Am vrăbii printre gânduri

MOTTO: „Două gânduri să nu te părăsească niciodată: acela de a-ți îmbogăți mintea şi sufletul, şi gândul că suntem trecători în lume.” (Ileana Vulpescu)

 

 💭 Mda, și astăzi s-a potrivit titlul (scris de mine cu muuuult înainte) la „starea” gândurilor mele. Aveam mai multe specimene de gânduri, am vrut să le „prind” și să le aduc aici, la blog, dar au zburat, ca un stol de vrăbii. M-au lăsat cu mintea destul de „pustiită”, dar tot eu îmi fac curaj și-mi zic că vor veni mintenaș înapoi, căci parcă știu eu că vrăbiile nu sunt păsări migratoare. După ce vor face un zbor de agrement, gândurile vor reveni la mine și mâine voi avea ce scrie. Hm, „vrabia mălai visează”... Acum, cuvintele din dexonline.ro...
Cuvântul aleatoriu: 

Jertfélnic, jertfelnice s.n. (Înv.) Masă din altarul unei bis. creștine, pe care se duce jertfa nesângeroasă a Noului Testament sub chipul pâinii și vinului la Liturghie; pristol, sfânta masă. ◊ Jertfelnic mic = proscomidiar. ♦ Loc destinat aducerii jertfelor. – Din sl. žrŭtvĭnikŭ. Sursa: Dicționar Religios (1994).

Cuvântul zilei:

HELIÁC, -Ă, heliaci, -ce, adj. (Livr.; despre aștri) Care răsare sau apune odată cu soarele. [Pr.: -li-ac] Din fr. héliaque. Sursa: DEX '96 (1996). Cheia alegerii: În anul 1872, Claude Monet pictează „Impression, soleil levant”, tablou considerat a fi „fondatorul” impresionismului.

 💭  Și acum, câteva vorbe despe vrăbii:

Durata de viata: Între 3 si 8 ani

Unde trăiește (mediu de viață): Rural și păduri
Nume științific: Passer domesticus

Ce mănâncă (mâncarea principala): Insecte, semințe, fructe de pădure

Prădători (cei care vânează/mănâncă această pasăre): Pisici, șerpi, șoimi, vulturi

Dieta / Categorie: Omnivor/ Aves

Pe ce continente se găsește: Asia, Africa, America de Nord, America de Sud, Australia, Europa. 

(Sursa: goki.ro.)

& 

Vrabia de casă (Passer domesticus) este o pasăre mică (14–16 cm), sedentară, sinantropă, din familia paseride (Passeridae), cu penele de culoare cafenie, împestrițate cu negru pe spate, cu fruntea, creștetul și pieptul cenușii, cu ciocul scurt, conic și cu coada trunchiată. E răspândită în Africa de Nord și Eurasia (inclusiv în România și Republica Moldova) și introdusă în America de Nord, America de Sud, Australia și sudul Africii.

Vrabia de câmp (Passer montanus) este o pasăre de talie mică, din familia paseride (Passeridae) răspândită în zona temperată a Europei și a Asiei. A fost introdusă și în Statele Unite și Australia. Este o pasăre sedentară, dar unele populații sunt parțial migratoare, migrațiile fiind pe distanțe scurte, uneori medii.

(Sursa: Wikipedia)

NOTA MEA: Cuvânt necunoscut mie (și dexonline m-a trimis la un altul): 
SINANTRÓP, -Ă adj., s.m. f. Antropofil. (< lat. synanthropus).

ANTROPOFÍL, -Ă I. adj. (despre plante, animale) Care crește, trăiește pe lângă așezările omenești; sinantrop. II. s.f. pl. Plante polenizate artificial. (fr. anthropophile). Sursa: MDN '00 (2000).

 💭  Nu am mai avut răbdare să caut și poezii (sau mici povești) cu vrăbii, dar voi rămâne în „zona aviară” cu niște versuri ale lui Topîrceanu, pe care am impresia că le-am mai scris aici cândva, dar chiar nu contează...

„Sus, pe gardul dinspre vie,
O găină cenușie
Şi-un cocoș împintenat
S-au suit şi stau la sfat:
- Ia te uită, mă rog ţie,
Cât de sus ne-am înălţat!...

Şi deodată, cu glas mare,

Începură amândoi,
Să cotcodăcească-n soare:
- Nimeni-nu-mai-e-ca-noi!...
Nimeni-nu-mai-e-ca-noi!...

Dar de sus, din corcoduș,
Pitulându-se-ntre foi,
Mititel şi jucăuş,
Le-a răspuns un piţigoi:
- Câţi-ca-voi! Câţi-ca-voi!

(George Topîrceanu, „Câți ca voi”)