Gînduri pierdute

      Adică, pentru a fi sinceră, gândurile astea nu sunt chiar pierdute, deoarece le aştern aici. Dacă le scriu, zic eu că nu se pierd de tot. Iată-le: întâi, pentru că pomeneam de Scarlett O'Hara (şi asta nu pentru că m-aş identifica cu personajul ăsta din cartea doamnei Mitchell, nu, eu sunt, mai degrabă, genul "Melanie"), tot ea zicea, atunci când ceva, un gând, o acţiune, nu-i era pe plac, "o să mă gândesc la asta mâine!" Păi, era o fericită, eu dacă îmi propun asta, pot să fiu sigură că a doua zi nu mai ştiu despre ce era vorba. Şi un gând pierdut în oceanul de uitare mă face, întotdeauna, mai săracă.          
     Bun, astăzi scriu despre o victorie a mea în bătălia cu gândurile pierdute. Am început să văd, pe un site de pe Internet, serialul "Lost" (da, titlul meu nu e o simplă coincidenţă), ce a fost în vogă prin 2005-2010, a luat o grămadă de premii, s-a discutat mult despre el etc. Ei, de pe atunci, din acea perioadă când eu eram în imposibilitatea de a-l vedea, m-am tot gândit să fac lucrul ăsta (iarna, de preferinţă, căci atunci am mai mult timp liber) şi, an după an, am tot amânat. Acum îl văd. Victorie, nu?