„Hei-rup” printre gânduri domoale

    MOTTO: „Hei-rup! Hei-rup! Cad stânci de fier/ În lupta dusă de brigadieri!” 

   De vreo săptămână duc prin grădină niște lupte herculeene cu niște hamei și alte plante încăpățânate ce se prind de garduri. Sau, ca să fiu în temă cu poza, am făcut o muncă de Sisif. Dar, în final, eu am biruit! Nu scriu azi despre cele douăsprezece munci ale lui Hercule căci, fatalmente, sunt prea obosită. Rămâne pe altă dată. Plictisindu-mă de tăierea înverșunată, cu secera, a buruienilor dintr-o parte a gardului, am pornit-o și din cealaltă parte și, astăzi, când m-am întâlnit cu mine însămi și am sfârșit „lupta”, mi-a venit în gând cântarea aceea entuziastă a tinerilor comuniști, care erau mândri nevoie mare că s-au întâlnit la mijlocul distanței dintre Bumbești și Livezeni. Ai fi zis că ei au răsturnat munții. M-am documentat (mai citisem cândva despre asta, dar am uitat amănuntele) și am aflat (din nou) că asta era încă una dintre „gogorițele” de propagandă ale comuniștilor. E adevărat că ei au făcut enorm de multe în țara asta (spre deosebire de „nepoții” lor de azi, care doar fură, mint, se ceartă, scriu pe Facebook etc.), dar linia ferată Bumbești-Livezeni a fost doar terminată de ei. Iată „dovada” (mai multe amănunte aici):
   „Calea ferată Bumbeşti-Livezeni, impresionant monument de arhitectură feroviară, a fost inaugurată oficial la 31 octombrie 1948; nu mai puțin de 35 de poduri şi viaducte se înlănțuie pe cei 31 de kilometri ai traseului, alături de 39 de tuneluri şi numeroase ziduri de sprijin. Și în prezent, linia rămâne cea mai complexă construcție de acest tip realizată pe teritoriul României; însă, şi astăzi, prezentarea ei rămâne tributară falselor clișee, potrivit cărora s-ar număra printre „marile realizări ale glorioșilor ani de început ai Republicii Populare România”. În realitate, despre o magistrală care să traverseze Carpații se discuta încă din 1874; construcția primului ei tronson a demarat în 1886, iar în 1916, linia ajunsese deja la Bumbuești.” (Articolul din care am citat e scris de Andrei Berinde, se intitulează „Realizarea liniei Bumbești-Livezeni „confiscată” de comuniști”, e foarte interesant și se găsește pe historia.ro).

   P.S. M-am interesat, desigur, și de unde vine acest „hei-rup”: era strigătul scos de hamali când ridicau greutăți pe umeri. Azi, puțină lume mai muncește din greu, dar heirupismul este în floare...

Gânduri fără pleopane

   MOTTO: „Ai nevoia și dreptul de a petrece o parte a vieții tale având grijă de sufletul tău. Nu este ușor.” (Jean Shinoda Bolen)

    Pentru că nu am mai rezistat gândului de a scrie (măcar câteva cuvințele), am să spun astăzi doar că, mulțumită că am reușit să „bifez” măcar trei sferturi din ceea ce-mi propusesem să fac în această zi de miercuri (dar oboseală, dar prea cald, dar mă dor ochii, dar mă dor toate oasele etc.), simt un soi de liniște în suflet și-n gânduri. Sper din toată inima să nu fie liniștea dinaintea furtunii...  Nu mai comentez, îmi savurez această liniște și, acum, am hotărât să mă pierd un pic printre cuvinte: 

CUVÂNTUL ZILEI:

Malcontent, ~ă sms, a [At: (sec. XVIII) MAG. IST. IV, 124/26 / Pl: ~nți, ~e / E: it malcontento cf fr malcontent] 1-2 (Itî) (Om) nemulțumit. (Sursa: MDA2 - 2010). Sau: MALCONTÉNT adj., s. v. contestatar, protestatar. (Sursa: Sinonime, 2002).
Cheia alegerii: Mii de cetățeni unguri protestează împotriva dictaturii bolșevice și a ocupației sovietice a țării, declanșând începutul Revoluției ungare din 1956.
CUVÂNTUL LUNII: Caracal.

CUVÂNTUL ALEATORIU:
Pleopánă, pleopáne, s.f. (înv. și reg.) ochelari de cal. (Sursa: DEX 2009).

 

   ... De unde și inspirația pentru titlu. Și, ca „bonus”, două cuvinte cu care m-am întâlnit mai zilele trecute și pe care (hélas!) nu le-am recunoscut:
BRONTOFOBÍE s.f. Teamă patologică față de trăsnete. [Gen. -brontofobiei. / < fr. brontophobie, cf. gr. bronte – trăsnet, phobos – frică]. Sursa: DN (1986).
TIÓL s.m. Alcool sau fenol sulfurat; tioalcool. [Pron. ti-ol. / < fr. thiol]. Sursa: DN (1986).

Cam gata!

Gânduri despre inspirație, farse, zâmbete și uitare...

   Nu am rezistat tentației de a scrie ceva pe blogul meu, deși nu prea am vreme și sunt taaaare ostenită. Dar voi nota în fugă, pe lângă cuvintele zilei de sâmbătă, un banc și o poezie extraordinar de actuală și care spune crude adevăruri. E vorba de „Farsa unor noi alegeri”, scrisă (în stilul lui inconfundabil) de Corneliu Vadim Tudor, în data de 2 octombrie 2014. Deci, poezia:
 

                   Motto: „Te-or întrece nătărăii..." (Mihai Eminescu)

„Doamne, m-ai lăsat din braţe

Gata, pîn' aici mi-a fost!

Jungla cu maimuţe hoaţe

Face viaţa fără rost.

Totu-n ţară-i viceversa

Infractoru-i om cinstit

Mafia îi dă perversa

Unui neam dezmoștenit.

Legile au luat-o razna

Anarhia e în toi

Unde s-a cîntat priceasna -

Maneliştii sînt eroi.

România astăzi are

Cerşetori, nu cetăţeni

Şi cît vezi din zare-n zare

Lumea stă pe la pomeni.

Doamne, eu mă uit cu jale

Timpul parcă e dement

Curve, peşti şi haimanale

În Guvern şi Parlament.

Noi alegeri? Altă farsă!

Dă-i cu bere, dă-i cu vin -

Faţa Ta de ce-i întoarsă

De la acest neam creştin?

Cît mai ţine mascarada

Şi de ce acest blestem?

De exişti, să-mi faci dovada:

Vino, Doamne, cînd Te chem!”

 

&&&

Și bancul:

Discuție între două colege de serviciu:
- Fată, ar trebui sa închizi fereastra când intri în biroul directorului...
- De ce?
- Presupun că acolo e foarte mult curent, din moment ce, când te întorci, ești așa de ciufulită!

 

&&&

Cuvântul aleatoriu:

Gutapércă saŭ gutta-pércha f. (engl. gutta-percha, d. malaĭezul gutah, „gumă”, și Pércea, „Sumatra”). Gumă, caucĭuc. Sursa: Scriban (1939)

NOTA MEA: E un cuvânt vechi, cu un anume farmec, mă duce cu gândul la coloniile englezești, la exotism, la ceaiul luat în grădini luxuriante...
Cuvântul lunii:

CARACÁL s. m. linx cu urechile negre, în Africa și în stepele din sud-vestul Asiei; râs de pustiu. (< fr., sp. caracal). Sursa: MDN '00 (2000)

Cheia alegerii: Evenimentele din Caracal ar putea să schimbe fața României.

NOTA MEA: Prefer să rămân la „râsul de pustiu”, ca să nu plâng în pustiu. Deja nu mai știu ce să cred despre toate câte se scriu și vorbesc despre „cazul Caracal”. Și mă enervează titluri ca:  „(...) o nouă BOMBĂ în cazul Caracal”; „ȘOC în cazul Caracal”; „Informații care răstoarnă cazul Caracal”; „Descoperire șocantă în cazul Caracal!”; „Cumpănașu și-a lansat clipul oficial de campanie”; „Crimele de la Caracal” ; „Dezvăluiri de ultimă oră în cazul Caracal” etc.

Cuvântul zilei:

VERNACULÁR, -Ă adj. indigen. ♦ limbă vernaculară = limbă indigenă, proprie unei țări, unei regiuni. (< fr. vernaculaire). Sursa: MDN '00 (2000)

Cheia alegerii: S-a născut, în 1899, Miguel Ángel Asturias, scriitor guatemalez, câștigător al Premiului „Nobel” pentru Literatură în anul 1967. În scrierile sale, Asturias a fost preocupat de miturile, legendele și tradițiile ancestrale ale culturii Maya, care în opinia sa stă la baza culturii guatemaleze.

NOTA MEA: Am citit ceva din scrierile lui Asturias, dar nu-mi amintesc ce. Mă duc să fac „săpături” prin bibliotecă, dacă memoria binevoiește să-mi facă farse...

Gânduri făcute marț

 

     Ieri am împlinit o vârstă (sau, ca să râdem un pic, am prins în buchețelul vieții încă un trandafiraș) care m-a dus cu gândul la jocul de table. Eu nu știu să joc table (sau, mai de fițe, backgammon), dar am auzit, ca toată lumea, expresii ca: marț, șase-sașe, poartă-n casă. M-am gândit că doar astea s-ar putea aplica în anul ce urmează, căci nu mă văd ajungând pe celebra Route 66 (care leagă orașele americane Chicago și Santa Monica). Bun, să trecem la cuvinte:

MARȚ s. n. (În expr.) A face (pe cineva) sau a fi (ori a rămâne) marț = a) a bate (pe cineva) sau a fi bătut categoric la jocul de table, de cărți sau la altă întrecere; b) a întrece sau a fi întrecut, a depăși sau a fi depășit categoric; c) a face sau a fi pus în situația să nu mai poată obiecta sau spune nimic. [Var.: (pop.) marți s. n.] – Din tc. mars. (DEX 2009).

A avea poartă-n casă expr. (intl. – la jocul de table) a fi inatacabil. (Dicționar de argou). 

Și, ca să-mi țin obiceiul, cuvintele de vineri:

Cuvântul aleatoriu:

SNOÁVĂ, snoave, s. f. Scurtă povestire folclorică, orală, cu conținut anecdotic, inspirată din viața de toate zilele. – Din sl. iznova „din nou”. Sursa: DEX '09 (2009.
Cuvântul lunii: CARACAL.
Cuvântul zilei:
VEDÚTĂ s. f. vedere, priveliște, perspectivă din care se privește un peisaj, un oraș (în pictură, desen sau grafică). (< it. veduta). Sursa: MDN '00 (2000)
Cheia alegerii: S-a născut, în 1697, Giovanni Antonio Canal, cunoscut sub numele de Canaletto, pictor peisagist italian, considerat maestrul vedutelor. A pictat numeroase tablouri reprezentând Veneția, Roma și Londra.

Atrapă pentru gânduri

 

MOTTO: „L’esperance, toute trompeuse qu’elle est, sert au moins à nous mener à la fin de la vie par un chemin agreable.” („Speranța, așa înșelătoare cum e ea, e de folos pentru că, cel puțin, ea ne conduce spre sfârșitul vieții pe un drum plăcut”)  - La Rochefoucauld

   Azi, pe un soare care ardea ca în plină vară, eu am fredonat toată dimineața cântecul lui Adamo, „Tombe la neige”. Ce vreți, Cănuță, om sucit! Așa că, oui, ca să fiu în temă, mi-am căutat un motto în franceză, o imagine de toamnă cu atât de mediatizatul Tour Eiffel și, ca să nu mă dezmint (și, recunosc, ca să fiu un pic autoironică), o să scriu, în continuare, cuvintele găsite azi pe dexonline.ro. Aveam de gând (dar o să fac asta în altă postare) să spun ce-mi sugerează mie cuvintele acestea, să brodez un fel de istorioară cu fiecare. Dar azi, cuvântul cel aleatoriu nu-mi spune nimic, plus că m-a mai făcut și să caut un altul, pentru că recunosc că nu mai știam ce-i aia „fagocitoză”. Deci, cuvintele și o „glumiță”, la sfârșit:

Cuvântul aleatoriu:
Opsonină sf [At: DN3 / Pl: ~ne / E: fr, it opsonine] Substanță injectabilă extrasă din seruri imune care are capacitatea de a activa fagocitoza leucocitelor. Sursa: MDA2 (2010)

FAGOCITÓZĂ, fagocitoze, s. f. (Biol.) Proces de înglobare și de digerare a bacteriilor și a altor corpuri străine din organism de către fagocite. – Din fr. phagocytose. Sursa: DEX 2009.

 

Cuvântul lunii: CARACAL.
 

Cuvântul zilei:

ATRÁPĂ s.f. (Franțuzism) Farsă, cursă, păcăleală. ♦ Obiect destinat a înșela prin amuzament; (p. ext.) mulaj. [< fr. attrape]. Sursa: DN (1987)

Cheia alegerii: S-a născut în 1971 Sacha Baron Cohen, comediant englez, cunoscut pentru personajele Ali G, Borat, Brüno și Generalul Aladeen și pentru farsele sale cărora le cad victime vedete sau oameni obișnuiți.

*

Soțul vrea să plece la sală și, politicos, își invită și soția:

– Iubito, plec la sală. Ai vrea să mergi cu mine?

– De ce? Îţi par grasă?

– Dacă nu vrei să mergi, nu mergi!

– Aha, acum sunt şi leneșă?

– Calmează-te, dragă! Nu am insinuat nimic!

– Acum sunt şi isterică, nu?

– Nu am spus asta!

– Aha, bravo, deci sunt şi mincinoasă, pe deasupra!

– Ok. Nu mergi!

– Stai puțin! Dar de ce vrei tu să te duci singur la sală? 

Gânduri cu altiță din cuvinte

  

   O să scriu, când o să am timp, mai multe despre costumul popular muscelean. Care este absolut superb. Și asta nu pentru că m-am născut eu în această zonă, nu sunt subiectivă, chiar e foarte frumos. Mie îmi place mult și costumul ardelenesc, dar asta cred că se explică prin faptul că străbunicii mei erau de acolo, de prin zona Rășinarilor. Bun, am să trec, rapid, la cuvintele de vineri: 

Cuvântul aleatoriu:

TABORÍT, taboriți, s. m. Membru al aripii separatiste din mișcarea husită, de orientare radicală. – Din fr. taborites. Sursa: DEX '09 (2009).

Cuvântul lunii:  

CARACAL.

Cuvântul zilei:
DILIGÉNT, -Ă, diligenți, -te, adj. (Livr.) Harnic, sârguincios, zelos. – Din lat. diligens, -ntis, fr. diligent. Sursa: DEX '09 (2009)

Cheia alegerii: S-a născut, în 1884, Eleanor Roosevelt, soția președintelui Statelor Unite ale Americii, Franklin Delano Roosevelt, diplomată și activistă pentru drepturile omului. A participat la formarea a numeroase instituții, cea mai notabilă fiind Organizația Națiunilor Unite, prezidând comitetul ce a aprobat „Declarația universală pentru drepturile omului”.

Și, tot rapid, două cuvinte legate de costumul popular:

ALTÍȚĂ, altițe, s. f. Porțiune ornamentată prin alesătură sau prin cusătură în partea de sus a mânecilor iilor. – Cf. sb. latica. Sursa: DEX '09 (2009)

MARCHIZÉT, marchizeturi, s. n. 1. Țesătură de bumbac, subțire și transparentă, din care se fac rochii, perdele etc. 2. Sortiment de marchizet (1). – Din germ. Markisette. Sursa: DEX '09 (2009).

Gânduri laconice? N-ai să vezi!

    Uneori, văd că nici în scris (dar, mai ales, prin viu grai) nu reușesc să mă exprim laconic. Pentru că gândurile mele nu sunt deloc laconice. (LACÓNIC, -Ă, laconici, -ce, adj. (Despre vorbire, stil) Care se exprimă în puține cuvinte; scurt, succint, concis, lapidar. ♦ (Despre oameni) Care vorbește puțin (și precis). – Din fr. laconique. Sursa: DEX 2009). Dar, de o viață întreagă, încerc. Când zic „laconic” îmi amintesc că Tudor Mușatescu, cu umorul său fin și ironia sa de om „citit”, scria undeva, în loc de acest adjectiv, termenul  „laocoonic”. Mă distra de câte ori citeam. Căci acest cuvânt inventat de Mușatescu vine de la:

    „Laocoon, preot în templul lui Apollo, a fost cel care s-a îndoit de bunele intenții ale grecilor conduși de Ulise, atunci când și-au anunțat intenția (falsă) de a se retrage, nu înainte însă de a le lăsa un dar: celebrul Cal Troian. Laocoon i-a avertizat pe cei din cetate asupra pericolului, rostind celebrele cuvinte „Timeo Danaos et dona ferentes” („Mă tem de greci chiar și când fac daruri”). Dar nu a reușit decât să-și atragă mânia zeilor. Din mare au apărut doi șerpi uriași care i-au ucis pe Laocoon și pe cei doi fii ai săi.”

   Să lăsăm antichitatea greacă și trecem la cuvintele de miercuri:

CUVÂNT ALEATORIU:

Carólă sf [At: DEX / Pl: ~le / E: fr carole] 1 Dans medieval francez executat în cerc sau în lanț. 2 Muzica după care se execută caroia (1). 3 Muzica și dansul considerate împreună. Sursa: MDA2 (2010).

CUVÂNTUL LUNII: CARACAL.

CUVÂNTUL ZILEI:
MISÍVĂ, misive, s. f. (Astăzi glumeț) Scrisoare, bilet. – Din fr. missive. Sursa: DEX '09 (2009).
Cheia alegerii: Ziua mondială a poștelor.

  O să închei, încercând să fiu ceva mai laconică, ca să nu ilustrez imaginea cu „bla-bla-bla”, deși aș zice că ceea ce am scris acum nu e un „bla-bla-bla” chiar fără rost...