Ineditele ascunzișuri ale gândurilor

  

Este prima zi din toamna asta când într-adevăr îmi e frig. Tare frig. Încă nu sunt sigură dacă asta e din cauza celor patru-cinci grade (Celsius) din termometru, sau pentru că am răcit. Focul arde în sobă, în casă e cald, dar mie tot frig mi-e. Deci cred că voi merge pe varianta a doua. Nu-mi place, dar ce să fac?! Și tot astăzi, gândurile mele au avut chef să se joace de-a v-ați ascunselea cu mine. Am numărat eu, cu ochii închiși (de aproape că era să adorm) până la 20, și apoi am pornit să le caut. Ei bine, nu le-am găsit, căci și-au găsit niște ascunzișuri inedite prin mintea mea și sunt sigură că de-acolo mă privesc și se amuză pe seama mea. Ei, și?! Eu chiar nu mai am chef să le caut, o să scriu cuvintele din dexonline și niște glume vechi și apoi o să-mi văd de treburi. Înainte de asta, aș vrea să scriu două vorbe despre un titlu care mi-a sărit în ochi în timp ce căutam glumele, și anume Marcel Ciolacu insistă ca nu toate pensiile să fie mărite cu 15%: „Așa e creştineşte” (Autor: Irina Chirtoc; Joi, 17 Noiembrie 2022, ora 20:18; Sursa: ziare.co. Nu nu mai scriu nici ălea două vorbe, e Postul Crăciunului și n-aș vrea să înjur...

Cuvântul aleatoriu:

ÎMBĂIERÁ, îmbáier, vb. I. Tranz. și refl. A (se) lega cu băieri, a (se) prinde în băieri. ♦ Tranz. Fig. A lega, a îmbina. [Pr.: -bă-ie-. – Var.: (reg.) îmbăirá vb. I] – În + baieră. Sursa: DEX '09 (2009).

(...)

BÁIERĂ, băieri, s. f. Curea, sfoară, ață etc. cusută sau prinsă de un obiect spre a putea fi transportat, atârnat, strâns etc. ◊ Expr. A strânge băierile pungii = a face economii, a deveni econom. A avea nouă băieri la pungă = a fi zgârcit. A i (se) rupe băierile inimii = a simți (sau a produce cuiva) o mare durere sufletească. A-și dezlega băierile inimii = a se destăinui. A ofta (sau a striga, a râde) din băierile inimii = a ofta (sau a striga, a râde) foarte tare, foarte puternic. [Pr.: ba-ie-ră. – Pl. și: baieri.- Var.: (pop.) báier s. n.] – Din lat. bajulus, bajula. Sursa: DEX '09 (2009).
Cuvântul zilei:

SEPTUÓR s.n. Bucată muzicală pentru șapte voci sau șapte instrumente; septet. [Pron. -tu-or. / < fr. septuor]. Sursa: DN (1986). Cheia alegerii: 100 de ani de la moartea scriitorului Marcel Proust. Septetul lui Vinteuil (Le septuor de Vinteuil) este laitmotiv în romanul „În căutarea timpului pierdut”. Una din piesele care i-au servit drept model pentru „muzica” din roman a fost Sonata de César Franck în interpretarea lui George Enescu.

   💭  Repetabilele glume...

Două prietene stau de vorbă:

– Aseară, când am venit cu mașina acasă, am dat peste iubi că se pupa cu alta!

– Şi, ce ai făcut?

– Păi, nu ți-am spus mai înainte?
&&&
La țară, la bunici, în timpul mesei, un puști întreabă:
- Bunico, ai WiFi?

- Știi ce, aici nu ești la maică-ta, să faci nazuri... Mănânci ce-ți dau!
&&&
Un pădurar ardelean e întrebat de un ziarist:
- Bade, și cum ți-ai dat seama că ursul o să te atace?

- Păi, s-o uitat la mine fix ca muierea mea!
&&&
O tipă, blondă, își cumpără un papagal. Acasă, îl întreabă:
- Ia zi, măi prostule, știi să vorbești?

Papagalul:
- Da, „deșteapto”, dar tu știi să zbori?
&&&
Un bărbat cu figura tristă intră într-un bar și cere o bere. Barmanul îl întreabă:
- Ce e cu fața asta lungă?

Bărbatul răspunde:
- M-am certat cu nevasta și a zis că nu mai vorbește cu mine o lună!
- Și, care e problema?
- Ei bine, luna se termina în seara asta...
&&&
Un tip, puțin amețit, merge la doctor, acuzând dureri de cap. Doctorul îl consultă, după care îi spune:

- Nu pot să pun astăzi un diagnostic sigur bolii dumneavoastră. Cred că de vină este alcoolul...

- Nicio problemă, doctore, am să revin când sunteți treaz!

Nebuloasele (din) gânduri

 

MOTTO: „Inteligența unui individ se măsoară în cantitatea de incertitudini pe care e capabil să le suporte.” (Immanuel Kant)

        În clipa când am văzut titlul (sau tema pentru acasă) de azi, adică „Nebuloasele gânduri”, m-am gândit să-i adaug un „din”.  De ce? D-aia, din cauză că gândurile mele pot fi uneori (și azi chiar sunt) destul de confuze, dar există și rare momente în care își pun diverse întrebări, printre care și unele despre nebuloasele aflate „dincolo de limitele galaxiei noastre”. Împreună cu gândurile astea confuze, mă voi cufunda într-un ocean de cuvinte, unele mai cunoscute, altele mai „ciudățele”...

NEBULÓS, -OÁSĂ, nebuloși, nebuloase, s. f., adj. 1. S. f. Corp ceresc difuz alcătuit din gaze sau din pulberi, aflat în spațiile dintre stelele galaxiei noastre; sistem stelar cu lumină difuză, aflat dincolo de limitele galaxiei noastre. 2. Adj. Fig. Neclar, imprecis, confuz, neguros, incert. – Din fr. nébuleux. Sursa: DEX '09 (2009).
NEBULOÁSĂ ~nebuloase s.f. 1): Nebuloase galactice - obiecte cosmice de formă neregulată, luminoase sau obscure, formate din nori gigantici de pulbere și gaze rarefiate, care se observă în Galaxia noastră (Calea Lactee) și în interiorul altor galaxii. 2): Nebuloase extragalactice - roiuri stelare din Universul extragalactic, având forme eliptice sau spiralate, strălucire slabă sau slab vizibilă (din cauza depărtării) și numărând sute de miliarde de stele fiecare; galaxii. /<fr. nébuleux. Sursa: NODEX (2002).

Cuvântul aleatoriu:

PARIGORÍE, parigorii, s. f. (Înv. și reg.) 1. Mângâiere, consolare. ♦ Loc. adv. În (sau de-o) parigorie = ca să facă pe voia cuiva, de hatârul cuiva; p. ext. de formă, „într-o doară”. 2. Prostie, aiureală, zăpăceală. Din ngr. parighoria. Sursa: DEX '09.

Cuvântul zilei:

VIRULÉNT, -Ă, virulenți, virulente, adj. (Despre virusuri, bacterii) Care prezintă o mare capacitate patogenă; (despre boli) care este cauzat de un virus. ♦ Fig. Distrugător, nimicitor; de o mare violență. – Din fr. virulent, lat. virulentus. Sursa: DEX'09 (2009). Cheia alegerii: În anul 2019, apariția oficială a SARS-CoV-2, coronavirus care provoacă Covid-19, la Wuhan, în China.

 

P.S. Și, pentru că mi-era dor de niște versuri ale lui Mugur Dumitriu, iată că mi-am recitat poezia „Ce-ar fi?”

„Ce-ar fi să vii, măcar acum
Să nu mai pară că, de-o viață,

Îmi plâng trotuarele în pumni

În fiecare dimineață?

Ce-ar fi să vii fără să-mi spui,

Să nu mai creadă toți nebunii

Că m-am născut al nimănui,

Sigur și gol, în văzul lumii?

Ce-ar fi să vii, ce-ar fi să pleci,

O piruetă temporală,

Rotindu-se în cercuri reci,

Printr-o poveste imorală?

Ce-ar fi?”

Inventarul gândurilor mele

  

Păi, nu, nu am să fac azi niciun inventar al gândurilor mele, și asta din cauză că sunt absolut sigură că aș ieși „în deficit”, sau că totalul mi-ar „da cu zecimale” și chiar nu vreau să-mi stric singură ziua. E cam frig afară, e ceață și parcă aș zice că începe să miroasă a iarnă. E bine. Focul arde în sobă și eu o să mă ocup acum de cuvinte. Multe cuvinte...

INVENTÁR, inventare, s.n. Listă, catalog, registru, document în care sunt enumerate (și descrise cantitativ și valoric) toate bunurile care se află, la un moment dat, într-o gospodărie, într-o instituție, într-un magazin etc.; p. ext. totalitatea acestor bunuri. ◊ Inventar viu = totalitatea vitelor și păsărilor dintr-o gospodărie. Inventar mort = totalitatea uneltelor, a mașinilor, a mijloacelor de transport aparținând unei gospodării sau întreprinderi. Loc. vb. A face inventarul = a inventaria. ♦ P. gener. Listă exactă, amănunțită; înșirare, enumerare (a unor fapte, a unor întâmplări etc.). – Din fr. inventaire, lat. inventarium. 

@@@  Cred că este rudă un pic cu:

(A) INVENTÁ, inventez, vb. I. Tranz. 1. A crea, a realiza ceva nou care nu a existat până atunci, a imagina pentru prima dată; a face o descoperire tehnică. 2. A prezenta drept adevărate lucruri imaginare, care nu există, neadevărate; a scorni, a născoci; p. ext. a minți. – Din fr. inventer. Sursa: DEX '09 (2009).

Cuvântul aleatoriu:

INC, incuri, s. n. (Reg.) Poftă de râs, de joc, de zburdălnicii. – Et. nec. Sursa: DEX '09 (2009).

Cuvântul zilei:

Zegism s.n. [At: DN3 / V: zeghism / Pl: ?/ E: eg z(ero) e(conomic) g(rowth) + -ism] Teorie filosofico-economică de esență neomalthusianistă limitativă, potrivit căreia populația globului, cererea de produse alimentare și poluarea ar înregistra creșteri într-un mod progresiv amenințător, în timp ce resursele globului s-ar afla în cantități limitate, lumea îndreptându-se astfel rapid spre autodistrugere. Sursa: MDA2 (2010). Cheia alegerii: În plină Conferință a Națiunilor Unite privind schimbările climatice (COP27, între 6 și 18 noiembrie 2022), ce are loc la Sharm El Sheikh, în Egipt, planeta atinge astăzi oficial pragul de 8 miliarde de oameni.

@@@  Poezia de azi este „Balada valsului concentric” de George Ţărnea:

„Obositor să știu că ești departe,

Obositor să ştii că nu mai vin

Când sabia virtuţii ne desparte

Şi-mbătrâneşte nunta fără vin,

Obositor să credem că iubirea

Ne hărțuiește ca o boală-n plus –

Mă ştiu de mult tot mai străin cu firea,

Te simt la capătul opus,

Rememorări de case fără ziduri –

Când stelele sărutului se sting

Mi-e greu să fac lumină printre riduri,

Ţi-e greu să te arunci cu viaţa-n ring.

Abia dacă s-a scurs atâta vreme

Cât să încapă într-un ceas cu cuc,

Eşti liberă să fugi şi nu te teme

Că-ţi voi umbla prin somn ca un haiduc.

Obositor să aflu că ţi-e bine,

Obositor să afli că mi-e greu –

Concentric vals cu două carabine

Şi-un vis de pace amânat mereu.”

(București 1986)

•  

VAAAI! ATENȚIE! CAD GÂNDURI!

  MOTTO: „Stă în natura umană să învețe din propriile greșeli, nu din exemple.” (Fred Hoyle)

Cam așa e situația în acest moment: în loc să cad pe gânduri cu folos, și să scriu aici ceva cât de cât „inteligent”, azi m-am pomenit cu o avalanșă formată din niște idei, sentimente, nervi, mă rog, chestii destul de puerile și anoste, încât a trebuit să flutur pancarta cu „Atenție! Cad gânduri!” Și, malheureusement, mi se întâmplă asta cam des. Deci m-am hotărât, pentru recăpătarea wa-ului, să-mi spun mai întâi niște glume, iar pe urmă, mai văd eu...

$
Soțul către nevastă:
– Iubito, sper că darul pe care mă pregătesc să ţi-l fac va sta bine pe degețelul tău.
– Mulţumesc, dragule! Numai să nu fie prea scump.
– Nicio grijă! Unde ai văzut tu degetar scump?!
$

La spovedanie, preotul îl întreabă pe un credincios:
-Fumezi?
-Nu.
-Bei?
-Nu.
-Preacurvești?
-Nu.
-Furi?
-Nu.
-Îți înșeli soția?
-Nu.

- Înjuri?

- Nu.
-Atunci cum păcătuiești?
-Mint!
$
- Iubitule! Toată noaptea mi-ai zis Elena! De ce, când pe mine mă cheamă Fifi?

- Draga mea, n-ai să mă crezi, dar am visat că sunt Ceaușescu!

Cuvântul aleatoriu:

NĂPÁTCĂ, năpătci, s. f. (Reg.) Crâsnic (pentru pescuit). Din ucr. napadka. Sursa: DEX '09 (2009).
CRẤSNIC, crâsnice, s.n. Unealtă de pescuit alcătuită dintr-o plasă (în formă de sac), legată la colțuri de capetele curbate și încrucișate a două nuiele și fixată de o prăjină lungă; halău. – Cf. bg. krăstnik. Sursa: DEX '09 (2009).

HALẮU s.n. (Regional) Plasă de prins pește, asemănătoare cu crâsnicul. „Ia și tu halăul ăla și vezi de-i putea să prinzi vro fâță de pește”. ISPIRESCU, L. 280. Sursa: DLRLC (1955-1957).

Cuvântul zilei:
INAMISÍBIL, -Ă, inamisibili, -e, adj. (Livr.) Care nu se poate pierde; care rămâne. ♦ Care nu ți se poate lua. – Din lat. inamissibilis, fr. inamissible. Sursa: DEX '98 (1998). Cheia alegerii: În 1913 apare „Du côté de chez Swann”, primul volum din romanul „În căutarea timpului pierdut” de Marcel Proust. 

☝ A nu se confunda cu...

INADMISÍBIL, -Ă, inadmisibili, -e, adj. Care nu poate fi admis, primit, acceptat; neadmisibil. – Din fr. inadmissible. Sursa: DEX '09 (2009).

P.S. Fred Hoyle a fost un astronom englez, cunoscut pentru contribuțiile din domeniul studiului nucleosintezei stelare și pentru concepțiile privind modelul Big Bang pe care l-a contrazis. (Wikipedia)

Am vrăbii printre gânduri

MOTTO: „Două gânduri să nu te părăsească niciodată: acela de a-ți îmbogăți mintea şi sufletul, şi gândul că suntem trecători în lume.” (Ileana Vulpescu)

 

 💭 Mda, și astăzi s-a potrivit titlul (scris de mine cu muuuult înainte) la „starea” gândurilor mele. Aveam mai multe specimene de gânduri, am vrut să le „prind” și să le aduc aici, la blog, dar au zburat, ca un stol de vrăbii. M-au lăsat cu mintea destul de „pustiită”, dar tot eu îmi fac curaj și-mi zic că vor veni mintenaș înapoi, căci parcă știu eu că vrăbiile nu sunt păsări migratoare. După ce vor face un zbor de agrement, gândurile vor reveni la mine și mâine voi avea ce scrie. Hm, „vrabia mălai visează”... Acum, cuvintele din dexonline.ro...
Cuvântul aleatoriu: 

Jertfélnic, jertfelnice s.n. (Înv.) Masă din altarul unei bis. creștine, pe care se duce jertfa nesângeroasă a Noului Testament sub chipul pâinii și vinului la Liturghie; pristol, sfânta masă. ◊ Jertfelnic mic = proscomidiar. ♦ Loc destinat aducerii jertfelor. – Din sl. žrŭtvĭnikŭ. Sursa: Dicționar Religios (1994).

Cuvântul zilei:

HELIÁC, -Ă, heliaci, -ce, adj. (Livr.; despre aștri) Care răsare sau apune odată cu soarele. [Pr.: -li-ac] Din fr. héliaque. Sursa: DEX '96 (1996). Cheia alegerii: În anul 1872, Claude Monet pictează „Impression, soleil levant”, tablou considerat a fi „fondatorul” impresionismului.

 💭  Și acum, câteva vorbe despe vrăbii:

Durata de viata: Între 3 si 8 ani

Unde trăiește (mediu de viață): Rural și păduri
Nume științific: Passer domesticus

Ce mănâncă (mâncarea principala): Insecte, semințe, fructe de pădure

Prădători (cei care vânează/mănâncă această pasăre): Pisici, șerpi, șoimi, vulturi

Dieta / Categorie: Omnivor/ Aves

Pe ce continente se găsește: Asia, Africa, America de Nord, America de Sud, Australia, Europa. 

(Sursa: goki.ro.)

& 

Vrabia de casă (Passer domesticus) este o pasăre mică (14–16 cm), sedentară, sinantropă, din familia paseride (Passeridae), cu penele de culoare cafenie, împestrițate cu negru pe spate, cu fruntea, creștetul și pieptul cenușii, cu ciocul scurt, conic și cu coada trunchiată. E răspândită în Africa de Nord și Eurasia (inclusiv în România și Republica Moldova) și introdusă în America de Nord, America de Sud, Australia și sudul Africii.

Vrabia de câmp (Passer montanus) este o pasăre de talie mică, din familia paseride (Passeridae) răspândită în zona temperată a Europei și a Asiei. A fost introdusă și în Statele Unite și Australia. Este o pasăre sedentară, dar unele populații sunt parțial migratoare, migrațiile fiind pe distanțe scurte, uneori medii.

(Sursa: Wikipedia)

NOTA MEA: Cuvânt necunoscut mie (și dexonline m-a trimis la un altul): 
SINANTRÓP, -Ă adj., s.m. f. Antropofil. (< lat. synanthropus).

ANTROPOFÍL, -Ă I. adj. (despre plante, animale) Care crește, trăiește pe lângă așezările omenești; sinantrop. II. s.f. pl. Plante polenizate artificial. (fr. anthropophile). Sursa: MDN '00 (2000).

 💭  Nu am mai avut răbdare să caut și poezii (sau mici povești) cu vrăbii, dar voi rămâne în „zona aviară” cu niște versuri ale lui Topîrceanu, pe care am impresia că le-am mai scris aici cândva, dar chiar nu contează...

„Sus, pe gardul dinspre vie,
O găină cenușie
Şi-un cocoș împintenat
S-au suit şi stau la sfat:
- Ia te uită, mă rog ţie,
Cât de sus ne-am înălţat!...

Şi deodată, cu glas mare,

Începură amândoi,
Să cotcodăcească-n soare:
- Nimeni-nu-mai-e-ca-noi!...
Nimeni-nu-mai-e-ca-noi!...

Dar de sus, din corcoduș,
Pitulându-se-ntre foi,
Mititel şi jucăuş,
Le-a răspuns un piţigoi:
- Câţi-ca-voi! Câţi-ca-voi!

(George Topîrceanu, „Câți ca voi”)