Gânduri despre Franța

  

MOTTO: Franţa este singura ţară unde o mică frază poate să facă o mare revoluţie. (Balzac)

Azi e ziua Franței. Păi, ce să zic, „Vive la France!” Având în vedere că i-am studiat civilizația, istoria, limba, vreau să-i urez toate cele bune și să-i citez o strofă din poezia lui Villon, „Ballade des Dames du temps jadis”:
„Dites-moi où, n'en quel pays,

Est Flora la belle Romaine,

Archipiades, ni Thais,

Qui fut sa cousine germaine,

Écho parlant quand bruit on mène

Dessus rivière ou sus étang,

Qui beauté eut trop plus qu'humaine.

Mais où sont les neiges d'antan?”

Gânduri din ce în ce mai uituce

 

Motto: „Viața ar fi imposibilă dacă ne-am aminti totul, important este să alegem ceea ce trebuie să uităm.” (Roger Martin du Gard)

Imaginea aleasă de mine azi este ilustrare la o poezioară a Ninei Cassian, „Lizuca uituca”, din volumul pentru copii intitulat „Prințul Miorlau” (1957). Cuvintele din motto, desigur, au și ele rostul lor, dar, din păcate, eu nu prea mai pot alege ce trebuie să uit. Și ce nu.

Așaaa, să vă spun de ce scriu iar câteva vorbulițe aici, deși n-am deloc timp. Pentru că astăzi (mai precis, acum vreo oră), pe când mestecam voinicește o mămăligă, precum Coana Chiva din celebrele reclame ale Covalactului (hm), (personaj interpretat, de altfel, magistral de o bună actriță, Natașa Raab, care joacă pe scena Teatrului din Craiova), mi-a venit în minte o expresie pe care tare aș fi vrut s-o comentez. Un moment, am fost tentată să mă duc repede s-o notez, dar mi-era prea foame și am preferat să am încredere în memoria mea. Vax! Am uitat-o imediat. Mi-e așa de necaz pe mine (însămi), încât m-am hotărât să nu-mi vorbesc vreo oră și apoi să mă muștruluiesc din nou, folosind cuvinte destul de puțin academice. Și știu ce-o să fac: de azi înainte, în fiecare cameră, precum și pe terasă, voi pune câte un carnețel, pentru ca Mam'zelle Uitucel (adică je) să poată să-și noteze gândurile care văd că devin, pe zi ce trece, ca un buchețel de „margarete”. Ca de obicei, hiperbolizez, dar asta nu înseamnă că nu mă necăjește uitucenia mea. Dar, ca să-mi ridic moralul, aș zice că, în ciuda faptului că scriu bancurile (pe blog sau pe Facebook) de câte două-trei ori sau că reiau niște teme sau titluri, măcar am încă imaginația și cuvintele cu mine și nu mă exprim ca Tanti Cati (așa o alint eu pe doamna Ecaterina Andronescu, ministrul Educației), care a declarat că, citez, „orice evaluare evaluează subiectele pe care examenul le presupune în evaluarea respectivă”...

orice evaluare evaluează subiectele pe care examenul le prespune în evaluarea respectivă.

Citeste mai mult: adev.ro/puhcu9

„orice evaluare evaluează subiectele pe care examenul le prespune în evaluarea respectivă.

Citeste mai mult: adev.ro/puhcu9

Razna printre „gânduri”

 
   

    Am pus ghilimele cuvântului-laitmotiv al blogului meu, pentru că astăzi nu pot „prinde” niciun gând mai acătării, în sensul de a merita să fie trecut „pe curat”. Unele dintre gânduri sunt chiar interesante sau haioase, dar se perindă cu o așa viteză prin mintea mea, încât nu reușesc să le opresc la timp pentru a le scrie și a le împărtăși și cu domniile voastre. Am pornit să scriu acum, într-o doară, pentru că de câteva zile am pus pe ecranul laptopului o zicere care m-a amuzat când am găsit-o (undeva, pe Facebook), și anume: AM LUAT-O RAZNA, MĂ ÎNTORC MÂINE. Îmi vine să râd de câte ori deschid calculatorul, ceea ce e bine, deși nu prea am mai avut timp de el decât „pe fugă”. Deci, expresia argotică e formată cu ajutorul cuvântului: Razna adv [At: LB / V: (rar) a~, ~nă / E: slv разьно] 1 (Pe lângă verbe de mișcare) Fără o țintă precisă. 2 Neținând seama de drum sau de direcție. 3 La întâmplare. 4 (Rar; precedat de pp „de-a”) La întâmplare. 5 (Îe) A o lua ~ A divaga. 6 (Îae) A bate câmpii. 7 (Îae) A exagera. 8 (Adesea urmat de pp „de” sau în construcție cu verbele „a sta”, „a ține”) La o parte Si: izolat. Sursa: MDA2 (2010) (adăugată de blaurb.). Deci:

A o lua razna expr. 1. (fig.) a o apuca pe o cale greșită, a decădea. 2. a înnebuni. Sursa: Argou (2007) (adăugată de blaurb).

Păi, n-aș zice că mi se aplică (adică, să fiu mai explicită, gândurilor mele nu li se aplică) expresia asta argotică, poate un pic în accepțiunea mai „soft” pe care i-o dă DEX-ul, și anume „a bate câmpii” . Bun, i-am bătut destul, ne vedem mâine!

Azi, procrastinare (în fapte, nu în gânduri)

   MOTTO: „Este important să îți recunoști progresul și să fii mândru de împlinirile tale. Împărtășește-ți realizările cu ceilalți. Laudă-te puțin. Recunoașterea și sprijinul celor din jur te ajută să evoluezi.”  (Rosemarie Rossetti) 

  Am avut o zi cu multă muncă fizică (adică, mai multă ca de obicei) și acum, după ce m-am odihnit un pic, stând pe canapea și citind, mă amenința un amăgitor somnuleț de după-amiază, așa că m-am ridicat imediat și am venit aici, pe blog, să scriu câte ceva. Altfel nu mai dorm la noapte! 

   Întâi, cum mi-am făcut deja un obicei, am căutat un cuvânt pe care-l știam, dar aveam dubii asupra folosirii lui. Acum l-am pus până și în titlu. Deci: PROCRASTINÁ, procrastinez, vb. I. Tranz. A amâna sau a întârzia începerea execuției unei sarcini; a temporiza, a tărăgăna, a tergiversa. Din engl. procrastinate. (Sursa: dexonline). Verbul ăsta se potrivește cu ce simt eu acum, căci mi-am amânat, din cauza oboselii, oarece treburi pe mâine. Ceea ce am pus ca motto e foarte adevărat și motivant, dar eu una sunt prea modestă ca să mă laud și-apoi, nu prea am încredere că cei din jur mă sprijină și-mi recunosc meritele. Poate că exagerez, ca de obicei.

   „Oamenii sunt păsări cu aripile crescute înăuntru”, zice așa de frumos Nichita Stănescu. Eu aș restrânge referirea la „unii oameni”. Și e bine că e așa, pentru cei care într-adevăr au aripi crescute înăuntru, căci altfel sunt sigură că alți oameni (puțini, dar cred că sunt și din ăștia) s-ar repezi și le-ar tăia. Închei aici, căci optimismul meu devine molipsitor...

Gânduri care nu vor să dea chix

 

   MOTTO: „Nu planta copacul tristeții în inima ta. Recitește în fiecare dimineață cartea bucuriei.” Omar Khayyam 

   E sâmbătă seara. Ar trebui să-mi văd de altele, dar am vrut să „imortalizez” un moment (ce a avut loc acum vreo jumătate de oră), când am fost într-un fel de echilibru cu mine însămi, simțind o liniște și o pace interioară care m-au uluit. Dar, din păcate, totul n-a ținut decât o clipă. Am de o vreme un soi de oboseală, dar nu fizică, mai degrabă o lentoare a gândurilor, un sentiment difuz și cam supărător că ceva nu-i în regulă, gânduri și vise care-mi par a prevesti ceva. Ei bine, le-am contracarat cu glume, cu filmulețe vesele, cu poze de copii frumoși, am încercat, cu obstinație, să gândesc pozitiv. Când mă simt așa, am în cap un fel de... HARABABÚRĂ, (harababuri, s.f. Dezordine, învălmășeală, încurcătură; gălăgie, scandal. [Var.: arababúră s. f.] – Cf. tc. ana babulla). Așa că-mi aleg cu greu cuvintele, ceea ce nu-mi place deloc, pentru că ele, cuvintele, sunt de obicei aliatele mele. După momentul acela de liniște și bucurie sufletească (pe care l-am avut privind livada mea cea plină de verdeață strălucind în lumina amurgului) am hotărât să nu-mi las gândurile să dea chix, ci să le pun să încerce a fi, în continuare, optimiste (mă rog, moderat optimiste). Iată ce zice dicționarul (MDA 2 - 2010) despre chixuri (Chix s.n. [At: MACEDONSKI, O. I, 33 / Pl: ~uri / E: ger Kicks] 1 (La jocul de biliard) Lovitură greșită (din cauză că vârful de piele al tacului nu a fost bine uns cu creta). 2 Eșec. 3 (Fig; fam; mld. cântăreți sau instrumentiști) Ton fals. 4 (Fam; îe) A da ~ A emite un sunet fals. 5 (Fam; îae) A eșua. Destul de multe sensuri pentru un cuvânt așa mic. Și, dacă tot am mers pe la dicționar, am căutat și „câr-mâr” (pe care nu-mi amintesc unde l-am auzit sau citit, dar voiam să mă lămuresc). Le-am găsit separate („câr”, „mâr”), sau în expresia „Că-i câr, că-i mâr”, adică atunci când cineva se încurcă în explicații neconvingătoare, contradictorii, mincinoase. Ceea ce n-are nicio legătură cu mine, căci eu sunt îngrijorător de sinceră...

Gânduri care joacă scrabble

       Scrabble (distribuit în România și sub denumirea jocul cuvintelor) este un joc în care participanții formează cuvinte prin plasarea de litere pe o tablă având dimensiunile de 15x15 pătrățele. (...) Numele Scrabble este marcă înregistrată aparținând firmelor Hasbro, Inc. pentru Statele Unite și Canada, respectiv Mattel pentru restul țărilor. Așa zice Wikipedia. Pentru mai multe informații, vă rog să mergeți la ea. Eu mi-am adus aminte de „scrabble” (oh, și n-am mai jucat de mult timp!) când am pornit să scriu azi. Și asta pentru că voiam să vă spun, domniile voastre, să mergeți neapărat la DEX-ul online, când aveți timp (și când vreți să vă „jucați” cu niște cuvinte, învățând în același timp), pentru că are niște rubrici foarte haioase, cum ar fi: „Cuvântul zilei” - azi, comeraj; „Cuvântul lunii” - grație; „Cuvânt aleatoriu” - pterosaur, „Articolul lunii”; „Jocuri”), dar sunt sigură că știți deja asta. Oricum, pentru mine e un bun exercițiu, îmi place. Astăzi eu am întâlnit, de exemplu, două cuvinte pe care chiar nu le-am folosit de mult timp: „sinecură” și „harcea-parcea”. DEX 2009 ne spune despre ele: „SINECÚRĂ, sinecuri, s. f. Slujbă, funcție bine retribuită, care cere munca minimă sau nu cere nicio muncă. – Din fr. sinécure. (...) HÁRCEA-PÁRCEA adv. (Fam.; în expr.) A face (pe cineva sau ceva) harcea-parcea - a tăia (pe cineva sau ceva) în bucăți, a face fărâme; a distruge, a nimici. – Din tc. parça-parça „bucată cu bucată”. Pentru exemplificare, iată: Mi-aș dori și eu o sinecură, deși îmi place să muncesc, și nu mi-aș dori să fac harcea-parcea pe nimeni și nimic (deși uneori ar fi cazul), poate doar gândurile mele.

   Buuun, acum o să închei cu două citate (foarte în temă), primul din Nisargadatta Maharaj: „Ignorați toate învățăturile, toate cărțile, orice puneți în cuvinte, scufundați-vă adânc în interiorul vostru şi găsiți-vă, acest lucru va rezolva sigur toate problemele şi vă va lăsa în stăpânire deplină pentru fiecare situație, pentru că nu veți fi dominat de ideile voastre despre situație”, și al doilea din Rudyard Kipling: „Cuvintele sunt, desigur, cel mai puternic drog folosit de omenire”. Și acum, cuvântul de încheiere: Pa!

Gânduri despre răspundere

MOTTO: „Omul este răspunzător faţă de propria lui conştiinţă, deci faţă de Dumnezeu.”

E 1 iulie. O jumătate din anul ăsta s-a cam dus. O să treacă, părelnic, și cealaltă jumătate și, cu ajutorul lui Dumnezeu, o să ajungem în anul „douăzeci-douăzeci”, ca să citez din „clasici” în viață. Cuvintele puse de mine drept motto sunt ale lui Corneliu Coposu (din „163 de vorbe memorabile”, 2014). De aici am pornit cu gândurile în a mă interoga dacă eu sunt o persoană responsabilă. Și răspunsul, sincer, este că da! Poate, uneori, exagerat de responsabilă. Altceva care mi-a atras gândurile zilele astea, a fost expresia latinească „Quid pro quo” (schimb cinstit, un lucru pentru un altul, sau, mai în româna populară, „dă-mi să-ți dau”), expresie care se aplică mult prea exagerat în zilele noastre. Și e păcat, căci se aplică, uneori, nu numai la viața materială, ci și la cea spirituală, ori la sentimente. Sau poate că trec eu acum printr-o perdea de umbre și cețuri și văd totul în gri. Îmi va trece. Ca să închei într-o notă optimistă, iată ce părere are Ion Pribeagu, despre... „Răspundere”:

„La un rabin oarecare

De pe strada Mămulari,

Au venit odat', pe seară,

Zece coreligionari.

 

- „Rabi, se vorbește-n urbe

Şi-n Comunitatea toată

Că servanta dumitale,

Şlima, e însărcinată!”

 

Rabi, netezindu-și părul

Şi bărbuţa ca de nea

A răspuns cu inocență:

- „Ei, şi ce, e treaba mea?"

 

- „Dar, să nu te superi, rabi,

C-a aflat şi Rabinatul

Şi tot Sanhedrinul ştie

Că mata eşti cu păcatul!”

 

Rabinu-a răspuns, sfielnic

Cu pricepere măiastră:

- „Dacă eu sunt cu păcatul,

Ei, şi ce, e treaba voastră?!”

 

 P.S.  Eu, una, nu știam ce-i SANHEDRÍN s. n. Tribunal penal la vechii iudei; fig. grup de oameni care formează un cerc închis, având pretenția de a da, într-un anumit domeniu, sentințe infailibile. – Din fr. sanhédrin. sursa: DEX '09 (2009).