Niște gânduri învolburate

De câtva timp (cam de două zile și două nopți), pe la noi a plouat fără oprire. Și e foarte frig pentru perioada asta, deci am început să fac focul în sobe. Am tot glumit eu pe seama titlurilor ălora apocaliptice de prin ziare, cu „prima ninsoare”, „vortex polar”, „coduri meteo de vreme rea”, dar aveau dreptate (de data asta). Poza de mai sus mi-a fost oferită de Google  cu denumirea „convulvus cantabrica”. Nu mai auzisem asta, eu știam doar de popularul „rochița-rândunicii”. Este peste tot prin grădina mea (și nu numai), iar eu n-am nimic cu ea până când încearcă să-mi sufoce florile sau legumele. Cuvintele de după cel aleatoriu mi-au lămurit dilema „trâmbă sau trombă?” sau, mă rog, au încercat. Campania de reluări de texte continuă, iar bancurile din final sunt așa: unul vechi și unul ceva mai nou. Pe mâine!P. S. Sau, după cum se vede, „pe poimâine” ar fi fost mai potrivit căci, după ce am scris întregul text, am uitat să-l postez pe blog . Deh! Dar azi voi „recupera”, pentru că, mai după-masă încolo, vreu să ajung cu scrierile la zi.

Cuvântul aleatoriu:

VOLBURĂ, volburi, s.f. I. 1. Vânt puternic cu vârtejuri; vârtej; p. ext. furtună. ♦ Trâmbă (de zăpadă, de nisip, de praf etc.), sul; învolburare. (Fig.) Tulburare, învălmășeală; gălăgie. 2. Vârtej de apă; vâltoare, bulboană. II. Plantă erbacee cu tulpina subțire, târâtoare sau agățătoare, cu flori albe sau roz, având corola în formă de pâlnie; rochița-rândunicii, adormițele (Convolvulus arvensis). [Variante: holbură, bolbură s.f.] Lat. *volvula (< volvere).TRÂMBĂ, trâmbe, s.f. 1. Bucată mare de pânză sau de stofă (făcută sul); val. 2. Dungă, fâșie. 3. Val, vârtej de apă, de praf etc. 4. Rând, șir, lanț. 5. Ceată, grămadă (de oameni), pâlc. Din sl. tronba.TROMBĂ, trombe, s. f. 1. Coloană înaltă de apă de formă conică, ridicată de vârtejurile de vânt, care o fac să se învârtească cu mare iuțeală în jurul ei însăși. ♦ Vânt în formă de vârtej cu axă verticală sau puțin înclinată și cu o mare viteză; p. ext. coloană de fum, de praf ridicată de un vânt puternic; vârtej. 2. Tub prin care se face ventilația în încăperile de jos ale unui vapor. Din fr. trombe. Sursa: DEX '09 (2009).MAȘINAȚIE, mașinații, s. f. (Mai ales la pl.) Intrigă, uneltire, complot. [Var.: mașinațiune, (înv.) machinație, machinațiune, mahinație s.f.] Din fr. machination, it. macchinazione. Cheia alegerii: S-a născut, în anul 1973, actrița britanică Lena Headey. A câștigat recunoaștere și apreciere internațională pentru rolul Cersei Lannister din serialul dramatic „Urzeala tronurilor”, un personaj condus de setea de putere și care folosește diverse intrigi pentru a-și atinge propriile scopuri.3 octombrie 2021. Frunzuliță de osică/ Gândurile îmi abdicăOSICĂ s.f. [At: LEXIC REG. 83/ Pl: osici/ E: ucr. осика] (Reg.) Specie de plop nedefinită mai îndeaproape. Sursa: MDA2 (2010). 
Nota mea: Auzi, „nedefinită mai îndeaproape”, bine totuși că mi-au zis că e plop...
INEÁȚĂ, inețe, s.f. Numele a două plante care cresc prin livezi, fânețe, pășuni etc.; a) plantă erbacee cu flori albe; inișor (Linum catharticum); b) plantă erbacee cu tulpini numeroase, cu flori albastre (Linum austriacum). In + suf.-eață. Sursa: DEX '09 (2009). 
Nota mea: Ei, da, aici fruntea mea s-a mai descrețit oleacă, pentru că o prietenă îmi zice, alintător și ușor ironic, Lavineață (în loc de Lavinia), alintare care îmi aduce mereu în suflet (dar și pe fața-mi ridată) un zâmbet de copil, și care-mi dă imboldul, la fel de copilăresc, de a căuta rime (și, iată, am mai găsit una), care mai de care mai haioase (nătăfleață, vorbăreață, gogoneață, șugubeață, chichineață, fleață, creață etc.)

Bancuri:
- Iubi, calcă-mi te rog cămașa albastră, că am o ședință importantă astăzi.
- Măi, tu vrei să te duci la femei!
- Nu, draga mea, îți jur, am o ședință importantă... Te rog, pregătește-mi și cravata asortată.
- Tu vrei să te duci la femei, d-aia te aranjezi!
- Nu, iubito, am ședință! Te rog, adu-mi și parfumul...
- Pfuuuiii, știu sigur că o să te duci la femei, la cum te-ai aranjat! Promiți că nu te duci?!
- Da, iubito! Promit!
Se întoarce bărbatul acasă, pe la ora 4 dimineața, destul de amețit și cu pete de ruj pe guler, și îi spune soției, cu reproș în voce:
- Ai cobit!

()

În Triunghiul Bermudelor, după ce s-a prăbuşit un avion, numai o stewardesă o rămas în viață. Cu mare noroc, a reușit să se paraşuteze și-a nimerit pe-o insulă pustie. Umblând ea, aşa, mai cu frică, ca să vadă ce-i pe acolo, zăreşte fum. Se apropie, și ce să vadă? Un bărbat zdravăn, pe jumătate gol, frigea pe jar un peşte.
– Ah, salut! Avionul cu care eram s-a prăbuşit şi doar eu am scăpat. Tu cum ai ajuns aici? 

– No, fată dragă, io mi-s ardelean din ăl bătrân. Vreo cinșpe ani în urmă lucram chelner pe-un vas mare, da’ s-o scufundat şi numa’ io am izbutit să înot până aici. De-atunci trăiesc singur cuc pe insulă. N-ai vrea nițel peşte? – Mulțam! zise fata, și în timp ce mânca peştele, îşi tot plimba ochii peste trupul lui călit de vreme, apoi îi şopti şugubăţ:
– Tu mi-ai dat din ce-ai gătit. N-ai vrea să-ţi dau şi eu ceva ce n-ai mai gustat de cinșpe ani? Atunci ardeleanul, cu lacrimi în ochi şi bucuria cât casa, o strânse pe fată în braţe şi, gâfâind de emoţie, îi zise:
– Ioi, fătucă, chiar ai la tine PĂLINCĂ?!

Uimire, gânduri, și iar uimire

MOTTO: „Fii ca un copil, descoperă cu bucurie și uimire fiecare moment al vieții tale.” (Rumi)

2 octombrie 2020, „Un sumar al gândurilor”

În primul rând, în perioada asta de timp, de când n-am mai scris pe blog, am votat (cu rimele care se potrivesc altor activități sau gânduri ale mele, de zi cu zi: corectat, agitat, tehnoredactat, ajutat, salutat, așteptat, recoltat, vizitat, discutat, mascat, înspăimântat, achitat, oftat, păcat, îmbărbătat... și pot continua așa preț de vreo trei ore, dar ce rost are?!) Bine, din decență, nu am mai trecut câteva alte rime la „votat” care mi-au trecut prin minte. Dar uite că o imagine, postată pe Facebook în timpul campaniei electorale, m-a amuzat așa de tare, încât nu pot rezista tentației de a o relua și a o „împărți” și cu domniile voastre, cei cinci-șase cititori fideli ai blogului meu. Iat-o:

Acolo unde am găsit-o nu se preciza autorul, nici dacă este o ironie fină, dar necruțătoare, a celor de la USR, o autoironie, sau o bășcălie a unora de la un alt partid. Nu mai contează, este dureros de adevărată, de un sarcasm realist și „simpatic”, ăștia suntem NOI, ROMÂNII, asta-i situația din țara noastră, îngrozitor de tristă și de nedreaptă, dar continuăm să facem bășcălie despre orice. Și totuși, de când am văzut imaginea asta, chiar dacă mă uit la ea zilnic, tot râd vreo trei minute „ca proasta-n târg”, deși la început m-a indignat. Simptomatic, nu? 

P. S. 

# Poza arată genul de uimire pe care eu, împreună cu gândurile mele, îl „experimentăm” acum, din varii motive despre care nu vreau să fac vorbire.

# Jalal ad-Din Muhammad Rumi (1207-1273), pe numele său complet Mawlānā Jalāl ad-Dīn Muhammad Rūmī, cunoscut și ca Mawlānā Jalāl-ad-Dīn Muhammad Balkhī a fost unul din cei mai cunoscuți mistici persani și islamici, întemeietor al Ordinului Mevlevi. Limba maternă a lui Rumi a fost persana. (Wikipedia)

# După cum se observă, mă țin de cuvânt, desfășor în continuare un fel de campanie (și acum voi parafraza) de genul „Citești una, primești două”...

# Gluma de azi („decât una”, vorba unui banc, pentru că plouă, e frig și n-am chef):

La restaurant, după ce termină de mâncat, un client zice:
- Ospătar, mâncarea a fost delicioasă, te rog transmite-i complimente bucătarului!
Ospătarul se duce la bucătărie și îi spune bucătarului:
- Nea Costele, ești un bărbat frumos și șorțul ăsta te face să arăți mai slab...

Multe gânduri, plus o cafea și-un rodozahar într-o mihamea

1 octombrie 2023, O duminică cu gânduri buchisite
P. S. Ieri (sau, poate, alaltăieri) văd că mi-am notat să scriu ceva pe blog, sub titlul (cam lung) „Am gânduri care nu mai știu dacă să plângă sau să râdă”. Dar între timp, fatalmente, am uitat care erau motivele mele de a râde (sau măcar de a zâmbi), căci nu mi-am notat decât câteva dintre „chestiile” care mă întristează (sau, mai degrabă, mă enervează), adică titlurile din ziare sau de la TV, care anunță, foarte prăpăstios, că războiul se apropie de noi (amenințări la granița României), că în anul 2024, criza economică se va accentua (prețuri și mai mari, cursul valutar înfiorător), că echinocțiul de toamnă ne afectează negativ, că vine iar Covidul peste noi, că trecerea la ora de iarnă ne va aduce și ea astenii și depresii. Păi, mulțumim din suflet, domnilor ziariști și reporteri, ne faceți viața și mai frumoasă, căci și așa pluteam pe niște norișori roz, fiind toți sănătoși, veseli și plini de bani...
1 octombrie 2024, Gânduri la început de octombrie
Iată că, în zi de sărbătoare ortodoxă (Acoperământul Maicii Domnului), începem luna octombrie. Doamne-ajută! Am scăpat și de chestia aia pe care unii au numit-o „ciclonul Ashley” și pe care alții au anunțat-o ca pe o altă Apocalipsă. Dar, ce să zic, începând din celebrul an 2000, apoi din 2012 încoace, am avut atâtea „sfârșituri ale lumii”, încât nici nu le-am mai numărat. Sperăm să scăpăm și de „noua tulpină COVID XEC”, ce pare să vină în curând peste România, și de război, și de muuulte altele. Nu e rău că am fost (și suntem) preveniți, dar cred că se poate găsi un ton mai puțin panicard. La mine, în Domneștii de Muscel, a fost doar o ploaie de o zi și o noapte, s-a făcut destul de frig, dar asta e tot. Ziarele, rețelele de socializare, mă rog, întreg Internetul abundă acum, după câteva zile, conform cunoscutei zicale „după război mulți viteji se-arată”, de glume și diverse comentarii în contradictoriu, căci suntem tare buni la asta, la vorbit degeaba. Deci, eu nu mai „zic” nimic. 

„Căutam mereu puterea și încrederea în afara mea, dar acestea vin dinăuntru. Erau acolo dintotdeauna.” (Anna Freud)
1 octombrie 2025. Începe campania reluărilor

Mda, după cum se vede, am început astăzi o campanie a reluărilor (nu foarte de demult, cam din ultimii cinci ani), adică îmi voi reaminti câte ceva, un motto, o poză, un post-scriptum, niscaiva glume sau, mă rog, mici fragmente din postările trecute. Și, nu vă temeți,  doar câteva zile va ține această „campanie”. Am ajuns să procedez precum posturile TV, care reiau niște filme și emisiuni până le învață lumea pe de rost. Lumea care se uită la televizor, bineînțeles, eu am renunțat de multă vreme la sportul ăsta, dar când se întâmplă să caut o emisiune sau un film, pe lângă faptul că foarte desele (și tâmpitele) reclame mă enervează îngrozitor, am surpriza să dau mereu peste reluări. Buuun, poza este legată de cuvântul zilei, am băut azi cafeaua după ce i-am urat LA MULȚI ANI, având în vedere că e ziua ei (ha, ha, glumesc), în titlu am folosit cuvântul aleatoriu, vechi dar amuzant, iar poza, citatul și gluma de azi sunt, bien sûr, reluate și ele...

& Cuvântul aleatoriu: RODOZAHAR s. n. (Înv.) Dulceață de trandafiri; rod-de-zahăr. Din ngr. rodhozáhari. Sursa: DEX '09 (2009)

& Cuvântul zilei: MIHAMEA, mihamele, s. f. (Turcism înv.) Ospătărie; cafenea. Din tc. mihman-hane. Cheia alegerii: Ziua Internațională a Cafelei.

& Un tip se plimba prin satele din Peru, când observă un semn pe care scria „Cal vorbitor de vânzare”. Intrigat, el se îndreaptă spre grajd pentru a-l verifica. „Deci, ce ai făcut în viața ta?” întreabă el calul. „Am dus o viață plină”, răspunde calul, ca prin minune. „M-am născut în Anzi, unde am păstorit pentru un sat întreg. Câțiva ani mai târziu, m-am alăturat forțelor de poliție și am contribuit la menținerea ordinii într-un mic oraș. Și acum, îmi petrec zilele oferind plimbări gratuite copiilor defavorizați.” Tipul este uimit. El îl întreabă pe proprietarul calului: „De ce vrei să scapi de un animal atât de incredibil?” Proprietarul îi spune: „Pentru că e un mincinos! Nu a făcut niciodată nimic din toate astea!”

Doar câteva gânduri bavarde

MOTTO: „Cât timp nu ai vorbit, cuvântul a stat în puterea ta, de îndată ce l-ai rostit, el te ține sub puterea lui.” (Abu Shakur Balkhi)

    Cuvântul zilei din duminica asta este primul trecut de mine în scrierea de față (adică, după „bla-bla-ul” meu de prezentare). Tot din Dexonline am „împrumutat” și ilustrarea lui (imagine © Cristina Monea) și, referitor la el, am căutat citate despre „oameni vorbăreți”. Majoritatea sunt depreciative, se pare că autorii lor consideră că cine tace este mai deștept și mai înțelept. Păi, îndrăznesc să-i contrazic un pic și să sugerez ideea că foarte mulți oameni tăcuți sunt proști făcuți grămadă. Scuze! Da, recunosc că am uneori niște gânduri bavarde. Am adăugat această „rudă” a termenului pentru că și eu vorbesc câteodată cam prea mult, sunt destul de guralivă, dar majoritatea timpului vorbesc doar cu mine (și cu gândurile din momentul respectiv), iar în rarele momente când vorbesc cu alții, fac mari eforturi să mă cenzurez. Nu reușesc mereu și lucrul ăsta mă cam necăjea, dar acum chiar nu-mi mai pasă. Ca să fiu pe deplin sinceră, îmi mai pasă uneori, dar mult mai rar, și numai în legătură cu câteva persoane. Cuvântul aleatoriu de azi a fost „jian” și, desigur, m-a dus cu gândul la Iancu Jianu. Am citit în copilărie niște cărți despre aventurile acestui oltean vestit (care acum mi se pare o combinație între Robin Hood și Zorro), dar nu mai știam cine a scris aceste istorioare. Am întrebat pe Google și m-am lămurit. Azi am „decodificat” sursele de unde dexonline.ro a luat cuvintele și le-am trecut aici. Glume? Nu! Poate pe Facebook...

#

Bavardáj s.n. (psih.) Hiperactivitate verbală, lipsită de consistență în ce privește conținutul de idei și informații; vorbărie, flecăreală, trăncăneală. < fr. bavardage. 

Cheia alegerii: Ziua Internațională pentru Accesul Universal la Informație (ONU).

BAVARD, BAVARDĂ (bavarzi, bavarde), adj. 1. vorbăreț, guraliv, limbut. 2. incapabil de a păstra un secret; indiscret. (< fr. bavard). Sursa: MDN '00 (2000), adicătelea „Marele dicționar de neologisme”, Florin Marcu, Editura Saeculum, 2000.

#

JIAN, -Ă, jieni, -e, s. m., s.f. 1. S.m. și f. Locuitor din regiunea Jiului. 2. S.f. art. Dans popular românesc cu mișcare vioaie, răspândit în jurul Sibiului și în nordul Olteniei; melodie după care se execută acest dans; jieneasca, jianca. [Pr.: ji-an]. Jiu (n. pr.) + suf. -an. Sursă: DEX '09 (2009) („Dicționarul explicativ al limbii române” (ediția a II-a revăzută și adăugită), Academia Română, Institutul de Lingvistică, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2009)

Jiana (Jieneasca) este un joc popular românesc, cu diverse variante și denumiri (râureana, momârlănește,  tontoroiul etc.), care este practicat de ciobanii din jurul Sibiului, Petroșenilor și din nordul Olteniei. Jiana se joacă în grupuri mici (4-6 persoane) sau în perechi. Are ritm binar și mai multe variante melodice. Mișcarea este vioaie, cu pași bătuți în contratimp, acompaniată de multe strigături.Sinonime: învârtita, bătuta. Sursa: DTM (2010), adică „Dicționar de termeni muzicali”, Academia Română, Institutul de Istoria Artei "G. Oprescu", Editura Enciclopedică, 2010.

#

(Iancu) Jianu m. faimos haiduc oltean sub Caragea-Vodă, trecu la urmă în tabăra lui Tudor și își sfârși zilele la Târgoviște, iertat de stăpânire. Sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)

#

Între 1868 și 1912, seria Iancu Jianu crește în complexitate și dimensiune. Practic, dintr-o nuvelă de aproximativ 50 de pagini crește un roman de 500! Complexitatea structurală, tematică și simbolică are în spate un motor istoricist: dorind să demonstreze că personajul a existat cu adevărat, prozatorul integrează, la fiecare nouă ediție, izvoarele publicate de C. D. Aricescu, Gr. Tocilescu ș.a. Parcă în ciuda teoriei lui D. Caracostea, conținuturile etnografice sunt puse în oglindă cu cele istoriografice. Efectul căutat, acela de verosimilitate a narațiunii (și, de fapt, de întemeiere istorică a mitului), nu-i reușește prozatorului și, paradoxal, cu cât se furnizează mai multe mărturii, cu atât personajul se îndepărtează mai mult de propria sa biografie. (…) Precum Luceafărului, lui Iancu Jianu i se refuză moartea și este „condamnat” la o perpetuă regenerare. A șasea ediție întărește structura hagiografică, în prima parte inserându-se aproape 100 de pagini despre istoria familiei Jianu-Cesianu. Dincolo de orice modificare survenită de la o ediție la alta, putem zări dominanta: efortul de cizelare a formei potrivite mitului haiducului național. Într-adevăr, caracterul de work-in-progress imprimat de N. D. Popescu romanului „Iancu Jianu” va asigura legea de repetiție proprie oricărui mit. (Roxana PATRAȘ) 

Sursa: https://carturesti.ro/carte/iancu-jianu-haiducul/ 

Nota mea: Scurta prezentare a cărții de mai sus m-a făcut să verific termenul „istoricist”, să-mi reamintesc ce-i cu „hagiografia” (aici, sensul e de „biografie înfrumusețată”), să râd ironic, dar cu obidă, la „work-in-progres” și să ajung la concluzia că ceea ce am citit eu erau, cred, niște istorioare scrise de Dumitru Almaș...

Niște gânduri „pierdute” printre clanuri, lingua franca, Gaim-encryption și citate

MOTTO: „Cu cât cunoști mai mult și mai profund oamenii, cu atât înțelegi mai bine de ce Noe a încărcat Arca doar cu animale.” (Confucius)

     Totul a pornit astăzi de la „cuvântul zilei” din dexonline.ro, adică „sabir”. Ca de obicei, foarte curioasă, am vrut să aprofundez această problemă pe care cred că am mai abordat-o cândva, cu ani în urmă, dar am cam uitat-o. Și uite-așa m-am pierdut eu iarăși într-un labirint de explicații, de texte și cuvinte (hm, mai mult sau mai puțin comprehensibile pentru mine, recunosc asta cu umilință). Le redau mai jos, domniile voastre citiți ce vreți, cât vreți sau, mă rog, până vă plictisiți. A, mai e o variantă, nu citiți deloc! Citatul găsit de mine (adică, de Google) sub genericul „Citate celebre despre oameni” nu prea mi se pare că-i aparține lui Confucius, am dubii serioase, dar e tare haios (și dureros de adevărat), așa că l-am lăsat acolo. Mai adaug unul, la care Google și IA mi-au dat vreo trei surse, deci aș zice că are mai multe șanse să-i aparțină lui Kong-Fu-Zi (varianta chinezească a numelui acestui mare filosof): „Dacă urăști o persoană, atunci acea persoană te-a înfrânt.” Eu urăsc mojicia, prostia tupeistă și reclamele, dar nu mă consider (încă) înfrântă. „Cuvântul aleatoriu” de astăzi, care urmează imediat, mi-a adus brusc în memorie filmul francez „Clanul sicilienilor” (cu Jean Gabin, Lino Ventura și Alain Delon), precum și melodia aia (creație a lui Ennio Morricone), care-ți aducea fiori reci pe șira spinării. Mda, v-am zis că nu-mi mai găsesc gândurile, obosite să numere pe degete ce au învățat nou în ziua asta și să scadă ce au uitat, ei bine, acum nu-mi mai găsesc nici cuvintele...

* 

CLAN, clanuri, s.n. 1. Comunitate gentilică specifică comunei primitive, formată din indivizi legați prin rudenie și limbă. 2. (La popoarele celtice) Trib puțin numeros. 3. (Fig.) Grupare cu anumite interese. 4. (Rar) Mică reuniune de specii vegetale, crescute pe suprafețe puțin întinse, care tind să se răspândească. 5. (Peiorativ) Clică, șleahtă. Etimologie: engl., fr. clan. 

Lingua franca, numită și franco sau sabir, a fost o limbă vehiculară mixtă folosită în bazinul Mării Mediterane, mai ales în porturi. După unele presupuneri, ar fi apărut deja în timpul cruciadelor (secolele XI-XIII), dar s-a răspândit mai ales începând cu perioada dominației economice a Veneției și a Genovei (secolul al XIII-lea), și s-a folosit până pe la mijlocul secolului al XIX-lea. Era folosită mai ales de negustorii europeni în contactele cu cei turci și arabi, dar și de marinari, precum și de diplomații francezi cu guvernanții din Alger și Tunis înainte de cucerirea franceză. A fost însușită și de creștinii capturați de pirații musulmani din aceste teritorii și vânduți ca sclavi aici, și folosită cu cei care îi țineau captivi. În general se consideră că lingua franca este aceeași limbă care a existat cu denumirea sabir. Denumirea lingua franca este latinească și italiană, fiind după unii autori, la origine, denumirea limbii latine medievale. După alții, atributul franca vine de la numele de „franci” dată europenilor în Orientul Apropiat. Termenul sabir provine de la verbul saber „a ști” din spaniolă, portugheză, catalană și occitană. Atât denumirea lingua franca, cât și denumirea sabir au primit și sensuri mai largi, inclusiv ca termeni lingvistici. Lingua franca se folosește și cu sensul general de limbă vehiculară, adică folosită în comunicarea între vorbitori cu limbi materne diferite, inclusiv dacă nu este o limbă mixtă. În lingvistica franceză, termenul „sabir” se folosește și în sensul de limbă vehiculară, dar numai mixtă, iar în limbajul francez comun are și sensul peiorativ de limbaj format din elemente heteroclite, greu de înțeles. 

(Sursa - https://ro.wikipedia.org/wiki/Lingua_franca)

*

În sociolingvistică, termenul pidgin denumește o limbă mixtă cu rol de limbă vehiculară între vorbitori cu limbi materne diferite, deci secundă pentru aceștia, care ajung în contact repetat sau extins din cauza unor relații comerciale, a sclaviei, a migrației etc. Termenul „pidgin” provine probabil din cuvântul englezesc business „afacere”, pronunțat picini de vorbitorii de limba chineză conform sistemului fonologic al acesteia. De aici s-a format denumirea pidgin English, dată pidginului format între limba engleză și cea chineză, format în secolul al XVIII-lea în porturile de pe coastele Chinei. Ulterior, „pidgin” s-a generalizat ca denumire pentru limbile de aceeași natură.    (https://ro.wikipedia.org/wiki/Pidgin)

*

Pidgin (cunoscut anterior ca gaim) este client pentru mesagerie instantanee disponibil pe mai multe platforme, dar este folosit mai ales de utilizatorii de sisteme de tip UNIX, asemănător cu alte sisteme de mesagerie instant precum Yahoo Messanger. Pidgin este un soft gratuit disponibil sub licență GNU General Public License. Original scris de Mark Spencer pentru sistemele de operare de tip Unix, acum rulează pe o varietate de platforme printre care Microsoft Windows, GNU/Linux, FreeBSD, SkyOS și Sisteme Trolltech's PDA, Qtopia. Utilizatorii Mac OS X pot rula programul prin intermediul interfeței X11 deși pe situl Pidgin le este recomandat clientul de mesagerie nativ al Mac OS X GUI, Adium.

Caracteristici

- Redenumirea contactelor prin porecle (nickname)

- Avertizarea utilizatorilor despre starea contactelor din lista predefinită

- Gruparea contactelor

- Aranjarea ferestrelor în tab-uri pentru un bun management al acestora.
- Permite utilizatorilor folosirea mai multor conturi

- Mesaje pop-ups prin intermediul plugins-ului Guifications

- Criptarea mesajelor prin Off-the-record (OTR) sau prin plugin-ul Gaim-encryption (NSS crypto library)

- Transparența ferestrelor utilizând un plugin (sub Microsoft Windows)

Sursa - https: //ro.wikipedia.org/wiki/Pidgin_(software)

*** Dacă ați rezistat până aici, iată premiul: câteva glume...

În timpul unui proces judecat de un tribunal din Texas, judecătorul întrebă:

- Dumneata, în calitate de martor, dacă ai văzut că inculpații se bat cu scaunele, de ce n-ai sărit ca să-i desparți?

- Îmi pare rău, domnule judecător, dar nu mai era niciun scaun liber.

* 

Discuție între doi tineri căsătoriți:

- Mi-ai zis că după ce ne căsătorim pot să mă duc cu băieții la bere.

- Ai răbdare măcar să ieșim din biserică…

*

Văzând un pasager neliniștit, stewardesa îl întreabă cu multă înțelegere:

- Ați mai zburat vreodată?

- Da, doamnă.

- Cu ce tip de aparat?

- Cu un generator de sudură...

Câteva gânduri întomnate

   Astăzi aerul „miroase” a toamnă. Ieri era încă un fel de „vară indiană”, dar acum cerul e plin de nori, s-a răcorit brusc și, bineînțeles, cheful meu de scris (ăla puțin, care era), meteosensibil și el, s-a cam dus. Gândurile mele, întomnate (da, există cuvântul, m-am uitat să văd dacă nu l-am „inventat” eu, și nu, nu l-am inventat, exista deja), s-au dus să doarmă, după ce mi-au atras atenția că, între timp, în luna asta a fost echinocțiul de toamnă și că, „iată, Lavinia, am intrat (pe 22 sau 23, părerile sunt împărțite) în Zodia Balanței”. Google mi-a transmis, cam mustrător, că „în 2025, echinocțiul de toamnă este pe 22 septembrie, la ora 21:19, ora României”. Și atât, căci nu l-am mai întrebat nimic despre horoscop și alte basme. Păi, gata, urmează cuvintele noi (multe) din dexonline.ro și niște glume vechi.

ÎNTOMNAT, -Ă, întomnați, -te, adj. (În limbajul poetic, despre natură) Peste care s-a lăsat toamna. S-a dus poezia întomnatului parc. BENIUC, V. 133. Sursa: DLRLC (1955-1957)

SINCRONIC, -Ă, sincronici, -ce, adj. 1. (Despre fapte, fenomene sau evenimente) Care există sau se petrec în același timp; simultan, concomitent, sincron. 2. Care se referă la fapte, fenomene sau evenimente existente sau petrecute în același timp. ◊ Tabele sincronice = tabele cronologice ale evenimentelor care au avut loc în același timp. ♦ (Fiz.; despre evoluția fenomenelor periodice) Care prezintă sincronism, care se produce în mod sincron. 3. (Despre metode de studiu sau puncte de vedere) Care nu se face în mod istoric; independent de evoluția istorică; static. Din fr. synchronique. Cheia alegerii: În 1991 au apărut celebrele albume muzicale Nevermind (Nirvana) et Blood Sugar Sex Magik (Red Hot Chili Peppers).

APOTECĂ, apoteci, s. f. (Reg.) Farmacie. Din germ. Apotheke. Cheia alegerii: Ziua Mondială a Farmacistului.

ȚAFANDACHE, țafandache, s. m. (Fam.) Tânăr sclifosit și ridicol; fante. Et. nec. Sursa: DEX '09.

CATALECTIC, catalectice, adj. (În metrica greco-latină; în sintagma) Vers catalectic = vers care se termină printr-un picior incomplet. Din fr. catalectique.

CATALEPTIC, -Ă, cataleptici, -ce, adj. Privitor la catalepsie, de catalepsie; atins de catalepsie. Din fr. cataleptique, lat. catalepticus.

CATALEPSIE s.f. Stare patologică care apare în unele boli psihice și care se caracterizează printr-o rigiditate bruscă a mușchilor și printr-o tulburare a funcțiilor cerebrale. Din fr. catalepsie, lat. catalepsis.

😆 

- Domnule doctor, ieri mi-am ținut răsuflarea timp de cinci minute.

- Extraordinar, zice doctorul, erai sub apă?
- Nu, într-un dulap…

😆 

O tipă îi zice prietenei sale:

- Fată, toți cred că visul oricărei femei este să-și găsească bărbatul ideal. Aiurea! Visul oricărei femei este să mănânce tot ce-și dorește și să nu se îngrașe!

😆
- Tati, de ce te-ai căsătorit cu mama?
Soțul se întoarce către soție și-i spune:
- Vezi!? Până și copilul se miră!

😆

Intră șeful și începe să strige:
- V-am spus de-atâtea ori, în timpul lucrului nu se fumează!
Unul dintre muncitori, uitându-se la șef, îi răspunde placid:
- Păi, cine lucrează?!

Gânduri despre contingență

MOTTO: „Lucrurile nu vor funcționa perfect. Ceea ce contează este cum te adaptezi acestor lucruri și ce înveți din greșeli.” (Michael Phelps)

    Până să ies prin grădină, unde am o groază de lucruri (de-ale toamnei) și treburi de făcut, am căutat cuvintele din Dexonline, cu intenția de a le posta pe Facebook. Dar cuvântul „întâmplător” m-a inspirat oleacă, deși nu e prea des folosit, așa că l-am afișat în titlu ca să nu-l uit. Hm, slabă nădejde! Apoi, citatul (pe care cred că l-am mai scris cândva, pe undeva) m-a pus serios pe gânduri și, după ce l-am sucit pe toate fețele, am ajuns la o concluzie nu prea îmbucurătoare (pentru mine), și anume că reușesc, cât de cât, după ce trec peste derută și năuceală, să mă adaptez la anumite „lucruri” (mă rog, situații, împrejurări, comportamente umane), dar mai am de îmbunătățit învățatul din greșeli. De-a lungul vremii, adică nu numai în cei cincisprezece ani de când îmi aștern gândurile pe blog, am tot făcut greșeli, mai mari sau mai mici, din unele am tras ceva învățăminte, pe altele văd că le-am repetat cu încăpățânare, dar mereu am fost bine intenționată și, când nu știam încotro s-o iau, am ascultat de „vocea interioară”. Păi, cum să spun, de câteva ori, vocea asta m-a dus pe marginea prăpastiei, dar ceva sau cineva m-a salvat. Mai am de studiat această problemă, dar acum nu e cazul, căci sunt „setată” pe muncă fizică și neuronii mi se odihnesc. Știți că am glumit, nu? Cuvântul zilei de azi mi-a adus aminte de o poezie a lui Nichita, iar glumele vor fi, ca de obicei, în reluare... Sau, mai bine, nu, azi fără hlizeală, că parcă nu-și are rostul după așa versuri faine.

Cuvântul aleatoriu:

CONTINGENȚĂ, contingențe, s.f. / Etimologie: fr contingence, lat contingentia. - 1. Posibilitate ca un lucru să se întâmple sau nu. 2. Relație care se stabilește între fenomene, contingente. 3. Atingere. 4. Legătură. 5. Raport. 6. Întâmplare. 7. (Gmt; îs) Unghi de contingență ~ Unghi format de o linie dreaptă cu o curbă sau de două curbe care trec prin același punct.

PER PEDES loc. adv. Pe jos. (Locuțiune latină). Cheia alegerii: Ziua Mondială Fără Mașini.

❤„Per pedes apostolorum” (Nichita Stănescu însoțit de Aurelian Titu Dumitrescu)

Poezia nu este superioară omului,

și-n asta aflu majestatea sa,

dar dacă adevăru-ar sta în tălpi
nemaimergând dintr-o strivire
n-ar mai merge.
Iar despre om de vreți să știti un adevăr,
întâi vă zic, apoi mă tac,
mă tac și zic:
- Ia întrebați-l pe calul cel nechezător.

(Antimetafizica, Editura „Cartea Românească”, București, 1985)