Gânduri și meterhanele

În loc de motto:

„O poveste turcească spune că a fost odată o vrăbiuță care, atunci când tunetul vestea furtună, se culca pe pământ și-și ridica piciorușele spre cer.

- De ce faci asta? a întrebat-o vulpea.

- Ca să ocrotesc pământul, căci el adăpostește atâtea viețuitoare! a răspuns vrăbiuța. Îți dai seama ce s-ar întâmpla dacă s-ar prăbuși cerul? Așa că ridic picioarele ca să-l sprijin.

- Și crezi că poți să sprijini cerul ăsta uriaș cu piciorușele tale prăpădite?!

- Fiecare cu cerul lui, a spus vrăbiuța.”

(Jean-Claude Carrière – „Cercul Mincinoșilor. Povești filosofice din toată lumea”)

Știu, am mai pus cândva fragmentul ăsta „în loc de motto”. L-am reluat și sper că nimeni nu va  avea nimic de comentat. O să dau chiar eu exemplu și nu o să mai comentez pe nicio temă, despre nicio poză, glumă, citat, poezie, ce mai, despre Nimic, căci din cauză de ploi nesfârșite și de lehămetiseală nu știu ce-aș mai putea zice...

Cuvântul din titlu:

METERHANEA, meterhanele, s. f. (Înv.) Muzică turcească în care predominau tobele; p. restr. tobă. – Din tc. mehterhane. Sursa: DEX '09 (2009).

Glume:

Domnul Popescu are, de ani întregi, prostul obicei de a se sprijini cu mâna de perete în momentul în care vrea să se ridice din pat. Cu timpul, pe perete s-a făcut o urâtă pată de mizerie care strică aspectul dormitorului. Vine şi momentul zugrăvitului. Doamna Popescu îl conduce pe zugrav, un bărbat mai în vârstă, prin toate încăperile apartamentului. În cele din urmă, îi spune:

– Vă rog să veniți şi în dormitor, o să vă arăt unde obișnuiește soţul meu să-şi pună mâna în fiecare dimineață când se trezeşte…

Speriat, meșterul spune:

– Mulţumesc frumos, doamnă. Dar, dacă se poate, aş prefera mai degrabă un păhărel cu țuică...

&

A fost odată o mică Scufiță Roșie care mergea prin pădure și, deodată, l-a zărit pe lupul cel mare și rău în spatele unui tufiș.

– Te-am văzut, lup rău, pleacă, nu-mi e frică de tine!

Și lupul plecă în tăcere. Fata își continuă drumul și, dintr-o dată, îl văzu iarăși pe lup, ascuns după un copac.

– Te-am văzut, lup rău, pleacă, nu-mi e frică de tine!

Și lupul plecă. Continuându-și drumul, îl zări din nou pe lup care se ascundea după o piatră mare.

– Te-am văzut, lup rău, pleacă, nu-mi e frică de tine!
Lupul se apropie și îi zise, nervos:
– Dar chiar nu-i posibil ca, în toată pădurea asta, să fie un loc unde pot să fac și eu pipi în liniște?!

P. S. Și, pentru că mi-era dor de niște versuri de-ale lui Mugur Dumitriu, iată că mi-am recitat poezia „Ce-ar fi?”...

„Ce-ar fi să vii, măcar acum

Să nu mai pară că, de-o viață,

Îmi plâng trotuarele în pumni

În fiecare dimineață?

Ce-ar fi să vii fără să-mi spui,

Să nu mai creadă toți nebunii

Că m-am născut al nimănui,

Sigur și gol, în văzul lumii?

Ce-ar fi să vii, ce-ar fi să pleci,

O piruetă temporală,

Rotindu-se în cercuri reci,

Printr-o poveste imorală?

Ce-ar fi?”

Niște gânduri strânse ghiotură

MOTTO: „Cel mai bun lucru pe care îl poți face atunci când plouă este să accepți că plouă.” (Henry Wadsworth Longfellow)

Mda, așa cum am prezis, mi s-au strâns oarece gânduri ghiotură, dar astăzi nu le pot exprima prea coerent pentru că, da, ați ghicit, domniile voastre, plouă cu găleata (sau abundent, în averse, cu bulbuci, torențial et caetera) și toată dispoziția mea „scriitoricească” s-a dus pe apa Sâmbetei. Deci, „ghiveciul” improvizat, pe care o să vi-l servesc eu acum este format din citate, cuvinte aleatorii din dexonline.ro, niște glume și, la post-scriptum, câte ceva despre autorii citatelor. Gata!

✒ Cuvântul aleatoriu de alaltăieri:

GHIOTURĂ s.f. Mulțime, cantitate mare (de lucruri); grămadă. În fiecare sîmbătă seara ne strînge ghiotură în tindă. STANCU, D. 220. ◊ (Mai ales în loc. adj. ) Cu ghiotura = în număr sau în cantitate mare; cu nemiluita, cu grămada, cu duiumul. Spune minciuni cu ghiotura. STANCU, D. 437. Nică începe să mă asculte; și... unde nu s-apucă de însemnat la greșeli cu ghiotura pe o draniță. CREANGĂ, A. 5. Pronunțat: ghio-tu-ră. Sursa: DLRLC (1955-1957).

✒ Cuvântul aleatoriu de azi:

(A) RIHTUI, rihtuiesc, vb. IV. Tranz. A croi și a îmbina prin cusături piesele de piele care compun obiectele de încălțăminte; a pune căptușeala unei fețe croite. – Probabil din germ. richten. Sursa: DEX '09 (2009).

📍 GLUME:

Un preot în fața mulțimii de enoriași:

– Dragii mei, am o veste proastă, o veste bună și o altă veste proastă.

Enoriașii amuțesc.

– Vestea proastă: biserica are nevoie de un acoperiș nou.

Mulțimea murmură și se agită.

– Vestea bună: avem destui bani pentru noul acoperiș.

Mulțimea răsuflă ușurată.

– Vestea proastă: ei sunt încă în buzunarele voastre!

📍

Doi ardeleni se suie într-un tren ca să se întoarcă acasă. După vreo oră de mers, parcă încep să bănuiască că au greșit trenul. Când vine controlorul, unul din ei își face curaj și-l întreabă:

– No, dom'le dragă, nu te supăra, trenul ăsta mă duce la Cluj?

– Nu.

După câteva momente de tăcere, al doilea ardelean întreabă:

– Da' pe mine?

📍

El și ea, în pat. Sună telefonul. Ea răspunde. După ce ea se întoarce, el o întreabă:

– Cine-a fost?

– Soţul meu.

– Aoleu, atunci plec!

– Stai liniștit. A zis că mai întârzie o oră, fiindcă a ieșit cu tine la o bere!

📍

Polițistul sosește la locul unui accident de circulație și începe să noteze datele martorilor.

– Ce ocupație aveți? îl întreabă pe un bărbat mai în vârstă.

– Sunt specialist în arheologie, răspunde acesta.

– Spuneți-mi mai pe românește, vă rog.

– Bine, spune bărbatul, scrieți că mă ocup cu săpăturile.

Polițistul se gândește o clipă și se decide:

– Bine, atunci zilier în construcții...

✒ P. S.

Henry Wadsworth Longfellow (1807-1882) a fost un poet american. Influențat de romantismul german, a prelucrat legende scandinave ori motive literare ale culturii europene. A scris o lirică idilico-elegiacă, alternând celebrarea cuceririlor civilizației cu înclinația către o contemplație melancolică, totul într-o expresie cantabilă. (Wikipedia)

William Boyd Watterson II este un caricaturist american, autorul benzii desenate „Calvin și Hobbes”. Banda desenată a fost difuzată între anii 1985 și 1995. Watterson a încheiat „Calvin și Hobbes” cu o scurtă declarație adresată cititorilor ziarelor, în care spunea că a realizat tot ce a putut în acest mediu. Wikipedia (Engleză)

Gânduri despre o gândire feminină

 

Cuvântul din vitrină: femeie

MOTTO: „O femeie, dacă-și dă osteneala, poate păstra un bărbat, cu o condiție: să-l iubească. Numai dragostea poate inventa mijloace de convingere. Dragostea sau șantajul.” (Ileana Vulpescu)

Azi am „descoperit” că cei de la Dexonline au inaugurat o rubrică nouă, pe care o putem vedea mai sus. Și, de câteva zile, am mai observat tot aici că, parafrazând cântecelul din reclama aia celebră de la Coca Cola, „Vin sponsorizările, vin sponsorizările, vin...”, au ajuns niște „ajutoare” la dexonline.ro, ceea ce e foarte bine. Pentru că, iată, am întâlnit cuvinte ca „reciclare”, „reciclat”, „reciclabil”, iar cuvântul lunii este, cum v-am mai zis, „rPET”, toate făcând parte dintr-o „campanie susținută de Coca Cola”, iar noua rubrică este gazdă a publicității oferite de World Vision Romania. Buun, ia să vedem prima postare de la această rubrică (a se vedea și „sinteza definițiilor”, căci eu nu am avut răbdare să o copiez):

# Femeie s.f. curajoasă, hotărâtă, determinată, înțeleaptă, inteligentă, puternică, fermă, vizionară, empatică.

Nota mea: Mda, frumos spus, dar „determinată” este un termen pe care eu îl bănuiesc a fi un englezism, cu sensul de „hotărâtă”, pentru că în dulcea limbă română el înseamnă...

DETERMINAT ~tă (~ți, ~te), adj. și substantival. 1. Care a fost precizat, care a fost stabilit. 2.(despre cuvinte, propoziții) Care este precizat, lămurit de alte cuvinte sau grupuri de cuvinte. /v. a determina. Sursa: NODEX (2002).

Ieri, când nu am scris pe blog, cuvântul aleatoriu a fost „ghiotură” și am vrut să-mi intitulez postarea „Gânduri strânse ghiotură”. O să amân pe mâine, căci aștept să mi se strângă în minte niște gânduri mai acătării. Astăzi, fără să mai comentez asupra „gândirii feminine”, scriu cuvântul aleatoriu (de care eu n-am auzit) și, în loc de „gluma zilei”, un citat (din păcate, cu autor anonim), care m-a amuzat la culme.

((()))

(A) ALIMBA, alimbez, vb. I. Tranz. A descărca pe alte vase o parte din încărcătura unei nave, pentru a o putea face să navigheze în ape de mică adâncime. Cf. limb. Sursa: DEX '09 (2009).

LIMB, limburi, subst. (lat limbus, fr limbe, ger Limbus) 1. (în religia catolică) Loc imaginar unde ar ajunge după moarte sufletele copiilor nebotezați și ale oamenilor virtuoși care au trăit înaintea venirii lui Hristos. 2. Margine a discului unui astru. 3. (Bot.) Porțiune lărgită și aplatizată a frunzei, care este legată de ramură sau de tulpină prin pețiol. Sinonim: lamină. 4. (Bot.) Parte superioară, amplă și desfăcută a unei petale sau sepale. 5. Cadran gradat la instrumentele optice de măsurare a unghiurilor, folosite în lucrările geodezice și topografice. 6. (Tehn.) Instrument de măsurat orificii mici, compus din două brațe de oțel gradate, îmbinate la un capăt într-un unghi ascuțit a cărui margine se modifică, prin presiune, în funcție de mărimea orificiului în care este introdus. 7. (Med) Margine proeminentă a unei formații anatomice circulare. 8. Navă folosită la limbare. Sursa: MDA2 (2010).

☺

„Femeile cred că, dacă o femeie fuge de acasă, este din cauza lipsei de afecțiune. Femeile cred că, dacă un câine fuge de acasă, este din cauza lipsei de afecțiune. Femeile cred că, dacă o pisică fuge de acasă, este din cauza lipsei de afecțiune. Femeile cred că, dacă un bărbat fuge de acasă, este din cauză că bărbații sunt niște porci.” (Anonim)

Niște gânduri...

MOTTO: „Prietene, îți voi fi alături când vei cădea. Imediat ce termin să râd.” (Anonim)

Intenția mea, dis-de-dimineață (mda, astăzi chiar a fost foaaaarte de dimineață, cam cinci fără un sfert), era să fac un pact cu gândurile mele ca să procedăm în așa fel încât să ne simțim bine, optimiste și pline de viață. Deci, să nu ne uităm la vremea de-afară (ploaie rece, ceață, frig), să nu luăm în seamă deloc acțiunile și vorbăria din „ospiciul-politicii-românești”, să nu ne gândim la singurătate și la pensie precară, ce mai tura-vura, să-ncercăm să fim vesele și vioaie, făcând ce ne place. Așa că am hotărât că azi nu trebuie să gătim, căci mai avem ceva mâncare (și mâine vom improviza), ne-am zis că nu trebuie să facem curățenie, pentru că totul arată destul de decent și am mai luat și alte hotărâri, semnând apoi „pactul”. Am dezlegat rebusuri, am citit, am ascultat muzică și, pentru blog, am căutat citate, poze și glume „haioase”. Bun așa, dar am căutat, ca de obicei, și cuvintele din dexonline.ro. Nu mai comentez asupra lor, deși mi-au dat de gândit. Dar mi-am zis imediat că „ce e mult, strică” și am „comentat” în gând...

Cuvântul aleatoriu:

RUSTICAN, -Ă, rusticani, -e, adj. (Rar) Rustic. Din it. rusticano. Sursa: DEX '09 (2009).

Addenda:

(...) Unul din cele mai aplaudate titluri ale curentului verist, „Cavalleria rusticana” justifică prezența sa în repertoriul teatrelor din întreaga lume. Inspirația cu care compozitorul a găsit textul literar, corespondentul muzical, plasticitatea imaginilor și caracterul pasionat al melodiei, tipic italiene, justifică gloria acestui titlu, cu care nu a rivalizat nicio altă creație a lui Pietro Mascagni. (...) Premiera operei a avut loc la „Teatro Costanzi“ din Roma, în ziua de 17 mai 1890. Muzica: Pietro Mascagni. Libretul: Giovanni Targioni-Tozzeti și Guido Menasci, după un roman de Giovanni Verga. (...) Acțiunea. Act unic: La ridicarea cortinei se aude o serenadă („Siciliana”), pe care Turiddu o cântă sub ferestrele Lolei, fosta sa iubită. Aceasta se măritase în timp ce Turiddu era în armată. Pentru a se consola, Turiddu și-a găsit o altă iubită, Santuzza, și a jurat să o ia de nevastă, dar, uitându-și promisiunile, s-a întors la Lola. În timp ce țăranii cântă bucuria primăverii, Santuzza cere noutăți despre Turiddu de la mama acestuia. Mai mulți îl văzuseră pe lângă casa Lolei. Întrebat de Santuzza unde și-a petrecut noaptea, Turiddu îi răspunde nepăsător, apoi reacționează cu violență. Apariția Lolei o exasperează pe Santuzza și, când îl întâlnește pe Alfio, soțul acesteia, îi povestește totul. Alfio jura să se răzbune. După un scurt intermezzo orchestral, acțiunea se precipită. Abia încheiată petrecerea de Paște, Alfio și Turiddu își adresează cuvinte grele. Un ultim rămas bun al lui Turiddu către Mama Lucia precede înfruntarea dintre cei doi. O femeie aduce tragica veste: Turiddu a fost ucis. 

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Cavalleria_rusticana/

☺Poante

Ea: Nu uita să iei azi copiii de la școală.

El: E sâmbătă, dragă. Sunt amândoi afară, la joacă.

Ea: E MIERCURI! ȘI AVEM TREI COPII!

☺
La o farmacie:

- Domnule, vă explic pentru a treia oară, pentru antidepresive aveţi nevoie de rețetă. Certificatul de căsătorie şi poza soţiei nu sunt suficiente!

☺

Anunț:

Se caută femei puternice la descărcat și încărcat containere. Bărbații s-au dus la sală și la salon să-și facă unghiile.

☺
- Spune-mi, care este meseria la care visezi?
- Eu, în visele mele, nu lucrez.

☺

Un tip, puțin cam cherchelit, merge la doctor, acuzând dureri de cap. Doctorul îl consultă, după care îi spune:

- Nu pot să pun astăzi un diagnostic sigur bolii dumneavoastră. Cred că de vină este alcoolul...

- Nicio problemă, doctore, am să revin când sunteți treaz!

☺

Un tânăr parlamentar către o distinsă colegă:

– Servus, scumpo, ce mai faci?
– Ascultă, tinere! Cum îți permiți să vorbești astfel cu mine?
– Păi, așa vorbesc eu cu tipele care-au dormit cu mine.
– Nu ți-e rușine?! Când am dormit eu cu tine?
– În fiecare zi, în ședințele Parlamentului.

Cuvântul zilei:

A (SE) CHERCHELI, (mă) cherchelesc, vb. IV. Refl. (Fam.) A se îmbăta (ușor); a se ameți. Et. nec. Cheia alegerii: S-a născut, în anul 1965, actorul danez Mads Mikkelsen, cunoscut printre altele și pentru rolul din filmul „Încă un rând”, povestea a patru prieteni, toți profesori de liceu, care decid să testeze o teorie conform căreia un consum moderat de alcool ar dezvolta creativitatea și ar îmbunătății viața. Deși la început rezultatele sunt încurajatoare, situația scapă rapid de sub control.

Încerc să „depășesc” un status-quo al gândurilor...

MOTTO: „Probabil că nu voi ajunge niciodată să fiu ce mi-am dorit, dar asta pentru că, atunci când eram mică, îmi doream să ajung o prințesă ninja.” (Cassandra Duffy) 

Dar nu, nu astăzi voi reuși eu acea depășire (mult dorită) a unui status-quo care-mi dă maaari dureri de cap: adică, situația actuală a gândurilor mele (exagerez oleacă, să zicem a unei jumătăți din totalul de gânduri) care este un fel de lâncezeală lehametisită și sastisită, peste care se așterne o amorțeală și, cireașa de pe tort, o totală stare confuzională. De ce nu azi? Pentru că e mult de lucrat la chestia asta și nu prea am niciun chef. Dar voi reveni. Am mai făcut vorbire despre status-quo, dar nu strică să reiau „problema” la o rubrică nouă, pe care o inaugurez acum și pe care o intitulez, așa, de fițe, „Remember”:

Rezumat generat de AI (hm, în română corect ar fi IA): „Statu-quo” (sau status-quo) este un termen latin care înseamnă "starea în care" și se referă la o situație existentă sau la starea actuală a lucrurilor, fără modificări majore. Este utilizat pentru a descrie o situație care a existat înainte și se menține în prezent, în special în contexte juridice, politice sau sociale, unde se apreciază efectele unui tratat, a unei convenții sau al unui alt act. 

Stare de fapt: Reprezintă o situație existentă, o stare a lucrurilor care se continuă.

Context juridic: A fost utilizat inițial în tratate, cum ar fi statu-quo ante bellum ("starea care a existat înainte de război"), pentru a restabili situația de dinainte de un conflict, fără pierderi teritoriale sau economice.

Exemplu de utilizare: "A menține statu-quo" înseamnă a păstra o situație așa cum este ea, fără a o schimba.

Citatul zilei:

„Problema, atunci când încerci să pari mai prost decât ești în realitate, este că, de foarte multe ori, îți reușește.” (Clive Staples Lewis) 

Clive Staples Lewis a fost un scriitor și cadru universitar britanic, cunoscut pentru scrierile sale despre literatura medievală, apologiile creștine, lucrările de critică și romanele de ficțiune, în special ciclul narativ pentru copii „Cronicile din Narnia”. Sursă: Wikipedia.

Starea și poza zilei: a se vedea mai sus.

Poezia zilei: „Motoşel şi Botoşel” de Ana Blandiana (fragment)

Motoşel şi Botoşel

Erau doi pisoi la fel.

Nu-i recunoşteai decât

Dup-o dungă de la gât,

Iar alteori, mai degrabă,

Dup-o pată de la labă.

Botoşel avea în plus

Pata jos şi dunga sus.

Când voia să se prezinte,

Scotea laba înainte,

Iar când ieşea la raport,

Dădea laba paşaport.

Numai când făceau vreun rău

Era leit frate-său.

Bancurile zilei:

Soția, nervoasă:

- Mi-a zis mie mama că nu ar fi trebuit să mă căsătoresc cu tine!

Soțul:

- Ei bine, asta a fost singura dată când soacră-mea mi-a dorit binele!

%

Un tip îi zice amicului său:

- Omule, așa ceață era ieri afară, încât a trebuit să mă duc să-ntorc câinele, fiindcă lătra cu fața la perete...

Două gânduri get-beget

MOTTO: „Memoriile” sunt numai amintirile care îţi convin.” (Tudor Mușatescu)

Asta era postarea ce trebuia terminată ieri. Dar a fost un timp destul de frumos și am preferat să-mi termin „muncile” de prin grădină și, pe urmă, eram prea obosită pentru a mă așeza în fața laptopului. Azi plouă, așa că e numai bine de stat în casă și de „executat” oarece loaziruri. Primul gând de ieri a fost, de fapt, o nedumerire mai veche, care văd că s-a reactualizat: de ce mă trezesc eu dimineața având în minte un cuvânt, o întâmplare, o persoană, o melodie, în fine, mă-nțelegeți domniile voastre, nu? Și asta fără nicio legătură cu evenimentele din ziua precedentă, nici cu cărțile citite, nici cu filmele văzute, nici măcar cu visele (pe care oricum nu prea mi le amintesc). Păi, ieri chestia obsedantă din mintea mea a fost cuvântul „get-beget”. Știam foarte bine ce-i cu el, dar deh, acum avem Inteligența Artificială și putem s-o întrebăm și pe ea (deși copiază, ca noi toți, de ici, de colo). Al doilea gând de ieri (și, da, astăzi se arată la fel de valabil) este că, fără să conștientizez pe deplin, eu „colecționez” aici gânduri de-ale mele și de-ale altora pentru ca, în cazul că, în viitor, voi uita mai mult decât e normal, să le am aici și să-mi reamintesc. Dar îmi și place munca asta de colecționar de gânduri, recunosc...

⧪ Cuvântul dimineții (ieri):

GET-BEGET adj. invar. (despre persoane) Care are o apartenență etnică de netăgăduit; din moși-strămoși; neaoș; veritabil. /<turc. cet-beced. Sursa: NODEX (2002).

Rezumat generat de AI: „Get-beget” înseamnă autentic, neaoș, pur, provenind din generație în  generație. Termenul este folosit pentru a descrie o persoană sau un lucru care este adevărat românesc, cu origini vechi și nealterate. Expresia provine din limba turcă, de la „ğedd bi ğedd”, care se traduce prin „din strămoș în strămoș”. 

Sensul: Se referă la autenticitatea, puritatea și vechimea unei origini.

Exemplu: „Acesta este un român get-beget” înseamnă că persoana este un român autentic, cu rădăcini adânci în neamul românesc.

Originea: Expresia are o origine turcească, tradusă ca „din strămoș în strămoș”.

⧪ Cuvântul aleatoriu (ieri):

ZARIȘTE ~i f. 1) Porțiune a cerului sau a globului terestru mărginită de linia orizontului; zare. 2) Loc deschis, fără copaci, într-o pădure; luminiș. /zare + suf. ~iște. Sursa: NODEX (2002).

⧪ Cuvântul zilei (ieri):

(A) INTENTA, intentez, vb. I. Tranz. A introduce, a porni o acțiune (juridică).Din fr. intenter.  Cheia alegerii: Ziua Educației Juridice în România.

LOISIR s.n. Timp liber (al cuiva). Folosire optimă a timpului liber, potrivit dorințelor și înclinațiilor individului. [Pr.: loazir]. Din fr. loisir. Sursa: DEX '09 (2009).

➽ Cuvântul aleatoriu (azi):

PIȘICHERLÂC, pișicherlâcuri, s.n. (Rar) Șiretenie, șmecherie, șarlatanie. Din tc. pișekârlık. Sursa: DEX '09 (2009). 

➽ Cuvântul zilei de azi este „reciclare”, iar cuvântul lunii este ăsta: rPET s. n. [pronunție - ar.pet] Prescurtare de la Recycled PET (PET reciclat), adică polietilen tereftalat (PET) reciclat. Cheia alegerii: Campanie susținută de Coca-Cola.

⧪➽ Glume vechi:

☺

Un bătrân cu probleme de auz se duce la doctor și i se pune un aparat auditiv. Peste o lună, se întoarce la cabinet pentru control. Doctorul îi zice:

- Aparatul văd că își face treaba, auzul dumneavoastră este perfect. Cred că familia este foarte bucuroasă că puteți auzi din nou.

- Ăăă, hm, doctore, nu le-am spus încă, doar stau și-i ascult. Mi-am schimbat testamentul de trei ori până acum...

☺

O boabă de cafea merge la psiholog. După ce boaba ia loc pe canapea, doctorul o întreabă:

- Ia spune-mi, ce te macină?

☺

Un tip merge să-și cumpere o brichetă, iar vânzătoarea îi zice:
- 2 lei și 15 de ruble.
- Rublele pentru ce?
- Pentru gaz...

☺

Noaptea, într-un castel medieval englezesc. Unul dintre invitații la cină aleargă confuz pe coridoarele întunecate și pustii. La un moment dat, se întâlnește cu o fantomă care-i spune cu o voce cavernoasă:

- Eu trăiesc aici de patru secole!

- Oh, ce minunat! Atunci sigur știți unde e WC-ul…

GÂNDURI FOARTE MATINALE

MOTTO: „Anumite lucruri sunt imposibil de cunoscut. Dar este imposibil de aflat care sunt acestea.” (Edward A. Murphy)

Da, astăzi am fost foaaaarte matinale (adică, eu și ale mele gânduri), deși e duminică și în ciuda faptului că-mi promit mereu, de vreo câțiva ani buni, o leneveală nonșalantă în pat, dimineața, căci, vorba aia, la pensie sunt, „de nimini nu depand” (a se vedea I. L. Caragiale, „O noapte furtunoasă”, Actul I, Scena VII). Ei bine, nu, mă trezesc în fiecare zi foarte devreme și sar din pat, având apoi o rutină ca a soldaților în termen (mă rog, a celor de pe vremea mea). Azi, după rutina pomenită, am avut chef să scriu și, cu ocazia asta, am învățat (uau, ce mă bucur!) o groază de lucruri. Cuvântul „ieșit la zar” a fost „parnasie”. Nu-l știam, nu știam de planta asta, am întrebat pe Google și m-a dus direct la frații Gavriliu și al lor Părinte Parnasie. Ha, ha, bun așa, dar eu vreau să mă lămuresc ce-i cu plăntuța. Și m-am lămurit. Știu cum arată șopârlaița (dar n-am găsit poză cu cea albă), iar acum știu mai multe și despre „imambaialdî”, mâncare despre care auzisem, dar nu-i știam povestea. Și în rețetă (pe care o veți găsi, domniile voastre, la sursa citată) am mai dat de încă o necunoscută: za'atar. Cuvântul zilei de azi (antisemitism) l-am înlocuit cu cel din 13 noiembrie. Nu știu de ce. Fără motiv. Reiau tot astăzi niște „rubrici” care-mi plăceau, dar pe care nu le-am mai „folosit” în ultima vreme: citatul zilei, starea zilei și, bineînțeles, glumele zilei. La drum!

Cuvântul aleatoriu:

PARNASIE s.f. (Botanică; și în sintagma parnasie de mlaștini) Șopârlaiță-albă (Parnassia palustris). Din lat. Parnassia [palustris], denumirea științifică a parnasiei.

ȘOPÂRLAIȚĂ, șopărlaițe, s.f. 1. (Pop.) Anghina difterică. 2. Numele a două plante erbacee: a) plantă meliferă cu tulpina dreaptă, cu frunzele ovale sau ascuțite și cu florile albastre, rar roz, folosită în medicina populară (Veronica orchidea); b) mică plantă cu flori mari, albe, rar roșietice, și cu fructul o capsulă (Parnassia palustris). [Pr.: șo-pâr-la-i-ță] – Șopârlă + suf. -aiță.

Povestea unei mâncări turcești:

IMAMBAIALDÎ s.n. Mâncare rece pregătită din pătlăgele vinete împănate. Din tc. imambayildi.

„Revenind la rețeta de astăzi, numele acesteia – İmam bayıldı – spune o poveste. S-ar traduce „Imamul a leșinat” (un imam fiind un conducător spiritual/preot în religia islamică). Cum ar putea fi legat numele unui preparat vegan delicios de un imam care a leșinat? Sunt două variante în circulație, una despre un imam gurmand care a leșinat de plăcere când a gustat din preparatul ăsta, ceea ce, vă spun cu mâna pe inimă, e perfect plauzibil, pentru că mâncarea e divină. A doua variantă explică leșinul imamului prin aceea că era foarte zgârcit și a fost efectiv îngrozit de cantitatea de ulei de măsline – foarte scump – pe care o folosise soția sa pentru mâncarea asta. Mie îmi place să întrețes cele două povești într-un singură, povestită în felul meu. (...) „Za'atar” este un amestec de condimente specific bucătăriei din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, alcătuit de obicei din cimbru sau oregano sălbatic, susan prăjit, sumac și sare. Este folosit pentru a asezona o varietate de preparate, de la carne la legume și pâine, adesea amestecat cu ulei de măsline pentru a crea o pastă pentru înmuierea pâinii sau pentru a unge produse de copt.”

Sursa: https://www.lauralaurentiu.ro/retete-culinare/retete-mancare/

Cuvântul zilei: 

DANGĂT, dangăte, s.n. Sunetul prelung al clopotului; bangăt. – Dang + suf. -ăt. Cheia alegerii: În anul 1856 este testat prima dată marele clopot al ceasului din turnul de nord al Palatului Westminster din Londra, cunoscut sub numele de Big Ben.

Citatul zilei:

„Cele mai importante lucruri sunt dificil de exprimat. Sunt acele lucruri de care îţi este ruşine, deoarece cuvintele nu se ridică la înălţimea aşteptărilor. Cuvintele limitează trăirile aproape până la refuz. Ele înseamnă mult mai mult, nu-i aşa? Cele mai importante lucruri sunt foarte aproape de locul în care inima ta secretă zace îngropată asemenea unor semne care dezvăluie drumul către o comoară pe care inamicii tăi abia așteaptă să pună mâna. S-ar putea să fii tentat să faci dezvăluiri care te vor costa mult, doar de dragul de a fi privit de oamenii din jur într-un anume fel, fără ca ei să înțeleagă o boabă din ce ai spus sau motivul pentru care ai considerat că lucrurile astea sunt atât de importante încât să te bufnească plânsul în timp ce le spui. Cred că asta este cea mai rea parte. Când secretul rămâne nedezvăluit, nu din dorința de a găsi un oarecare povestitor, ci din dorința de a găsi un suflet înțelegător.” (Stephen King)

Glumele zilei:

McGregor moare. Văduva sa îi ridică o frumoasă piatră funerară cu inscripția „Odihnește-te în pace!”. Apoi află că decedatul și-a lăsat toată averea bisericii din sat. Drept pentru care pune să se graveze pe cruce încă un rând: „Până vin la tine!”

***

- Te-ai însurat sau tot singur te ocupi de gospodărie?

- Da.

- Ce „da”?

- Da, m-am însurat şi da, tot singur mă ocup de gospodărie.

***

- Iubi, ți-am pregătit prăjitura ta preferată, ca să mă ierți că am făcut praf mașina.

- Ce-ai făcut?!

- Prăjitura ta preferată...

***

La palatului unui șeic oprește un autocar plin cu femei în vârstă. Șeicul își întreabă servitorii, destul de sastisit:

- Cine sunt? Iar turiști?

- Nu, stăpâne, sunt soacrele dumneavoastră...

Starea zilei:

Trei gânduri cu părul pe moațe

„Dacă viața îți dă lămâi, fă-ți o limonadă, caută pe cineva căruia viața i-a dat vodcă și faceți o petrecere.” (Ron White)

☀☂ Primul gând: de ce am venit la blog dacă dispoziția/starea mea este... Mda, mă rog, nici nu merită să spun cum este. Al doilea gând e că am găsit azi citate (și niște cuvinte în Dexonline) foarte faine, dar degeaba, nu m-au inspirat prea mult și nici nu m-au făcut să-mi amintesc ceva cât de cât „povestibil”. Al treilea gând: după muuulte zile cu ploi, ceață, cer noros, parcă ar vrea să iasă soarele, lucru care mă bucură enorm. Deci, cuvintele de astăzi, câteva vorbe despre autorii citatelor și niște glume...

☀ Cuvântul aleatoriu:

MOȚ, MOAȚĂ, moți, moațe, s.m. și f. Nume dat locuitorilor din jurul Abrudului și Câmpenilor; (p. ext.) locuitorii autohtoni din partea centrală a Munților Apuseni; moțogan. De la „moț”.

☆

MOȚ, moțuri, s. n. 1. Șuviță de păr (mai lung și mai des) din frunte sau din creștetul capului (la oameni și la animale). ◊ Expr. (Fam.) (A fi) cu moț (în frunte) sau mai cu moț = (a se socoti) mai important, mai deosebit, mai iscusit, mai grozav. A spune lucrurile cu moț = a exagera, a înflori ceva. Moț și el, se spune când cineva intervine (nechemat) într-o discuție. A lua (pe cineva) de moț = a trage de păr. ♦ Șuviță de păr legată cu o panglică; p. ext. panglica cu care se leagă această șuviță. ♦ (Fam.; mai ales la pl., în forma moațe) Șuviță de păr răsucită pe un șiret, o hârtie etc. pentru a se încreți; p. ext. șiret, hârtie etc. folosite în acest scop; bigudiu. 2. Smoc de pene de pe capul unor păsări. 3. Panaș, ciucure confecționat din diferite materiale, care se atârnă la fes, scufie, căciuliță etc. 4. Pielea roșie-albăstruie de pe capul curcanului, care atârnă în jos; creastă. ◊ Compus: moțul-curcanului = a) plantă erbacee mare cu flori roșii, roz sau albe în formă de spice care atârnă în jos (Polygonum orientale); b) plantă erbacee cu flori roșii, mici, așezate în spice lungi, care atârnă ca o coadă (Amaranthus caudatus). 5. Nume dat unor inflorescențe. 6. (Reg.) Plantă acvatică cu flori verzui, unite în spic, care ies la suprafața apei (Potamogeton perfoliatus). 7. Partea superioară ascuțită, prelungită sau bulbucată, a unor lucruri; vârf. [Plural și: moațe] Etimologie necunoscută.

☀ Cuvântul zilei:

(A) HIROTONISI, hirotonisesc, vb. IV. Tranz. A ridica un diacon la rangul de preot; p. ext. a face pe cineva diacon, arhiereu etc. după canoanele Bisericii creștine; a hirotoni. [Var.: hirotonosi vb. IV]. Din sl. herotonisati. Cheia alegerii: În anul 1994, Biserica Anglicană aprobă hirotonisirea femeilor pe funcția de preot.

☀ Citate și autorii lor:

„Chiar și un ceas care nu merge dă ora exactă de două ori pe zi. După câțiva ani se poate lăuda cu o lungă serie de succese.” (Marie Von Ebner-Eschenbach)

„Un prieten este o persoană care ştie totul despre tine şi încă te place.” (Elbert Hubbard)

☆ Elbert Green Hubbard a fost un scriitor, editor, artist și filozof american. Crescut în Hudson, Illinois, el a avut succes timpuriu ca vânzător ambulant pentru Larkin Soap Company. 

☆ Ronald Dee "Ron" White este un actor american de film și TV.

☆ Marie von Ebner-Eschenbach a fost o scriitoare austriacă de origine cehă. A aparținut grupării literare Deutsche Rundschau, condusă de scriitorul Julius Rodenberg și care milita pentru un "realism poetic". Literatura sa redă o atmosferă patriarhală cu accente umanitare.

Sursa: Wikipedia (Engleză)

☀ Glume:

★

Un drumeț vede pe o pajiște un cioban sprijinit în bâtă, fără nicio oaie pe lângă el:

- Da' ce faci aici, bade?

- Apăi, șed și cuget.

- Da' unde ți-s oile?

- No, la asta cuget!

★

Discuție la telefon:

– Bună, ești Paul?

– Da. Tu cine ești?

– Sunt Marica de la cabinetul stomatologic. Avem numărul tău în calculator.

– A, super! Ți-a plăcut de mine și vrei să ieșim la o cafea.

– Nu. Te avem filmat pe cameră când ai luat 2.000 de lei din buzunarul domnului doctor. Când ai putea să-i aduci înapoi?

★

Un tip vine la doctor să-l vindece de bâlbăială.

– Dar cu ce te ocupi dumneata?

– Eu c-cresc gă-gă-ini!

– Pentru asta nu-i nevoie să vorbești cursiv, merge și-așa.

– Nu, nu me-merge, eu chem di-dimineața gă-găinile să le dau boabe: pi, pi, pi! Și vin cinci mii de gă-găini. Seara iar: pi, pi, pi și ele vin. Apoi, le zic să p-plece la cu-culcare. Se duc toate, afară de una. Îi zic: Du-du-te de te cu-culcă! Nu vrea. Zic iar: Du-te la cu-culcare, iar nu vrea. Mă enervez și-i zic: Du-du-te-n pi-pi-pi! Și ies din cotețe cinci mii de găini...

Gânduri ponosite

Pentru că eu, împreună cu mai toate gândurile mele, arătăm ca mâța ostenită și somnoroasă din imagine, ne mulțumim să scriem cuvintele din Dexonline și niște glume. Pa!

Cuvântul aleatoriu:

PONOS, ponoase, s. n. 1. (Pop.) Consecință neplăcută; necaz, neajuns; nemulțumire, supărare. A trage ponoasele. Expr. (Reg.) A-și face ponos cu cineva = a ajunge la neplăceri cu cineva, a-și pricinui supărare, necaz. //A-i purta (cuiva) ponos = a avea necaz pe cineva, a-i purta ranchiună, a-l dușmăni. 2. (Pop.) Clevetire, defăimare; injurie, calomnie, insultă. Nume rău, poreclă (defăimătoare). 3. (Înv. și reg.) Acuzare, învinuire; pâră, protest; (concr.) plângere, reclamație, jalbă. 4. (Pop.) Cusur; vină. 5. (Reg.) Glumă, șotie; poznă. Din sl. ponosŭ.

♦

(A) PONOSI, ponosesc, vb. IV. Tranz. 1. (Pop.) A face ca un obiect (de îmbrăcăminte) să-și piardă aspectul și coloritul inițial; a murdări, a uza, a degrada (prin întrebuințare îndelungată). ◊ Refl. Haina s-a ponosit. 2. (Înv. și reg.) A bârfi, a ponegri, a defăima; a calomnia, a discredita. Din sl. ponositi. Cf. ponos.

Cuvântul zilei:

PRĂPĂDENIE s.f. (Pop.) Stricăciune, pagubă, distrugere (foarte mare). Loc. adv. De prăpădenie sau de prăpădenia pământului = foarte mult, foarte puternic; îngrozitor. ◊ Expr. Prăpădenia pământului (sau lui Dumnezeu), se spune despre o nenorocire îngrozitoare, despre ceva insuportabil, copleșitor. Situație, împrejurare care poate provoca (mari) stricăciuni, pagube, distrugeri. Cauză care distruge, nimicește. Prăpădi + suf. -enie. Cheia alegerii: În 1940, România este lovită de un cutremur cu magnitudinea de 7,4 grade pe scara Richter, cu epicentrul în Vrancea. A fost primul mare cutremur din România contemporană, având o durată de 46 de secunde. Efectele lui au fost devastatoare în centrul și sudul Moldovei, dar și în Muntenia. Numărul victimelor a fost estimat la 1.500 de morți și 5.000 de răniți, majoritatea în Moldova. Din cauza contextului în care s-a produs, cifra exactă a victimelor nu a fost cunoscută, informațiile fiind cenzurate în timpul războiului.

GLUME:
😆

Pe la miezul nopţii, liniştea e spartă de sunetul telefonului. Bărbatul îi spune repede soţiei:

- Răspunde tu. Dacă e pentru mine, nu sunt acasă!

Femeia ridică receptorul şi spune că soţul e acasă, după care închide.

- Ce ţi-am spus, măi femeie? De ce-ai spus că sunt acasă?

La care soţia îi răspunde calm:

- Păi, era pentru mine...

😆

- Domnule doctor, mă doare capul când mă dau jos din pat!

- Doamnă dragă, încercați să coborâți prima dată picioarele!

😆

Prima zi, la sală. Eu:

- 352, 353, 354…

Antrenorul:

- Vă rog să vă opriți din număratul plăcilor de gresie și să începeți să faceți ceva exerciții fizice!

Gânduri căscând gura la Kelpies

MOTTO: „Secretul succesului meu? Procrastinarea. Așteaptă întotdeauna până în ultima clipă.” (Autor necunoscut) 

💭 Autorul nu mi-e cunoscut mie, dar nici cu Google (cu tot cu IA-ul din dotare) nu mi-e rușine, căci nu-l știe nici el. Aseară, într-o emisiune (nu mai știu care, eram în trecere), am auzit pe cineva spunând, de vreo două ori în aceeași frază, cuvântul „procrastinare”. Știam ce înseamnă, dar poate că alții nu știau și, în general, cum am mai zis deja de multe ori, nu-mi plac discursurile pompoase, voit „telectuale”, cu cuvinte cvasi-necunoscute sau cu termeni „engleziți”. Bun, și azi, când căutam un motto, peste ce credeți că am dat? Mda, „procastinare”, care vine de la...

(A) PROCRASTINÁ, procrastinez, vb. I. Tranz. A amâna sau a întârzia începerea execuției unei sarcini; a temporiza, a tărăgăna, a tergiversa. Din engl. procrastinate. Sursa: dexonline. 

💬 Așaaa, și apropo de asta, am tot amânat să scriu câteva vorbe (mai multe, de fapt) despre ceva ce am văzut întâmplător, zilele trecute, pe Facebook. Mi-a atras atenția și mi-a plăcut, dar mi-a luat o groază de timp (exagerez, am găsit totul despre acel „ceva” cam într-o jumătate de ceas) să cercetez trei surse, ca un „jurnalist” care se respectă. Am folosit termenul jurnalist, dar i-am pus ghilimele, pentru că nu am pretenția că sunt așa ceva, și pentru că eu i-am dat accepțiunea de „persoană care ține un jurnal”, cam cum fac eu în acest blog. Iată ce am găsit...

💬 Pe https://www.getyourguide.com/ro-ro/ am găsit poza și textul următor: „Părăsim Edinburgh și călătorim spre vest, trecând pe lângă Palatul Linlithgow, locul de naștere al Mariei, Regina Scoției. În drumul nostru spre Loch Lomond, ne oprim la Monumentul Kelpies. Aceste două capete de cal magnifice stau ca o mărturie a puterii care a condus dezvoltarea industrială a Scoției Centrale.” Mda, nu prea m-a convins.

💬„Kelpies sunt o pereche de capete monumentale de oțel între orașele scoțiene Falkirk și Grangemouth. Ele stau lângă autostrada M9 și formează poarta de est a Canalului Forth și Clyde, care se întâlnește aici cu râul Carron. Fiecare cap are 30 de metri înălțime.” (Wikipedia) Nici Tanti Wiki nu prea mi-a dat multe informații, așa că Oscarul merge la...

💬 Rezumat generat de AI

„Kelpies” se referă la două aspecte principale: o sculptură gigantică din oțel din Scoția și o creatură mitologică din folclorul scoțian. Sculpturile, create de Andy Scott, sunt două capete imense de cal din oțel, înalte de 30 de metri, situate în The Helix Park din Falkirk, care omagiază caii de povară din trecutul industrial al Scoției. Mitul kelpie-ului descrie un spirit malevolent: al apei, adesea sub forma unui cal, care atrage oamenii spre înec, dar care poate fi controlat dacă îi este smulsă zăbala.

Sculpturile Kelpies

Locație: The Helix Park, în apropierea canalului Forth and Clyde, între Falkirk și Grangemouth, Scoția.

Dimensiuni: 30 de metri înălțime, cântărind 300 de tone fiecare.

Material: Oțel inoxidabil.
Inspirație: Sculpturile sunt un omagiu adus cailor de povară Clydesdale, care au jucat un rol vital în industria Scoției.
Inaugurare: Au fost deschise publicului în aprilie 2014.
Mitul kelpie-ului

Natură: Un spirit supranatural al apei, adesea malevolent (Nota mea: adicătelea, răuvoitor, hain, malefic).

Forme: Deși cel mai frecvent apare ca un cal negru, se poate transforma și într-o tânără frumoasă sau o creatură păroasă, similară unui om.

Comportament: Atrage oamenii, în special copiii, să se urce pe spatele său, doar pentru a-i trage apoi în apă și a-i îneca.

Slăbiciune: O legendă populară spune că dacă cineva reușește să-i smulgă zăbala, poate controla kelpie-ul.

Scop: Povestea kelpie-ului era folosită pentru a descuraja copiii să se joace prea aproape de râuri sau lacuri periculoase.

☺Glume? Daaaaaa!

La librărie:

- Puteți să-mi recomandați o carte?

- Sigur, doriți ceva ușor?

- Nu contează, sunt cu mașina.

☺

Două prietene stau de vorbă:

- Fii atentă, fată, te întorci acasă seara, obosită, găsești casa curată, cina pe masă și un bărbat care calcă hainele, știi ce înseamnă asta?

- Nu.

- Ai halucinații de la oboseală!

☺

- Gigele, dragul mamii, ce s-a întâmplat cu tortul din frigider?

- Păi, am mâncat și eu o bucată.

- Bine, bine, dar unde-i restul?

- Hm, nu l-am tăiat…

☺

Un tip foarte timid intră într-un bar şi vede o tânără frumoasă stând la o masă. După o oră, în care şi-a adunat tot curajul necesar, se duce în cele din urmă spre ea şi îi spune:

- Te deranjez dacă stăm puţin de vorbă?

La aceasta, tânăra răspunde rapid, strigând:

- Nu, nu mă culc cu tine diseară!

Toată lumea din bar îşi întoarce acum privirile către cei doi. Tipul, copleşit de ruşine, se întoarce necăjit la masa lui. După câteva minute, tânăra se apropie de el şi îşi cere scuze. Zâmbeşte către el şi îi spune:

- Îmi cer scuze dacă te-am făcut să te simţi prost. Ştii, eu sunt studentă la psihologie şi studiez cum reacţionează oamenii în situaţii jenante.

La care tipul răspunde în gura mare:

- Cââât? 300 de dolari?!

Clinchet de gânduri

Motto (reluat): „Puţini oameni au puterea să pună în palma altcuiva emoții, într-o lume plină de măști și suflete goale...” (Marin Preda)

Azi va fi vorba despre cuvinte din dexonline.ro, despre o gravă penurie de idei, despre încercări disperate de a mă înveseli oleacă, despre reluări (desigur, nici nu se putea altfel) și cam atât. Pe lângă cuvintele de astăzi din susnumitul dicționar (cuvinte care s-au cam potrivit între ele), am scris și pe cele de ieri și alaltăieri. Glumele (în afară de prima) sunt dintr-o postare a mea din 2020. Mi-a plăcut, la început, imaginea unor gânduri de-ale mele care se ciocnesc ca niște pahare cu șampanie. Da, dar n-a fost prea grozav, căci ciocnirea a fost cam puternică și gândurile mi s-au spart în mii de cioburi. Mda...

💬Cuvântul aleatoriu:

ZORNĂITURĂ, zornăituri, s. f. Zornăit. [Pr.: zor-nă-i-tu-ră] Zornăi + suf. -tură. Sursa: DEX '09. Sinonime: zornăială, zornăit, zuruială, zuruit, zuruitură, zăngăneală, zăngănire, zăngănit.

💬 Cuvântul zilei:

CLINCHET, clinchete, s.n. Sunet produs de clopoței sau de zurgălăi. ♦ Zgomot produs de vibrarea sau de ciocnirea unor obiecte de metal sau de sticlă. Clinc + suf. -et. Cheia alegerii: În timpul unei reprezentații Royal Variety din 1963, John Lennon sugerează ca spectatorii de pe „locurile mai ieftine” să bată din palme, iar cei de pe locurile mai scumpe să-și „zdrăngăne bijuteriile”.

💬 Cuvinte „restante”:

A (SE) ÎNVĂPĂIA, învăpăiez, vb. I. Refl. A se aprinde ca o văpaie; p. ext. (despre fața omului) a se înroși (din cauza unui aflux de sânge). ♦ Fig. A se înflăcăra, a se entuziasma. [Pr.: -pă-ia] – În + văpaie. Cheia alegerii: În 1967, președintele american Lyndon B. Johnson ține o reuniune secretă cu cei mai de seamă lideri naționali (Bărbații Înțelepți), cărora le cere sfatul în privința atitudinii de adoptat față de refuzul tinerilor de a se mai înrola, ca act de protest împotriva războiului din Vietnam. Cei prezenți au ajuns la concluzia că opinia publică trebuie să primească rapoarte optimiste despre desfășurarea războiului.

(A) FLĂMÂNZI, flămânzesc, vb. IV. Intranz. A fi flămând, a sta multă vreme nemâncat, a răbda, a suferi de foame. ♦ Tranz. A ține pe cineva nemâncat. Din flămând. Cheia alegerii: S-a născut, în anul 1933, Amartya Sen, economist și filosof indian, profesor de științe economice la Harvard University și laureat al Premiului Nobel pentru Economie (1998). Sen este renumit pentru lucrările sale în domeniul bunăstării economice, al sărăciei, al foametei și al dezvoltării umane.

☺

Glumele zilei:

Terapeutul: 

- Deci ai venit acasă noaptea, după o zi de muncă umilitoare şi mama ta te-a invalidat, prefăcându-se că nu te cunoaște și nu ți-a deschis poarta?

Ştefan cel Mare: 

- Pe scurt, da.

@

Intră soția în casă, își sărută soțul și zice:

- Dragul meu, uite, aici e o bere pentru tine...

Mai trece ceva timp și-i spune:

- Dragul meu, de ce nu te uiți la fotbal? Spune-mi, vrei ceva de mâncare mai special, așa, ce-ți place ție?

Soțul, cu o privire îngrijorată:

- Ia zi, cât de tare...

- Ei, un pic, așa, farul din dreapta, capota și parbrizul...

@

Un tip se plimba în sus și-n jos pe trotuarul din fața unei grădinițe. O educatoare îl întreabă:

- Așteptați un copil, domnule?

- Nu, răspunde tipul, așa sunt eu, gras…

💬 Citatul zilei: „Țineți minte trei cuvinte: TOȚI NE MINTE!” (kmkz.ro)

Niște gânduri mai mult decât vetuste

MOTTO: „Noi știm că ei ne mint, ei știu că mint, noi știm că ei știu că noi știm. Și, totuși, continuă să mintă!” (Aleksandr Soljenițîn)

Văd că n-am mai dat pe-aici, pe la blog, de prin octombrie. Nu am avut timp. Azi scriu doar despre câteva gânduri (foarte puține, căci văd că mai toate gândurile mele sunt în grevă) și trei cuvinte din dexonline.ro, care mi-au atras atenția, ca să zic așa. Am să încep cu gândul care mi-a străfulgerat prin minte când am citit acea foarte realistă și adevărată zicere a lui Aleksandr Soljenițîn, pe care am pus-o drept motto: așa este, am fost și suntem mințiți cu nerușinare. Și, pentru că apoi m-am gândit că am ajuns, în ultima vreme, să-mi văd doar de mine, de casă, grădina „din dotare” și de gândurile mele (bineînțeles, fac excepție de la această „izolare” totală rudele și cei câțiva prieteni) și am fost blamată pentru lucrul ăsta, am căutat și am găsit un alt citat, aparținând aceluiași autor, care spune asta mult mai frumos: „Oamenii au o percepție ciudată despre fericire. Să trăiești într-o cușcă cu zece etaje, înconjurat de pereți și ecrane – este bine. Să trăiești într-o casă frumoasă, la margine de pădure – este un eșec nemaivăzut.” Și, în fine, un alt gând (și ultimul pe ziua de azi), destul de șovăielnic, ușor ipocrit și cam ca nuca-n perete, este că tare m-aș plimba pe dealurile din jurul Domneștiului, dar e ceață, stă să plouă și mi-e cam lene. (...) Și niște glume:

😃

- Iubitule, am slăbit trei kilograme!

- Din câte?

- Din 118...

- Felicitări, e ca și cum ai pierde o piuliță la tanc.

😃

- No, Gheorghe, ai auzit că-n triburile din Africa își vând nevestele? Tu m-ai vinde pe mine?

- Ce tăt vorbești acolo, tu, femeie? Eu te-aș face cadou!

😆

- Cum ați reușit să intrați în clădirea SRI?

- Păi, sunt agent...

- FSB, GRU?

- Nu.

- FBI, CIA?

- Nu.

- Mossad?

- Nu, „Oriflame”...

😃 Ceea ce urmează să scriu nu e tot o glumă, sunt cuvintele din dexonline.ro de astăzi. Postarea de mai sus (mă rog, o mare parte din ea) este de acum cinci ani, tot la început de noiembrie. De ce? Pentru că nu am absolut nicio idee despre ce aș putea scrie acum. Și se potrivește perfect cu gândurile și situația de azi, în afară de chestia cu ceața și cu iminența ploii. Cuvântul zilei m-a inspirat să caut o poză și astfel am dat de un alt termen, total necunoscut mie. Cuvântul aleatoriu, la fel de misterios pentru mine, m-a trimis la un altul (grumbă sf vz crumpenă), de care parcă am auzit, dar nu-s sigură. Bun, am să închei.

Cuvântul zilei:

VETUST, VETUSTĂ, vetuști, vetuste, adj. (Livr.) Care are un aspect învechit, arhaic sau demodat; uzat. – Din fr. vétuste, lat. vetustus. Cheia alegerii: Ziua Națională a Radioului.

VENUST, VENUSTĂ, venuști, venuste, adj. (Livr.) Care are o frumusețe feminină voluptuoasă. – Din fr. vénuste.

Cuvântul aleatoriu:

CRUMPENĂ, crumpene, s. f. (Reg.) Cartof. – Din sb. krumpir.