletă - cu alți doi saci pe spate. Vameșul îl oprește iar și-l caută în saci. Și, ce găsește? Desigur, nisip! Povestea se repetă până când, într-o bună zi, vameșul se întâlnește cu Ion într-o cârciumă din Iași și, curios foc, se apropie de el și îl întreabă:

– Auzi, sunt absolut sigur că tu faci contrabandă cu ceva! Da’ nu știu cu ce și nu mai pot sa dorm noaptea de gândul asta! Așa că, te implor, ia zi-mi, că nu spun la nimeni, cu ce faci, mă, contrabandă?!

După ce mai dă pe gât un păhărel de țuică, Ion îi răspunde sec:

– Cu biciclete!

***

Într-o maternitate, un șeic privește pe geam la noii-născuți.
- Care e al dumneavoastră? întrebă un medic.
- Cei din primele trei rânduri, răspunde șeicul.

Gânduri despre transcendență

         MOTTO: 

   „Nu căuta răspunsuri imposibile! Mai bine schimbă-ţi întrebările.” (Confucius)

Deci, după vreo jumătate de oră de privit pe geam la un peisaj nins și iernatic, pe care l-am tot așteptat de mai bine de o sută de zile, gândurile mele, oscilante ca ale unora dintre Balanțe, s-au împăcat între ele, precum și cu ideea că e un pic de iarnă în plină primăvară. Așa că s-au hotărât să asculte de Confucius și să-și vadă de „cuvintele de luni”:

CUVÂNTUL ALEATORIU:

HÁȘMĂ, hașme, s. f. Plantă erbacee cu bulb, cu frunze cilindrice și cu flori albe, roz sau albastre, care se prezintă în inflorescențe sferice (Allium ascalonicum). – Din magh. hagyma „ceapă”. Sursa: DEX '09 (2009).

*** Mi s-a părut că seamănă cu un cuvânt care îmi place, pentru că mă face să zâmbesc, nu știu de ce... Iată-l:

HASMAȚÚCHI s. m. 1. Plantă erbacee plăcut mirositoare, cu flori albe, cultivată ca plantă culinară (Anthriscus cerefolium). 2. (Reg.) Plantă erbacee cu flori albe, rar gălbui, dispuse în mici umbele (Anthriscus silvestris). [Var.: asmațúchi, asmățúi s. m., hașmaciúcă s. f.] – Et. nec. Sursa: DEX '09 (2009).

CUVÂNTUL LUNII (și, aș zice, al anului):

CARANTÍNĂ s. f. 1. Punct sanitar pentru cercetarea și izolarea persoanelor, vaselor sau mărfurilor venite dintr-o regiune bântuită de o epidemie. ♦ Izolare preventivă a unei persoane sau a unei colectivități care a fost în contact cu un bolnav contagios sau care vine dintr-o regiune unde există o epidemie. ◊ Carantină fitosanitară = complex de măsuri cu caracter preventiv, luate pentru a se opri pătrunderea bolilor sau a dăunătorilor plantelor sau a unor buruieni din alte țări și pentru a se limita răspândirea acestora. ♦ Restricție aplicată în vederea combaterii bolilor contagioase ale animalelor. 2. Fig. Izolare. – Din rus. karantin. Sursa: DEX '09 (2009).

Cheia alegerii: Carantina devine obligatorie pentru cei care se întorc în țară din țările cu risc mare (coronavirus)!

CUVÂNTUL ZILEI:

TRANSCÉNDE, transcend, vb. III. Tranz. 1. (Livr.) A trece dincolo de..., a păși peste..., a se ridica deasupra a ceva. 2. (Fil.) A depăși limita cunoașterii experimentale, perceptibile. – Din lat. transcendere, fr. transcender. Sursa: DEX '09 (2009).

Cheia alegerii: S-a născut, în anul 1900, Erich Fromm, psiholog german, psihanalist, sociolog și filosof umanist. În lucrările sale, Fromm identifică opt nevoi de bază, printre care și transcendența.

*** Iată ce spune Wikipedia despre aceste opt nevoi de bază ale omenirii:

„Erich Fromm a postulat opt ​​nevoi de bază:

Înrudirea -relațiile cu ceilalți, îngrijire, respect, cunoaștere.

Transcendența - fiind aruncați în lume fără consimțământul lor, oamenii trebuie să își depășească natura prin distrugerea sau crearea oamenilor sau a lucrurilor. Oamenii pot distruge prin agresiune malignă sau ucidere din alte motive decât supraviețuirea, dar ei pot și crea sau îngriji creațiile lor.

Înrădăcinarea - nevoia de a stabili rădăcini și de a se simți din nou acasă în lume. Productiv, rădăcina ne permite să creștem dincolo de securitatea mamei noastre și să stabilim legături cu lumea exterioară. Prin strategia neproductivă, devenim fixați și temându-ne să depășim siguranța și siguranța mamei noastre sau a unui înlocuitor al mamei.

Simțul identității - unitatea pentru un sentiment de identitate este exprimată în mod neproductiv, ca fiind conformitatea cu un grup, și productiv, ca individualitate.

Cadrul de orientare - înțelegerea lumii și a locului nostru în ea.

Excitare și stimulare - acționând în mod activ pentru un scop, mai degrabă decât să răspunzi pur și simplu.

Unitate - un sentiment de unicitate între o persoană și „lumea naturală și umană din afară”.

Eficacitate - nevoia de a te simți realizat.”

Gânduri despre basne și basme

MOTTO: „Dacă nu ne-am iubi pe noi așa fără măsură, dacă n-am face atâta caz de persoana noastră şi dacă ne-am dojeni de câte ori am mințit, sau ne-am surprins asupra unei răutăți, ori asupra unei fapte urâte, dacă, în sfârșit, ne-am examina mai des şi mai cu nepărtinire (lesne-i de zis!), am ajunge să răzuim din noi partea aceea de prostie fudulă, de răutate şi de necinste murdară, din care se îngrașă dobitocul ce se lăfăiește în nobila noastră făptură.” 

(Fragment din „Scrisoarea lui Alexandru Vlahuţă către fiica sa, Margareta”) 

 

De o bucată de vreme, cum am mai spus deja, mă găsesc oarecum fără cuvinte. Gânduri mai am, dar aleargă speriate de colo-colo, iar când vreau să fac apelul și să le adun aici, înșirate cât de cât logic, cele mai multe se ascund. Așa că, dacă nu mă pot folosi de cuvintele mele, hai să le văd pe cele oferite de dexonline.ro. 

Cuvântul aleatoriu:

VENDÉTĂ, vendete, s. f. Cutumă justițiară frecventă în trecut în Corsica și în sudul Italiei, potrivit căreia o stare de inimiciție, provocată de o ofensă sau de un omor, se extindea și asupra rudelor victimei, care își asumau obligația de a o răzbuna; p. gener. ură puternică, sete de răzbunare nestăpânită. – Din it. vendetta. Sursa: DEX '09 (2009).

Cuvântul lunii:

CARANTÍNĂ s. f. 1. Punct sanitar pentru cercetarea și izolarea persoanelor, vaselor sau mărfurilor venite dintr-o regiune bântuită de o epidemie. ♦ Izolare preventivă a unei persoane sau a unei colectivități care a fost în contact cu un bolnav contagios sau care vine dintr-o regiune unde există o epidemie. ◊ Carantină fitosanitară = complex de măsuri cu caracter preventiv, luate pentru a se opri pătrunderea bolilor sau a dăunătorilor plantelor sau a unor buruieni din alte țări și pentru a se limita răspândirea acestora. ♦ Restricție aplicată în vederea combaterii bolilor contagioase ale animalelor. 2. Fig. Izolare. – Din rus. karantin. Sursa: DEX '09 (2009)

Cheia alegerii: Carantina devine obligatorie pentru cei care se întorc în țară din țările cu risc mare (coronavirus)!

Cuvântul zilei:

BÁSNĂ, basne, s. f. (Înv.) Povestire, relatare mincinoasă, scornită, falsă; băsnire. – Din sb. basna. Cf. bg. basnea. Sursa: DEX '09 (2009)

Cheia alegerii: S-a născut, în 1976, actrița americană Reese Witherspoon. Printre rolurile sale recente se numără și cel din serialul „Marile minciuni nevinovate”.

Cred că e înrudit cu:

Basm, basme sn [At: URECHE, ap. GCR I, 360/8 / V: ~sn, ~mu, (rar) bazm / Pl: ~e, (rar) ~uri / E: vsl баснъ] 1. Narațiune (populară) cu elemente fantastice supranaturale, care simbolizează forțele binelui și ale răului în lupta pentru și împotriva fericirii omului. 2. (Fam; îe) A se face de ~ A se face de râs. 3. (Fig) Minciună. 4. (Fig) Născocire. Sursa: MDA2 (2010). 

 

A, și bonusul:

Un călător ajunge, la miezul nopții, la hanul „Gheorghe și Balaurul”. Bate la ușă, i se deschide într-un târziu și o figură feminină burzuluită întreabă:
- Ce vrei?
- Aș dori să rămân peste noapte la han și, dacă ați avea, și o farfurie cu mâncare.
- N-avem!
Și i se trântește ușa în nas. Bate din nou la ușă, i se deschide, și aceeași figură feminină se răstește la el:
- Ce mai vrei?
- N-aș putea să vorbesc și cu Gheorghe?

Isihie printre gânduri...

MOTTO: „Nu permite ca opiniile celorlalți să devină realitatea ta.” (Les Brown)

 

Cuvintele de astăzi sunt:

Cuvântul aleatoriu:
DUCÁT, (1) ducate, s. n., 1. S. n. Provincie, teritoriu, stat de sub stăpânirea unui duce2 sau unei ducese. 2. Pl. ducați, s. m. Monedă de aur sau de argint (la origine italiană) care a circulat în mai multe țări din Europa, printre care și Țările Române. – Din it. ducato. Sursa: DEX '09 (2009).

Cuvântul lunii:

CARANTÍNĂ s. f. 1. Punct sanitar pentru cercetarea și izolarea persoanelor, vaselor sau mărfurilor venite dintr-o regiune bântuită de o epidemie. ♦ Izolare preventivă a unei persoane sau a unei colectivități care a fost în contact cu un bolnav contagios sau care vine dintr-o regiune unde există o epidemie. ◊ Carantină fitosanitară = complex de măsuri cu caracter preventiv, luate pentru a se opri pătrunderea bolilor sau a dăunătorilor plantelor sau a unor buruieni din alte țări și pentru a se limita răspândirea acestora. ♦ Restricție aplicată în vederea combaterii bolilor contagioase ale animalelor. 2. Fig. Izolare. – Din rus. karantin. Sursa: DEX '09 (2009).

Cheia alegerii: Carantina devine obligatorie pentru cei care se întorc în țară din țările cu risc mare (coronavirus)!

Cuvântul zilei:

ISIHÍE s. f. (Înv.) Liniște, odihnă, tihnă. – Din ngr. isihía. Sursa: DEX '09 (2009.

Cheia alegerii: S-a născut, în 1932, scriitorul american John Updike. Cele mai cunoscute romane ale sale sunt cele care îl au ca protagonist pe Harry Angstrom alias Rabbit. Printre ele se numără „Rabbit e bogat” și „Rabbit se odihnește”, pentru care Updike a obținut Premiul Pulitzer în 1991.

 

Motto-ul de azi îl are ca autor pe:

Leslie Calvin "Les" Brown (...)  un vorbitor motivațional american, autor, fost DJ de radio și fost gazdă de televiziune. El a fost membru al Camerei Reprezentanților din Ohio din 1976 până în 1981. Sursa: Wikipedia (Engleză).

 

Și, apropo de realitatea mea (care începe să semene cam mult, în ultimul timp, cu aceea din „Zona crepusculară”), astăzi dimineață mi-a venit în minte, pornind de la un cuvânt găsit în DEX 2009 (și anume, SCOFÁLĂ s. f. (Fam.) Pricopseală, folos, ispravă. ♦ Ceea ce e de folos, util, valoros. – Et. nec.), imaginea unui fost coleg de la Institutul de Cercetări Nucleare (din păcate, plecat dintre noi spre o lume mai bună), care-și alinta nepotul așa, Scofală, iar acesta-i zicea Big Gelu, lucru ce mă amuza la culme. Mi-am permis să zic „coleg”, deși statutul meu, în institut, față de acei oameni care făceau cercetare și erau niște ași în domeniul lor, era cam ca în gluma asta:

- Alo?
- Da!
- Bună ziua! Institutul Internațional de Astrofizică, Spectroscopie Nucleară, Prospecţiuni Intergalactice, Studiul Quasarilor şi Determinarea Universurilor Ciclice cu Structură Stratosferică Diferențial Aplicată?
- Da, stimate domn, noi suntem!
- Cu Gogu de la poartă, vă rog!


P.S. Mă rog, nu eram chiar „Gogu de la poartă”, așa-s eu, modestă, dar adevărul este că am învățat foarte multe lucruri în anii în care am lucrat acolo, la ICN...

Carantină în gânduri...

Gândurile mele, alertate și ele, refuză să se mai adune la un loc dacă-s mai mult de cincizeci, așa că mă voi ocupa tot de cuvintele din dexonline.ro. Deci:

CUVÂNTUL ALEATORIU:

Cornățél (1) sn [At: PANȚU, PL.2/ V: ~nuț~ / Pl: ~e / E: cornat + -el] (Bot; reg) 1. Turiță (Agrenomia eupatoria). 2. Brădișor (Lycapodium alpinum). 3. Scaietele-popii (Xantium atrumerium).
Cornățél (2) sm [At: CORNEA, T. 9 / Pl: ~ei / E: cornet2 + -el] (Reg) Lemn de care se atârnă șleaurile hamurilor. Cf. cornet. Sursa: MDA2 (2010).

*** M-am dus cu gândul, imediat ce l-am citit, la cântecul Mariei Tănase, „Pe deal pe la Cornățel”:
„Foaie verde didiţel

Pe deal pe la Cornăţel

Trece doru' mărunţel

Cu dragostea după el.”

CUVÂNTUL LUNII:

CARANTÍNĂ s. f. 1. Punct sanitar pentru cercetarea și izolarea persoanelor, vaselor sau mărfurilor venite dintr-o regiune bântuită de o epidemie. ♦ Izolare preventivă a unei persoane sau a unei colectivități care a fost în contact cu un bolnav contagios sau care vine dintr-o regiune unde există o epidemie. ◊ Carantină fitosanitară = complex de măsuri cu caracter preventiv, luate pentru a se opri pătrunderea bolilor sau a dăunătorilor plantelor sau a unor buruieni din alte țări și pentru a se limita răspândirea acestora. ♦ Restricție aplicată în vederea combaterii bolilor contagioase ale animalelor. 2. Fig. Izolare. – Din rus. karantin. Sursa: DEX '09 (2009.

Cheia alegerii: Carantina devine obligatorie pentru cei care se întorc în țară din țările cu risc mare (coronavirus)!

CUVÂNTUL ZILEI:

STÁNȚĂ (1), stanțe, s. f. Strofă cu înțeles deplin, alcătuită din opt versuri cu o anumită schemă de rimă și formând o unitate ritmică. ♦ (La pl.) Poezie scrisă cu tipul de strofă definit mai sus; p. gener. poezie. – Din fr. stance, it. stanza. Sursa: DEX '09 (2009).

Cheia alegerii: S-a născut, în 1839, poetul și eseistul francez Sully Prudhomme, primul laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, în 1901. Printre operele sale se numără și volumul „Stanțe și poeme”.

*** A nu se confunda cu:
ȘTÁNȚĂ, ștanțe, s. f. 1. Unealtă-dispozitiv formată dintr-un poanson și o placă tăietoare, folosită pentru prelucrarea, prin deformare plastică și prin tăiere, a pieselor din tablă, mase plastice etc. 2. Unealtă folosită la gravarea prin presiune a unui model, a unei mărci, a unei cifre etc. pe suprafața unei piese. [Var.: stánță s. f.] – Din germ. Stanze. Sursa: DEX '09 (2009).

*** Și, bonus, poezia „Sonet” de George Coșbuc Căci n-am mai avut răbdare să caut stanțe):

„Se zice şi s-a zis că-i un secret

Al artei, să compui macame-arabe,

Să ştii să faci o odă unei babe

Şi, fără fond, să faci un bun sonet.

Deci vreau cu orice preţ să fiu poet

N-am fond, precum vedeţi, şi versuri slabe,

Şi-njur şi număr tropotind silabe

Şi şterg mereu, şi şterg, şi merge-ncet.

Opt versuri le-am făcut! Aşa, cu gluma,

Dar stante pede, iată mai un vers,

O, de-aş găsi acum o rimă-n „uma”;

Dar haid! şi fără rimă văd c-a mers.

Eu sute de sonete-ţi fac de-acuma!

Arhangheli, trâmbiţaţi prin univers.
 

(Cu contraziceri şi cu tendinţe).”

 

(*** stante pede - stând în picioare)

Gânduri în carantină...

Cuvintele de sâmbătă:

CUVÂNTUL ALEATORIU:
DACTÍL, dactili, s. m. 1. (În metrica modernă) Picior de trei silabe, dintre care întîia este accentuată, iar celelalte două neaccentuate, ceea ce dă versului un ritm descendent. Versuri scrise în dactili. ▭ (În forma de pl. dactile) „De ce dorm, îngrămădite între galbenele file, Iambii suitori, troheii, săltărețele dactile?” EMINESCU, O. I 137. 2. (În metrica greco-latină) Picior compus din trei silabe, dintre care prima este lungă, iar celelalte două scurte. – Pl. și: (s. n.) dactile. Sursa: DLRLC (1955-1957). (Și în forma dactilo-) Element prim și secund de compunere savantă, cu semnificația „în legătură cu degetele”, „deget”; „în legătură cu mașina de scris”. [Pl. -li, (s.n.) -le. / < lat. dactylus, gr. daktylos, cf. fr. dactyle]. Sursa: DN (1986).

CUVÂNTUL LUNII:

CARANTÍNĂ s. f. 1. Punct sanitar pentru cercetarea și izolarea persoanelor, vaselor sau mărfurilor venite dintr-o regiune bântuită de o epidemie. ♦ Izolare preventivă a unei persoane sau a unei colectivități care a fost în contact cu un bolnav contagios sau care vine dintr-o regiune unde există o epidemie. ◊ Carantină fitosanitară = complex de măsuri cu caracter preventiv, luate pentru a se opri pătrunderea bolilor sau a dăunătorilor plantelor sau a unor buruieni din alte țări și pentru a se limita răspândirea acestora. ♦ Restricție aplicată în vederea combaterii bolilor contagioase ale animalelor. 2. Fig. Izolare. – Din rus. karantin. Sursa: DEX '09 (2009).

Cheia alegerii: Carantina devine obligatorie pentru cei care se întorc în țară din țările cu risc mare (coronavirus)!

CUVÂNTUL ZILEI:
ROBORÁNT, -Ă adj., s. n. (medicament) cu acțiune tonică generală; tonifiant. (< fr., engl. roborant). Sursa: MDN '00 (2000).

Cheia alegerii: S-a născut, în 1933, actorul britanic Sir Michael Caine, câștigător a două premii Oscar. Printre filmele sale se numără și „Meditațiile Ritei” în care Caine joacă rolul unui profesor universitar a cărui pasiune pentru literatură este reaprinsă de eleva sa Rita.