Gânduri despre „tabula rasa”

Acum un sfert de ceas, în timp ce-mi beam cafeaua, o palidă imagine a ceea ce era odată Inspirația mea mi-a fluturat timid printre gânduri, făcându-mi ostenită semne cu mâna. M-am agățat de ea cu disperare, pentru că mi-era tare dor să mai scriu câte ceva. Săptămâna ce a trecut (și un pic din cealaltă), am tot trebăluit prin curtea casei și prin grădină. Seara eram așa de obosită, că nu-mi puteam aduna gândurile. Adică, hm, acest lucru era mai vădit ca de obicei. De fapt, această oboseală va continua cât este timp frumos afară, pentru că treburile nu se termină niciodată. Ieri am văzut ceva reclamă sau, mă rog, nu contează ce, în care se folosea expresia  „tabula rasa”. Ei bine, ăsta e sentimentul pe care-l am, în ultimul timp, în legătură cu conținutul cutiei mele craniene. În afară de banalele gânduri de fiecare zi, nu găsesc nimic care să merite să fie „trecut pe curat”. Poate că o să-mi treacă acestă stare obliterantă a gândurilor și o să mă așez iar la scris. Acum doar am căutat la Wikipedia-care-știe-tot ceva în legătură cu expresia latină „tabula rasa” („tablă ștearsă”) și rău am făcut, pentru că e prea de dimineață ca să mă cutreiere astfel de informații și apoi, am cam terminat cu preocupările „telectuale” și o să merg iar să prestez niște acțiuni prin grădină.

„Originea ajunge la Aristotel care reia o imagine a lui Platon (din Theaetetus) și caracterizează psihicul înaintea unui act de cunoaștere. Expresia este folosită și de Albertus Magnus, de Toma d'Aquino. Consacrarea expresiei s-a produs mai târziu prin dialogul dintre Locke și Leibniz în legătură cu ideile înnăscute; s-a dezvoltat teoria conform căreia, la naștere, mintea este o „tabula rasa”, în așteptarea ideilor care provin din experiență (în Nouveaux essais). (...) Expresia, provenită din traducerea latină a lucrării „De Anima” a lui Aristotel, nu se găsește la Locke, însă teoria poate fi identificată aici. Preluând de la scolastici ideea asociată că „nu există nimic în intelect care nu a fost mai întâi în simțuri”, Gassendi și Locke au făcut din aceasta o piesă importantă a empirismului lor. Expresia „tabula rasa” este folosită și în psihanaliza lui Sigmund Freud. (...) În viața cotidiană, expresia are sensul de stare de ignoranță crasă, de incultură sau într-o locuțiune verbală: a șterge cu buretele trecutul.” (Wikipedia, enciclopedia liberă)