Gânduri despre inspirație, farse, zâmbete și uitare...

   Nu am rezistat tentației de a scrie ceva pe blogul meu, deși nu prea am vreme și sunt taaaare ostenită. Dar voi nota în fugă, pe lângă cuvintele zilei de sâmbătă, un banc și o poezie extraordinar de actuală și care spune crude adevăruri. E vorba de „Farsa unor noi alegeri”, scrisă (în stilul lui inconfundabil) de Corneliu Vadim Tudor, în data de 2 octombrie 2014. Deci, poezia:
 

                   Motto: „Te-or întrece nătărăii..." (Mihai Eminescu)

„Doamne, m-ai lăsat din braţe

Gata, pîn' aici mi-a fost!

Jungla cu maimuţe hoaţe

Face viaţa fără rost.

Totu-n ţară-i viceversa

Infractoru-i om cinstit

Mafia îi dă perversa

Unui neam dezmoștenit.

Legile au luat-o razna

Anarhia e în toi

Unde s-a cîntat priceasna -

Maneliştii sînt eroi.

România astăzi are

Cerşetori, nu cetăţeni

Şi cît vezi din zare-n zare

Lumea stă pe la pomeni.

Doamne, eu mă uit cu jale

Timpul parcă e dement

Curve, peşti şi haimanale

În Guvern şi Parlament.

Noi alegeri? Altă farsă!

Dă-i cu bere, dă-i cu vin -

Faţa Ta de ce-i întoarsă

De la acest neam creştin?

Cît mai ţine mascarada

Şi de ce acest blestem?

De exişti, să-mi faci dovada:

Vino, Doamne, cînd Te chem!”

 

&&&

Și bancul:

Discuție între două colege de serviciu:
- Fată, ar trebui sa închizi fereastra când intri în biroul directorului...
- De ce?
- Presupun că acolo e foarte mult curent, din moment ce, când te întorci, ești așa de ciufulită!

 

&&&

Cuvântul aleatoriu:

Gutapércă saŭ gutta-pércha f. (engl. gutta-percha, d. malaĭezul gutah, „gumă”, și Pércea, „Sumatra”). Gumă, caucĭuc. Sursa: Scriban (1939)

NOTA MEA: E un cuvânt vechi, cu un anume farmec, mă duce cu gândul la coloniile englezești, la exotism, la ceaiul luat în grădini luxuriante...
Cuvântul lunii:

CARACÁL s. m. linx cu urechile negre, în Africa și în stepele din sud-vestul Asiei; râs de pustiu. (< fr., sp. caracal). Sursa: MDN '00 (2000)

Cheia alegerii: Evenimentele din Caracal ar putea să schimbe fața României.

NOTA MEA: Prefer să rămân la „râsul de pustiu”, ca să nu plâng în pustiu. Deja nu mai știu ce să cred despre toate câte se scriu și vorbesc despre „cazul Caracal”. Și mă enervează titluri ca:  „(...) o nouă BOMBĂ în cazul Caracal”; „ȘOC în cazul Caracal”; „Informații care răstoarnă cazul Caracal”; „Descoperire șocantă în cazul Caracal!”; „Cumpănașu și-a lansat clipul oficial de campanie”; „Crimele de la Caracal” ; „Dezvăluiri de ultimă oră în cazul Caracal” etc.

Cuvântul zilei:

VERNACULÁR, -Ă adj. indigen. ♦ limbă vernaculară = limbă indigenă, proprie unei țări, unei regiuni. (< fr. vernaculaire). Sursa: MDN '00 (2000)

Cheia alegerii: S-a născut, în 1899, Miguel Ángel Asturias, scriitor guatemalez, câștigător al Premiului „Nobel” pentru Literatură în anul 1967. În scrierile sale, Asturias a fost preocupat de miturile, legendele și tradițiile ancestrale ale culturii Maya, care în opinia sa stă la baza culturii guatemaleze.

NOTA MEA: Am citit ceva din scrierile lui Asturias, dar nu-mi amintesc ce. Mă duc să fac „săpături” prin bibliotecă, dacă memoria binevoiește să-mi facă farse...

Gânduri făcute marț

 

     Ieri am împlinit o vârstă (sau, ca să râdem un pic, am prins în buchețelul vieții încă un trandafiraș) care m-a dus cu gândul la jocul de table. Eu nu știu să joc table (sau, mai de fițe, backgammon), dar am auzit, ca toată lumea, expresii ca: marț, șase-sașe, poartă-n casă. M-am gândit că doar astea s-ar putea aplica în anul ce urmează, căci nu mă văd ajungând pe celebra Route 66 (care leagă orașele americane Chicago și Santa Monica). Bun, să trecem la cuvinte:

MARȚ s. n. (În expr.) A face (pe cineva) sau a fi (ori a rămâne) marț = a) a bate (pe cineva) sau a fi bătut categoric la jocul de table, de cărți sau la altă întrecere; b) a întrece sau a fi întrecut, a depăși sau a fi depășit categoric; c) a face sau a fi pus în situația să nu mai poată obiecta sau spune nimic. [Var.: (pop.) marți s. n.] – Din tc. mars. (DEX 2009).

A avea poartă-n casă expr. (intl. – la jocul de table) a fi inatacabil. (Dicționar de argou). 

Și, ca să-mi țin obiceiul, cuvintele de vineri:

Cuvântul aleatoriu:

SNOÁVĂ, snoave, s. f. Scurtă povestire folclorică, orală, cu conținut anecdotic, inspirată din viața de toate zilele. – Din sl. iznova „din nou”. Sursa: DEX '09 (2009.
Cuvântul lunii: CARACAL.
Cuvântul zilei:
VEDÚTĂ s. f. vedere, priveliște, perspectivă din care se privește un peisaj, un oraș (în pictură, desen sau grafică). (< it. veduta). Sursa: MDN '00 (2000)
Cheia alegerii: S-a născut, în 1697, Giovanni Antonio Canal, cunoscut sub numele de Canaletto, pictor peisagist italian, considerat maestrul vedutelor. A pictat numeroase tablouri reprezentând Veneția, Roma și Londra.

Atrapă pentru gânduri

 

MOTTO: „L’esperance, toute trompeuse qu’elle est, sert au moins à nous mener à la fin de la vie par un chemin agreable.” („Speranța, așa înșelătoare cum e ea, e de folos pentru că, cel puțin, ea ne conduce spre sfârșitul vieții pe un drum plăcut”)  - La Rochefoucauld

   Azi, pe un soare care ardea ca în plină vară, eu am fredonat toată dimineața cântecul lui Adamo, „Tombe la neige”. Ce vreți, Cănuță, om sucit! Așa că, oui, ca să fiu în temă, mi-am căutat un motto în franceză, o imagine de toamnă cu atât de mediatizatul Tour Eiffel și, ca să nu mă dezmint (și, recunosc, ca să fiu un pic autoironică), o să scriu, în continuare, cuvintele găsite azi pe dexonline.ro. Aveam de gând (dar o să fac asta în altă postare) să spun ce-mi sugerează mie cuvintele acestea, să brodez un fel de istorioară cu fiecare. Dar azi, cuvântul cel aleatoriu nu-mi spune nimic, plus că m-a mai făcut și să caut un altul, pentru că recunosc că nu mai știam ce-i aia „fagocitoză”. Deci, cuvintele și o „glumiță”, la sfârșit:

Cuvântul aleatoriu:
Opsonină sf [At: DN3 / Pl: ~ne / E: fr, it opsonine] Substanță injectabilă extrasă din seruri imune care are capacitatea de a activa fagocitoza leucocitelor. Sursa: MDA2 (2010)

FAGOCITÓZĂ, fagocitoze, s. f. (Biol.) Proces de înglobare și de digerare a bacteriilor și a altor corpuri străine din organism de către fagocite. – Din fr. phagocytose. Sursa: DEX 2009.

 

Cuvântul lunii: CARACAL.
 

Cuvântul zilei:

ATRÁPĂ s.f. (Franțuzism) Farsă, cursă, păcăleală. ♦ Obiect destinat a înșela prin amuzament; (p. ext.) mulaj. [< fr. attrape]. Sursa: DN (1987)

Cheia alegerii: S-a născut în 1971 Sacha Baron Cohen, comediant englez, cunoscut pentru personajele Ali G, Borat, Brüno și Generalul Aladeen și pentru farsele sale cărora le cad victime vedete sau oameni obișnuiți.

*

Soțul vrea să plece la sală și, politicos, își invită și soția:

– Iubito, plec la sală. Ai vrea să mergi cu mine?

– De ce? Îţi par grasă?

– Dacă nu vrei să mergi, nu mergi!

– Aha, acum sunt şi leneșă?

– Calmează-te, dragă! Nu am insinuat nimic!

– Acum sunt şi isterică, nu?

– Nu am spus asta!

– Aha, bravo, deci sunt şi mincinoasă, pe deasupra!

– Ok. Nu mergi!

– Stai puțin! Dar de ce vrei tu să te duci singur la sală? 

Gânduri cu altiță din cuvinte

  

   O să scriu, când o să am timp, mai multe despre costumul popular muscelean. Care este absolut superb. Și asta nu pentru că m-am născut eu în această zonă, nu sunt subiectivă, chiar e foarte frumos. Mie îmi place mult și costumul ardelenesc, dar asta cred că se explică prin faptul că străbunicii mei erau de acolo, de prin zona Rășinarilor. Bun, am să trec, rapid, la cuvintele de vineri: 

Cuvântul aleatoriu:

TABORÍT, taboriți, s. m. Membru al aripii separatiste din mișcarea husită, de orientare radicală. – Din fr. taborites. Sursa: DEX '09 (2009).

Cuvântul lunii:  

CARACAL.

Cuvântul zilei:
DILIGÉNT, -Ă, diligenți, -te, adj. (Livr.) Harnic, sârguincios, zelos. – Din lat. diligens, -ntis, fr. diligent. Sursa: DEX '09 (2009)

Cheia alegerii: S-a născut, în 1884, Eleanor Roosevelt, soția președintelui Statelor Unite ale Americii, Franklin Delano Roosevelt, diplomată și activistă pentru drepturile omului. A participat la formarea a numeroase instituții, cea mai notabilă fiind Organizația Națiunilor Unite, prezidând comitetul ce a aprobat „Declarația universală pentru drepturile omului”.

Și, tot rapid, două cuvinte legate de costumul popular:

ALTÍȚĂ, altițe, s. f. Porțiune ornamentată prin alesătură sau prin cusătură în partea de sus a mânecilor iilor. – Cf. sb. latica. Sursa: DEX '09 (2009)

MARCHIZÉT, marchizeturi, s. n. 1. Țesătură de bumbac, subțire și transparentă, din care se fac rochii, perdele etc. 2. Sortiment de marchizet (1). – Din germ. Markisette. Sursa: DEX '09 (2009).

Gânduri laconice? N-ai să vezi!

    Uneori, văd că nici în scris (dar, mai ales, prin viu grai) nu reușesc să mă exprim laconic. Pentru că gândurile mele nu sunt deloc laconice. (LACÓNIC, -Ă, laconici, -ce, adj. (Despre vorbire, stil) Care se exprimă în puține cuvinte; scurt, succint, concis, lapidar. ♦ (Despre oameni) Care vorbește puțin (și precis). – Din fr. laconique. Sursa: DEX 2009). Dar, de o viață întreagă, încerc. Când zic „laconic” îmi amintesc că Tudor Mușatescu, cu umorul său fin și ironia sa de om „citit”, scria undeva, în loc de acest adjectiv, termenul  „laocoonic”. Mă distra de câte ori citeam. Căci acest cuvânt inventat de Mușatescu vine de la:

    „Laocoon, preot în templul lui Apollo, a fost cel care s-a îndoit de bunele intenții ale grecilor conduși de Ulise, atunci când și-au anunțat intenția (falsă) de a se retrage, nu înainte însă de a le lăsa un dar: celebrul Cal Troian. Laocoon i-a avertizat pe cei din cetate asupra pericolului, rostind celebrele cuvinte „Timeo Danaos et dona ferentes” („Mă tem de greci chiar și când fac daruri”). Dar nu a reușit decât să-și atragă mânia zeilor. Din mare au apărut doi șerpi uriași care i-au ucis pe Laocoon și pe cei doi fii ai săi.”

   Să lăsăm antichitatea greacă și trecem la cuvintele de miercuri:

CUVÂNT ALEATORIU:

Carólă sf [At: DEX / Pl: ~le / E: fr carole] 1 Dans medieval francez executat în cerc sau în lanț. 2 Muzica după care se execută caroia (1). 3 Muzica și dansul considerate împreună. Sursa: MDA2 (2010).

CUVÂNTUL LUNII: CARACAL.

CUVÂNTUL ZILEI:
MISÍVĂ, misive, s. f. (Astăzi glumeț) Scrisoare, bilet. – Din fr. missive. Sursa: DEX '09 (2009).
Cheia alegerii: Ziua mondială a poștelor.

  O să închei, încercând să fiu ceva mai laconică, ca să nu ilustrez imaginea cu „bla-bla-bla”, deși aș zice că ceea ce am scris acum nu e un „bla-bla-bla” chiar fără rost...

 

Gânduri călduroase

    Afară este un timp tare urâcios, plouă sau e frig (concomitent sau în alternanță), așa că m-am gândit să scriu ceva, căci știu (din practica de zi cu zi) că-mi face bine la moral. Pentru că am scris deja pe FB cuvintele zilei, am să mă „joc” cu altele. Și anume, cele dintr-o poezie care pe mine întotdeauna mă distrează (sau, cum ziceau micuții mei elevi, mă face „să mă râd”), adică exact ce-mi trebuie acum. Poezia este a lui George Topîrceanu și se numește „Odă sobei mele”. Face parte din volumul POEZII (Editura „Albatros”, București, 1979). Cheia alegerii (ca să-i imit pe cei de la dexonline.ro) este, pe lângă amuzament, bucuria că ieri, după o muncă de Sisif, care a durat vreo patru ore, am desfundat sobele casei și le-am pregătit pentru iarnă. Iată poezia:

„Păstrând intactă adormita spuză

În colțul tău, stai rece și ursuză.

O, inutilă mobilă, pesemne

Te-ai supărat că nu-ți mai cumpăr lemne?

Tu nu-ți dai seama că, deși regret,

Nu te-am putut prevede în buget?

Dar hai să facem amândoi bilanțul,

Să vezi și tu cât valorează sfanțul:

Sunt 40 la birt,

30 chiria,

sunt 7 și 80 spălătoria,

5 franci e vinul (fără amănunte),

3 gazul,

4 cheltuieli mărunte,

sunt 10 franci și 20 tutunu',

1 franc pomana -

fac 101,

plus 6 franci pe lună şvarţ cu lapte -

107 (una sută șapte).

Scăzând acum din leafa de... student

Rămâne o băncuță – excedent...

Şi, vezi, de tine nu mă mir deloc,

C-ai stat o iarnă-ntreagă fără foc,

Dar m-aș mira de mine să trăiesc

O săptămână fără să iubesc.

Deci, pân' să cumpăr lemne cu căruța,

Eu totdeauna cheltuiesc băncuța.

Și-abia atunci constat c-ar fi posibil

Să faci căldură – fără combustibil!”

 

   Cuvintele cu care o să „ne jucăm” azi sunt:

SFANȚ, sfanți, s.m. Veche monedă austriacă de argint având valoarea de circa doi lei, care a circulat și în Țările Române la începutul sec. XIX; sorocovăț; p. gener. monedă măruntă, ban, para. ◊ Expr. A nu avea niciun sfanț = a nu avea bani. [Var.: (înv.) sfánțih s. m.] – Din germ. Zwanzig[er]. Sursa: DEX '09 (2009).
ȘVARȚ, șvarțuri, s. n. (Înv.) 1. Băutură fierbinte făcută din boabe de cafea prăjite și râșnite, trecută prin filtru și îndulcită; filtru. 2. (La pl.) Porții de șvarț (1). [Var.: șfarț s. n.] – Cf. germ. schwarz („negru”). Sursa: DEX '09 (2009).
BĂNCÚȚĂ, băncuțe, s. f. Monedă mică de argint din trecut, în valoare de 50 de bani; firfiric. ♦ (Înv. și reg.) Monedă de mică valoare (10-20 de creițari). ♦ (La pl.) Bani, parale. – Din germ. Bankozettel. Sursa: DEX '09 (2009).

Legende și gânduri despre ele

   

MOTTO: „Cu cât oamenii îmbătrânesc, cu atât spiritul lor devine mai suplu, mai cald, dobândind o înfățișare mai organică. S-ar zice aproape că, pentru spirit, timpul este o dimensiune a întineririi.” (Lucian Blaga) 

   Am început cu un citat care-mi place și pe care îl declar „citatul zilei de luni”. O singură observație mi-aș permite: eu aș fi zis „unii oameni”, pentru că sunt pe lumea asta o mulțime de oameni în vârstă (nu-mi place cuvântul „bătrâni” decât în anumite accepțiuni) care-s răi, intoleranți și ciufuți. Să lăsăm asta, căci azi despre altceva vreau să scriu. Dar, mai întâi, cuvintele:
    Cuvântul aleatoriu:
   PESCĂRÉL, pescărei, s. m. Numele a două specii de păsări sălbatice care trăiesc pe lângă ape și se hrănesc cu pește (1): a) pescăraș (II); b) pasăre mică cu picioarele scurte, cu penele de pe gușă albe, iar în restul corpului brune-negricioase, cu coada scurtă și ridicată în sus (Cinclus cinclus). – Pescar + suf. -el. Sursa: DEX '09 (2009).
   Cuvântul lunii: (Tot) CARACAL.

   Cuvântul zilei:

   DISCREȚIONÁR, -Ă, discreționari, -e, adj. 1. Care e lăsat la bunul-plac al cuiva; arbitrar. 2. (Jur.) Putere discreționară = prerogativă recunoscută de lege în unele state unor organe de stat de a lua măsuri, fără a fi îngrădite în inițiativa lor. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. discrétionnaire. Sursa: DEX '09 (2009).

   Cheia alegerii: Vladimir Putin împlinește 67 de ani. 

   (Nota mea: Alegerea asta are o „cheie” de milioane și de un umor nebun). 

   Azi voiam să scriu câteva cuvinte (de data asta, ale mele) despre legende. Conform aceluiași dexonline.ro, iată ce înseamnă cuvântul:
   LEGÉNDĂ, legende, s. f. 1. Povestire în proză sau în versuri care conține elemente fantastice sau miraculoase, prin care se explică geneza unui lucru, a unei ființe etc., caracterul aparte al unui eveniment (istoric), al unui erou (mitic) sau al unui fenomen. ♦ Compoziție muzicală, vocală sau instrumentală, care are ca subiect o legendă. 2. (Rar) Inscripție pe o monedă sau pe o medalie. 3. Text, inscripție prin care se explică semnele convenționale de pe o hartă, de pe un plan, o imagine fotografiată sau desenată ♦ Completare sub formă de memoriu anexată la o schemă, la o hartă etc., privind unele date care nu se pot exprima grafic. – Din fr. légende, lat. legenda. Sursa: DEX '09 (2009).

   Am scris despre acest cuvânt, de altfel foarte cunoscut, pentru că, de multă vreme, tot văd „fluturându-se” prin mass-media termenul „legendă urbană” și am vrut să văd ce-i cu el, pentru că noi ne-am grăbit să-l adoptăm, cum am „aderat” rapid (și cam fără rost) și la sărbătoarea de Halloween, la ziua Sfântului Valentin și la multe altele. Wikipedia spune despre legenda urbană așa:

    „Termenul urban legend (legendă urbană) a fost folosit prima dată în anul 1968, de către folcloristul american Richard Dorson, care definea legenda urbană ca o povestire modernă care nu s-a petrecut niciodată și este povestită ca și cum ar fi fost adevărată. Un rol mare în popularizarea denumirii l-a avut J. H. Brunvand, care a folosit termenul adesea în cărțile sale, începând cu „Autostopistul care a dispărut: legende urbane americane & înțelesurile lor”, publicată în 1989.”

  Mă opresc aici cu scrisul, voi mai aprofunda subiectul sau, mai degrabă, îl voi da uitării și voi trece la altceva, mai interesant. Depinde...