Gânduri despre comemorări

 

MOTTO: „Caută magia în rutina zilnică.” (Lou Barlow)

Am mai spus-o și o repet, am fost și sunt o sclavă a rutinei. Mai încerc eu, din când în când, oarece „rebeliuni”, dar revin la obiceiurile bine fixate în comportamentul meu de zi cu zi. Singura „magie” în „rutina zilnică” este, la mine, scrisul. Pe care l-am „practicat” încă din clasele primare, dar pe care l-am luat în serios abia în ultimii zece ani. Și, poate, tot ceva benefic e și dorința mea de a afla mereu ceva nou. Astăzi, după obișnuita „raită” prin „știrile zilei” și apoi pe Facebook, am poposit la blogul meu, cu gândul de a scrie despre CUVINTELE ZILEI sau despre STĂRILE ZILEI, dar mi-am amintit că zilele trecute, căutând altceva prin „paginile” de început ale „Colecției de gânduri”, am dat de un text în care-mi exprimam regretul la trecerea în neființă a unui coleg de serviciu. După zece ani, ceea ce am scris atunci este la fel de actual (însă în nuanțe ceva mai estompate), iar în acest timp am avut multe alte dureri, la pierderea unor ființe dragi. Dar pe unele chiar nu le-am putut exprima în cuvinte, căci acestea nu le încăpeau. Deci azi, gânduri despre comemorări:

(COMEMORÁ vb. I. tr. A celebra printr-o ceremonie un eveniment însemnat sau o persoană importantă (mai ales un eveniment trist sau o persoană dispărută). [< fr. commémorer, cf. lat. commemorare – a aminti]. Sursa: DN- 1986.)

„Pe lângă colecţia de gânduri (care, presupun eu, există în mintea oricărui om), fiecare dintre noi are şi o aşa-zisă colecţie de persoane, mai mult sau mai puţin apropiate. Şi le numim rude, amici, suflete pereche, cunoştinţe, colegi, prieteni, duşmani, vecini, oameni dragi etc. Viaţa mea (pe care eu o văd ca pe o uriaşă sală de cinema), aşa de sărăcită în ultimul timp, prin dispariţia unor apropiaţi, a unor rude, a mai căpătat un loc gol. Mircea Stănescu, un fost coleg de muncă şi, aş îndrăzni să zic, un bun amic, a plecat pe drumul-cel-fără-de-întoarcere. Era un tip cu un uriaş simţ al umorului, un citadin prin excelenţă, îi plăceau cărţile bune, filmele bune, băuturile fine, îi plăcea să fredoneze din "Beatles", îi plăcea Viaţa, în general. Eu îi ziceam "Maître", pentru că mereu aveam ce învăţa de la el. Nu ştiu dacă am reuşit să-l cunosc sau, mai bine zis, să-l înţeleg pe deplin, dar avea un loc în "sala mea de cinema". Acum s-a dus, cuvintele, devenite fără sens, nu mă ajută să-mi exprim cum trebuie regretul, am rămas cu mintea golită de gânduri, doar cu o întrebare, absolut retorică: "De ce, Maître?" („Triste gânduri...”, 11 februarie 2011)

Gânduri care se firitisesc degeaba

MOTTO: „Am avut vise şi am avut coșmaruri, dar am învins coșmarurile cu ajutorul viselor mele.” (Jonas Salk)

 

„Jonas Edward Salk a fost un medic virusolog american, creatorul vaccinului contra poliomielitei” îmi spune, profesoral, Wikipedia. Chiar nu știam. Gândurile mele, acelea puține și amărâte câte sunt, se felicită câteodată pentru setea lor de a cunoaște lucruri noi, pentru curiozitate și pentru perseverență. Cred că se felicită (se firitisesc) degeaba. Este atât de multă INFORMAȚIE în jurul nostru, încât uneori eu mă simt incapabilă de a o mai absorbi.

Un alt gând de azi, și pe urmă trec la cuvintele din dexonline.ro. Am auzit adesea (și poate și eu am zis vreodată) propoziția „Viața mea e un roman”. Mda, toți credem asta. Am mai auzit o altă propoziție încărcată de tâlc: „Viața bate filmul”. Păi, da, coșmarul ăsta „virusat” pe care-l trăim noi, românii, alături de întregul mapamond (dar parcă mai accentuat și cu nuanțe mai tragice) e mai ceva decât un roman suprarealist sau un film S.F.

Cuvântul zilei de azi este DEZDĂUNÁ, dezdăunez, vb. I. Tranz. A despăgubi. [Scris și des-. – Pr.: -dă-u-] – Pref. dez- + dăuna. Sursa: DEX '09 (2009). Cheia alegerii: În 1947, România a semnat tratatul final al Conferinței de Pace de la Paris. Conform Tratatului, României i s-au recunoscut drepturile legitime asupra Transilvaniei de Nord, dar i s-a impus plata unor despăgubiri în contul reparațiilor de război (300.000.000 de dolari către URSS).

Cuvântul aleatoriu de azi este FIRITISÍ, firitisesc, vb. IV (Fam.) A felicita. [Var.: (înv.) heretisí, hiritisí vb. IV] – Din ngr. hiritizó. Sursa: DEX '09 (2009).

Cuvântul lunii este tot RAPÉL, rapeluri, s. n. 1. Readucere a unei piese sau a unui sistem tehnic în poziția inițială, sub acțiunea greutății proprii ori a unor forțe elastice. 2. (Med.) Revaccinare a unei persoane vaccinate în trecut, cu o cantitate mai mică de vaccin, pentru a-i întări și a-i prelungi imunitatea dată de vaccinarea inițială. 3. Coborâre în rapel = coborâre, în alpinism, a unui perete abrupt printr-un sistem de coardă dublă. [Pl. și: rapele] – Din fr. rappel. Sursa: DEX '09 (2009). Cheia alegerii: Cel mai căutat termen de-a lungul lunii. 

(L-am reluat pentru că acum am pus și ilustrarea cuvântului, foarte inspirat găsită de cei de la dexonline.ro. Făinoșag, vorba ardelenilor...

Efectul vremii asupra gândurilor mele

  Duminică. Ceață deasă. După o raită prin târgul nostru săptămânal, masa de prânz. Ceața se menține. Și din ea se scurg picuri insidioși. După masă, cum se cuvine, oleacă de siestă. Da, dar văd că siesta asta vrea să se transforme într-un somnic. Și nu pot permite acest lucru, pentru că la noapte va trebui să fac un maraton de văzut filme, căci sigur voi avea o mică insomnie. Deci, foarte hotărâtă (determinată, după cum folosesc unii și alții, total greșit, englezescul „determined”), am venit să scriu pe blog. Am deschis larg cămara cu gânduri, dar toate dispăruseră. Și care mai erau, dormeau și ele. Să renunț? Nț! O să reiau, fără pic de jenă, ceva ce am scris în februarie anul trecut. Iată:

(În loc de) MOTTO:

„Cățeluș ulotrih

Să-ți scriu acum un stih:

Ia sari tu în diligență

(Ca în „starea de urgență”)

Căci am un gând ghiduș:

Hai și noi la săniuș!”

    Mda, doar aceste „specimene” de gânduri am descoperit eu azi pe rafturile minții mele, adică unele iluzorii și puerile. Așa că le-am lăsat să viseze, să se joace sau să moțăie, m-am dus, am căutat cuvintele zilei și, ca să mă aflu-n treabă, le-am combinat în niște versuri ce par scrise de un copil de clasa a treia. Nu-i nimic, m-am distrat un pic, m-am convins că n-are rost să mai încerc să scriu ceva, așa că acum o să plec de-aici, ca să mai și muncesc. Deci:

CUVÂNTUL ZILEI (fain!):

DILIGÉNȚĂ, diligențe, s. f. Trăsură mare, acoperită, cu care se făcea în trecut transportul regulat de poștă și de călători pe distanțe mai lungi; poștalion. – Din fr. diligence. Sursa: DEX '09 (2009)

Cheia alegerii: S-a născut, în 1894, regizorul american John Ford, celebru pentru filmele sale western printre care se numără și „Diligența”.

CUVÂNTUL ALEATORIU (nu-l știam!):

ULOTRÍH, -Ă adj. cu părul creț. (< fr. ulotriche). Sursa: MDN '00 (2000).

CUVÂNTUL LUNII (deocamdată):

BREXIT s. n. Termen care desemnează ieșirea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană, adoptată printr-un referendum în data de 23 iunie 2016. – Din engl. Br[itain] + exit (= ieșire). Sursa: dexonline.

Cheia alegerii: Pe 31 ianuarie, ora 23.00 Marea Britanie iese din Uniunea Europeană.

INEXPLICABILE GÂNDURI

În loc de MOTTO:

INEXPLICÁBIL adj. 1. neexplicabil, neînțeles. (Un fapt ~.) 2. bizar, ciudat, curios, excentric, extravagant, fantasmagoric, fantezist, insolit, năstrușnic, neobișnuit, original, paradoxal, singular, straniu, (livr.) abracadabrant, (rar) străin, (...) (grecism înv.) paraxin, (fam.) sanchiu, (fam. fig.) fistichiu, întors, sucit, trăsnit. (Ce chestie ~!). Sursa: Sinonime (2002).

 

    În cei zece ani și mai bine de când înșir vorbe aici, pe blog, mi s-a mai întâmplat (nu des, cam de vreo douăzeci de ori) să mă trezesc în câte o dimineață cu o melodie ce-mi zumzăia prin minte, chiar dacă nu o ascultasem recent, cu o amintire vagă despre ceva din trecut, cu un cuvânt, un titlu de carte etc. În dimineața asta, primul gând, înainte să-mi ridic capul de pe pernă și să purced la rugăciunea de dimineață, a fost CARMINA BURANA. Deja am renunțat și am obosit să-mi mai explic sau să interpretez aceste (hm) „flash-uri” (adică, după cum zice dicționarul, FLASH, flash-uri, s. n. Tub electric care produce o luminație puternică de scurtă durată, folosit în arta fotografică, în construcția laserelor etc. ♦ Informație importantă transmisă cu prioritate. ♦ (Cin.) Plan foarte scurt. [Pr.: fleș] – Din engl. flash.)
    Bineînțeles, al doilea gând a fost că am mai scris despre asta. Nu am avut răbdare să mă uit decât pe postările din anii 2010, 2011, 2012. Așa că, o să mă repet. Iată ce spune WIKIPEDIA despre opera Carmina Burana („O, Fortuna”), precum și traducerea din latină a textului. Vreau să spun că am ascultat din nou această piesă și rezultatul a fost că, la final, a trebuit musai să caut niște bancuri și pe urmă să mă duc în fața unei oglinzi și să-mi aplic „tratamentul” pentru ridicat moralul, adică să exclam, teatral: „Sunt frumoasă, sunt deșteaptă, sunt sănătoasă, sunt optimistă, sunt BIIIINEEEE!

În faimoasa sa lucrare oratorio-mime „Carmina Burana” (1937) (libret inspirat din texte vechi medievale găsite la biblioteca mănăstirii Benediktbeuern - Germania), autorul (Carl Orff, compozitor german, nota mea) a pus poezia secolului al XIII-lea pe muzică simplă, construită în jurul unor ritmuri viguroase, pulsante, bogate uneori. Celelalte opere ale sale includ opera de basm Die Kluge („Isteața”) (1943) și fragmente austere ca „Antigona” (1949).

O, Fortuna

1) O, soartă, asemenea lunii,

eşti atât de schimbătoare la înfăţişare,

mereu creşti şi descreşti,

într-o viaţă jalnică.

Ești când nepăsătoare, când plină de grijă,

în joacă, faţă de agerimea minţii;

sărăcia, puterea,

le topeşte precum gheaţa.

2) Soartă crudă şi deşartă,

tu roată nestatornică,

situaţie rea, sănătate amăgitoare şi

pururea trecătoare,

întunecată şi acoperită de văluri,

te încordezi chiar şi împotriva mea;

în joacă îndur acum, cu spatele gol,

ticăloşia ta.

3) Norocul mântuirii şi al virtuţii

îmi este acum potrivnic,

dorinţa şi neîmplinirea

veşnic se află la strâmtoare.

În această oră, fără întârziere,

înstrunaţi coardele lăutei!

Căci prin lovitura soartei 

este doborât cel puternic,

plângeţi toţi cu mine! 

 

BANC:

Discuție între doi amici: 

- Era destul de târziu aseară când i-am spus soției că aș mânca ceva...

- Și ce ți-a pregătit?

- Mi-a zis: „Mănâncă și tu un măr sau o portocală, ca să-ți păcălești foamea”.

- Și?

- Nu știu despre ce fel de foame vorbea ea, dar a mea nu e proastă deloc...

Iar niște gânduri despre uitare...

     Pornind de la un citat pe care l-am postat pe Facebook, mi-am dat seama câte am uitat (printre multe altele) și despre Barbu Ștefănescu Delavrancea. „Wikipedia” îl prezintă destul de bine documentat și structurat, dar eu m-am oprit mai mult asupra a două citate din discursurile sale foarte inspirate. Din primele patru rânduri ale prezentării, mărturisesc că am uitat că a fost primar al Bucureștiului și că, în afară de Cella Delavrancea, a mai avut o fiică...

Barbu Ștefănescu Delavrancea a fost un scriitor, orator și avocat român, membru al Academiei Române și primar al Capitalei. Este tatăl pianistei și scriitoarei Cella Delavrancea, precum și al arhitectei Henrieta (Riri) Delavrancea, una dintre primele femei-arhitect din România.

&
„Copii, ce e patria, ce e patriotismul? Ce este acest sentiment care răscolește toate puterile din om și, în anumite clipe, îl ridică mai presus de existența lui și-l face să moară de bună voie pentru liniștea și mărirea unor urmași pe care nu-i cunoaște și nu-i vor cunoaște. (...) Patria este înlăuntrul nostru și o ducem cu noi peste țări și peste mări, și numai când suntem departe și în singurătate ne trec fiori amintindu-ne de unde ne-am rupt, și nu găsim mângâiere decât în restriște și în lacrimi. Patria nu e pământul pe care trăim din întâmplare, ci numai pământul plămădit cu sângele și întărit cu oasele înaintașilor noștri.” Patrie și patriotism (24 ianuarie 1915)

&

„Eu nu pot să uit că sunt copilul țăranului clăcaș împroprietărit la '64. Nu pot să uit ceea ce am învățat de la cei mai mari dascăli ai mei, de la părinți: basmele, cântecele, obiceiurile, limba aceasta, comoara de limbă unde se găsesc bogățiile cu duiumul, în care mi-am spus durerea și dorul și am încercat să mă apropii de un ideal ce s-a depărtat treptat cu pașii făcuți înspre dânsul. (...) Sunt al țăranilor! Îi iubesc fatal. De ei mă leagă suferințele moșilor și strămoșilor mei. În mine se adună suferințele veacurilor trecute și ies la iveală și le dau în clipa aceasta graiul pe care li-l pot da.” Pământ și drepturi (9 iunie 1917)

 

    Gata, mi-am făcut singură reproșuri pentru cât sunt de uitucă și apoi, uitând și de reproșuri și de tot, am trecut la chestii mai facile și frivole, cum ar fi predicțiile (sau glumele):

Zodiacul chinezesc pentru luna FEBRUARIE 2021. În luna februarie se face tranziția dintre vechiul an chinezesc al Șobolanului de metal și Noul An chinezesc al Bivolului de Metal. Până în 12 februarie, luna va fi dominata de zodia Șobolanului, iar din 12 februarie de cea a Bivolului. Exista auspicii de energii pamântești și cerești ce influențează fiecare zodie chinezească, iar înțelepții ce le interpretează ne oferă sfaturi prețioase și avertizări acolo unde este cazul.

Zodiac chinezesc FEBRUARIE 2021 Șarpe. Dacă în ultima vreme ai fost indecis, luna februarie te eliberează de dubii și vei avea suportul Universului în a ști exact ce îți dorești. Ai încredere în tine și acționează cu convingere. O sumă de bani promisă întârzie să apară, ceea ce îți poate da bătăi de cap, însă nu trebuie să renunți. Vor veni atunci când va fi momentul potrivit. (Sursa: sfatulparintilor.ro)

&

Unui parașutist nu-i reușește acrobația și aterizează într-un pom din curtea unui ardelean. Gazda îi aduce o scară ca să-l dea jos.
- Voiam sa bat un record, dar n-am reușit, se necăjește parașutistu.
- No, cum n-ai reușit?! zice ardeleanul. Doar ești primul om din de p-aci care se dă jos dintr-un copac fără sa se fi urcat în el...

&

Comitetul de părinți a luat act cu îngrijorare de buletinul METEO care anunță ninsori la acest sfârșit de săptămână. Părinții speră ca stratul de zăpadă să nu depășească 10 centimetri fiindcă, cităm: „ăștia vor închide și școala online”. (Sursa: life.hotnews.ro)

GANDURI DESPRE ALEGERI

     Nu, nu e vorba despre alegerile ălea cu campanii electorale, minciuni sfruntate, șantaje, peșcheșuri, și mereu, pentru mine, prilejuri de nervi și dezamăgire. Vorbesc azi despre alegerile mele. V-am mai spus (scris), domniile voastre, că mă trezesc în câte o dimineață cu un gând, o idee, un cuvânt în minte, care se înghesuie să iasă în față și, uneori, mă agasează, pentru că mie îmi displace profund datul din coate ca să ieși în evidență. Ei, în dimineața asta a fost cuvântul INTIFADA. Ceva îmi spunea că parcă am mai scris despre asta, dar nu am vrut să verific și, iată, am făcut alegerea de a scrie astăzi, în schimb, un text care mi-a plăcut, deși eu nu sunt deloc o „fană” a celor de la „Carla’s dreams”. Și apoi, desigur, niște glume.

„Din sute de concepte și sute de premise,
Din mii de căi deschise din lista mea de vise,
Aleg să rămân singur, dar să rămân integru,
În punctul ce desparte segmentul alb și negru,
În punctul unde eu contez la fel ca tine —
Te las să fii cum ești și mă accepți pe mine.
Fanatic în credință, agnostic sau ateu,
Bărbat, copil, femeie, docil sau cu tupeu,
Cu pașaport albastru sau simplu apatrid,
Cu mască de culoare sau fără de partid,
La gazdă sau acasă, de la oraș sau sat,
Înalt și blond cu ochi albaștri, sau mai josuţ, bronzat,
Sărac, bogat, șomer sau muncitor,
Un creator în sine sau fals și impostor,
Școlit sau fără carte, viteaz sau mai fricos,
Isteric sau ce rabdă cuțitul pân' la os,
Cu mâinile de aur sau puțintel pe dos,
Tăcut sau vorbăreț, urât sau mai frumos.
La 70 sau tineri,
Din punct md sau com,
Zâmbim și plângem liberi,
Sub denumirea
OM.”

(Carla’s dreams, „Hobson’s choice”)

&&&

O nevastă cârcotașă îşi acuză soţul de laşitate:
- Măi, omule, dacă ar fi acum război, tu, ca un laș, ai rămâne acasă cu mine...
- Păi, nu ți se pare că a rămâne acasă cu tine e o dovadă de curaj?!

@

Noaptea târziu, sună telefonul. Soţia ridică receptorul:
- Scumpo, sunt eu. Vin acasă. Nu am întârziat prea mult, nu?
- Nu, dragă...
- Dar, pot să vin cu vreo șapte-opt prieteni?
- Desigur, scumpule.
- Mai stăm, mai vorbim...
- Da, iubițel, bine! Vă pregătesc rapid nişte sandvișuri, o gustare, ceva?
Bărbatul tace câteva secunde, apoi spune:
- Mă scuzaţi, sigur am greşit numărul...

@

Două doamne stau de vorbă:
- Deşi are optzeci de ani, soţul meu continuă și acum să urmărească pe stradă tinere frumoase. Ce să fac? Sunt foarte geloasă!
- Nimic. Nu este grav şi nu există riscul să-l pierzi!
- Aşa crezi tu?
- Da. Eu am un câine bătrân care tot aleargă după maşini, dar până acum nu a prins niciuna...

@

- Scumpule, am impresia că m-ai luat de nevastă numai fiindcă l-am moștenit pe unchiul meu. Spune sincer, e adevărat?
- Vai, nu, iubita mea! Ştii bine că te-aş fi luat de soţie, indiferent pe cine ai fi moştenit!

Cătineluș printre gânduri

 

     Scrierea de azi am început-o de dimineață, cu gândul că pe urmă mă voi „lua cu treburile” și nu mai am vreme. Era ceață și mintea mea era tot cam încețoșată și ea. Am văzut apoi că e sărbătoare, am primit și am dat niște telefoane, a trecut vremea, și acum afară încearcă să iasă Soarele, numai gândurile mele sunt tot în ceață. Dar mă încăpățânez să scriu. Mă uit mereu în dexonline.ro să văd cuvintele pe care ei le aleg pentru ziua sau luna respectivă, sau cele aleatorii (pe care, ca să zic așa, le „nimerește” fiecare) și acestea de pe urmă îmi fac cele mai multe surprize. Unele îmi sunt total necunoscute, pe unele le-am uitat, iar altele mă amuză și îmi plac în mod deosebit, așa cum a fost cel de azi, pe care l-am pus și în titlu, căci l-am declarat (în gând) un fel de viitoare STARE a mea, având în vedere că totul trebuie să se desfășoare acum muuuult mai lent (deh, tinerețea a rămas doar în suflet). Deci, încep cu:

Cătinelúș av [At: DOSOFTEI, V. S. 45/2 / V: cât~ / E: cătinel + -uș] (Îvp) 1-4 Cătinel (1-4). Sursa: MDA2 (2010).
Cătinel av [At: VARLAAM, C. 347/2 / V: ~telin, ~ten~, câtelin, câten~, câtilin, cât~, chiten~ / E: ml pop *cautelinus sau cautelenus] (Îvp) 1-2 Încet (și prevăzător) Si: (îvp) cătineluș (1-2), cătinelușel (1-2), cătineluț (1-2), cătingan (1-2), (pop) cătinică (1-2). 3 Mereu. 4 Tiptil. 5 (Pop; îlav) Nel-~ Încetul cu încetul. 6 (Înv; îlav) ~ pre ~ Încetinel. (Sursa: idem).

Cătinél, -ícă adj., pl. eĭ, ele (din maĭ vechĭu cătelin, adică „cîte lin”, cîte puțin, din care supt infl. luĭ încetinel, puținel, -ntel, s’a făcut cătenel, apoĭ cătinel. V. cîte). Vechĭ. Azĭ nord. Puțin: cătinică vreme. Adv. Lin, încet: a porni cătinel. Puțin: stăĭ cătinel! – Și cătingan și chitinel (Trans.). Dim. cătineluș. Sursa: Scriban (1939)
Cuvântul lunii a rămas tot MONOLIT. 

Cuvântul zilei este:

Antropomórf, ~ă a [At: DA / Pl: ~e / E: ngr ἄνδρωπος și μορφή] 1-2 Cu formă sau aparență de om. Sursa: MDA2 (2010.

Cheia alegerii: S-a născut, în 1949, actorul american Brent Spiner, cunoscut mai ales pentru interpretarea rolului androidului Data din serialul de televiziune Star Trek: Generația următoare și din filmele de lung metraj Star Trek: Generații, Star Trek: Primul contact, Star Trek: Rebeliune și Star Trek: Nemesis.

Gluma de azi:
Un programator mergea pe stradă, când o broasca îi iese-n cale și îi spune:
- Dacă mă săruți, am să mă transform într-o prințesă foarte drăguță.
Programatorul luă broscuța, o puse în buzunar, și merse mai departe. Broscuța strigă din buzunar:
- Hei, dacă mă săruți, am să mă transform într-o prințesă foarte drăguță și voi sta cu tine o săptămână.
Programatorul scoase broscuța, se uită la ea, zâmbi și o puse înapoi în buzunar. Broscuța strigă din nou:
- Măi omule, dacă mă săruți, am să mă transform într-o prințesă foarte drăguță, voi sta cu tine o lună și voi face orice vrei.
Programatorul scoase iar broscuța, îi zimbi și o puse înapoi în buzunar. În final, broscuța îl întrebă:
- Care-i problema ta? Ți-am spus că mă voi transforma într-o prințesă foarte drăguță, voi sta cu tine și voi face absolut ce vrei tu. Ce mai vrei? De ce nu vrei să mă săruți?
Programatorul spuse:
- Uite, eu sunt un programator. Eu nu am nevoie de prietenă, cu atât mai mult de o prințesă, dar o broscuță care vorbește, ei, asta e ceva…