Gânduri răzleţe

Ei bine, mă lăudam că o să scriu foarte des pe blog, că voi urmări drumul, uneori sinuos, al gândurilor mele şi că voi alege câte o frântură din aceste gânduri pentru a o "aşterne pe curat". Nu am avut vreme să mai scriu, nu am mai avut liniştea necesară şi, mai ales, nu am considerat vreun gând de-al meu vrednic să fie prezentat şi altora. E vineri seara, sunt uşor confuză şi, faţă în faţă cu perspectiva unui sfârşit de săptămână absolut banal, îmi voi bea ceaiul şi mă voi pierde în paginile unei cărţi. Sunt de acord cu Scarlett O'Hara, "şi mâine e o zi!"

Gânduri despre gânduri

     V-am spus zilele trecute, domniile voastre, că vreau să încep din nou anul 2014, împreună cu asiaticii, poate îmi va fi mai de bun augur. Lucru pe care l-am făcut (în gândurile mele, pentru că în realitate nu-mi mai pot permite vreo sărbătorire). Ceea ce nu v-am spus (sau, în traducere liberă, cu ce nu v-am amenințat) este că am de gând să scriu mult mai des pe aici. Nu ştiu dacă în fiecare zi, dar... 

    Am ales poza asta cu cei doi amici care pornesc împreună la drum ca să mă motiveze (şi să ilustreze într-un fel cam ce aş vrea). Aşa că azi, luni, încep săptămâna cu acest gând plin de speranţe şi planuri şi, mai apoi, o să scriu despre fulgurări de gânduri, ale mele sau ale altora, despre cărţi, despre filme, despre munca în grădină, despre zăpadă,despre fluturi, despre flori, în fine, despre faptele mici din care e formată VIAŢA. Viaţa mea.

Gânduri despre cai...

     ...verzi pe pereţi, asta ar fi urmarea logică şi firească. Passons! Ieri, 31 ianuarie a fost Anul Nou pentru peste două miliarde de orientali (şi nu mă refer numai chinezi, bineînțeles!). Deci azi e prima zi din Anul Calului Albastru sau Verde de Lemn. (Despre care am aflat că este, de fapt, 4712, conform calendarului chinezesc, și că se va încheia la 18 februarie 2015. Anul 2014 este numărul 31 din ciclul chinezesc de 60 de ani numit Chia Wu și e descris ca fiind "Calul în nori". Astrologii spun că cele două cuvinte cheie ale lui 2014 sunt emotivitatea și aventurismul. Anul Calului este un an prielnic pentru acțiuni concrete și pentru cei care leagă prietenii și se căsătoresc. Oamenii pot descoperi că dispun de abilități extraordinare și pot lua decizii neobișnuite, dar eficiente).

     Bun, acum că v-am adus la cunoștință aceste platitudini, vreau să mai spun doar atât: eu mi-am propus să încep din nou anul 2014, pentru că prima oară nu mi-a plăcut deloc cum a fost (prea multe ghinioane, griji, șicane). Deci, cu speranța că acum totul va fi în regulă, îmi urez şi vă urez toate cele bune. Şi mă duc, liniştită, la culcare... 

Gânduri despre ninsori întârziate

 MOTTO:
"Niciun fulg de zăpadă nu cade, niciodată, acolo unde nu trebuie."  (Proverb japonez )

   Da, astăzi ninge. Primii fulgi de nea pe anul ăsta. A nins un pic prin noiembrie 2013, dar pământul era cald şi omătul nu s-a aşezat. Acum e un strat de vreo cinci centimetri de zăpadă, pe case, pe pomi, pe garduri, mai puţin pe drumuri, unde e noroi. Aş vrea să fiu mai entuziasmată de această întârziată ninsoare, dar iată că nu prea îmi reuşeşte. Îmi place, e adevărat, dar astăzi tind să mă gândesc la lucruri îngrozitor de prozaice (trebuie aduse lemne, trebuie să fac, din nou, pârtie, potecuţe pe unde să putem circula, noi şi câinele, trebuie să ies la cumpărături etc.) şi afară continuă sarabanda fulgilor, dar bate şi un vânticel cam aspru. E iarnă în toată regula. O.k., mă opresc aici, pentru că ceea ce am scris până acum pare opera unui copil cam tâmpiţel de clasa a şasea. Revin când îmi capăt înapoi inspiraţia.

Gânduri despre conspiraţii

    "Şi când tu vrei ceva cu adevărat, tot Universul conspiră la realizarea dorinţelor tale.”

                                                                      Paolo Coelho, "Alchimistul"

     Am mai scris despre asta cândva, citatul de faţă (ca muuulte altele) circulă pe oceanul nesfârşit al Internetului şi fiecare le interpretează cum vrea. Eu aş vrea să cred în aceste cuvinte ale lui Coelho, dar trebuie să fac mari eforturi de imaginaţie şi de voinţă (şi să-mi aduc aminte că, fără false modestii, sunt o Doamnă!) pentru a nu-i zice câteva acestui Univers şi conspiraţiilor lui. Sunt conştientă că o zi în care toate îţi merg pe dos nu poate fi emblematică pentru toată viaţa ta. Da, dar un şir de zile proaste? De ghinioane? Multe zile cu vreme (şi vremuri) de toată jena? Ce vor ele, oare, să-mi spună? Poate că îmi transmit să fiu mai sigură pe mine, să nu-mi pierd încrederea (căci credinţa nu mi-o mai pierd niciodată), să am speranţă-n suflet şi, folosind rizibilul clişeu, "să gândesc pozitiv". În regulă, o să încerc. Pentru că asta îşi doreşte tot omul, să fie...

Gânduri despre dependenţe

    Azi nu mă voi referi decât la dependenţa de computer. Căci ştiţi şi domniile voastre de câte alte lucruri şi (mai grav!) fiinţe putem, în cursul vieţii noastre, să devenim dependenţi. Şi nu e bine deloc. De fapt, ca să personalizez şi să mă refer doar la mine (poate că alţii au mai multă voinţă...) trebuia să încep scrierea de azi cam aşa, parafrazând discursurile celor de la AA: "Salut, mă numesc Lavinia şi au trecut deja opt zile de când nu am mai stat în faţa calculatorului". Şi toată lumea să-mi răspundă, încurajator: "Salut, Lavinia. Foarte bine!" Da, aşa s-a întâmplat, nu am mai stat în faţa ecranului, şi asta pentru că EL, calculatorul, a fost un pic bolnav. Acum e bine. Şi eu sunt de-a dreptul fericită, pentru că mi-a lipsit, mărturisesc. El, unul, nu mi-a dus deloc dorul. Da, dar stând departe de calculator, am reuşit să mă întorc la dragostea mea cea mare, cititul, pentru că treburile casnice, şi cumpărăturile, şi celelalte alergături legate de traiul zilnic, le făceam oricum. Acum suntem iar împreună, eu şi calculatorul, iar gândurile despre dependenţă dispar ca un fum...

Gânduri despre Epifanie

         Am fost astăzi şi am luat de la biserică Agheasma Mare. La noi, în Domneştiul Muscelului, lumea nu se înghesuie, nu e nervoasă, nu se calcă în picioare, aşa cum văd, în fiecare an, în imaginile apocaliptice de la televizor. Poate că semnificaţia adevărată a Botezului Domnului nu mai este nici aici înţeleasă pe deplin, dar măcar se păstrează tradiţia, mai există ceva respect şi un pic de bun simţ. Dea Domnul să dureze cât mai mult starea asta de lucruri. Iată ce am găsit, "gugălind", despre această mare sărbătoare a ortodocşilor:

    "Boboteaza este o manifestare a celor trei elemente ale Treimii: Fiul se botează în Iordan de către Ioan, Spiritul Sfânt se coboară asupra lui Iisus în chip de porumbel, iar Tatăl din cer îl declară ca fiind fiul său.
     În Ajunul Bobotezei, slujitorii sfintelor altare merg la casele credincioşilor pentru a le aduce, prin stropirea cu apă sfinţită, binecuvântarea Sfintei Treimi. Postul din Ajunul Bobotezei a fost rânduit încă din vremea de început a creştinismului.

   Boboteaza, ca şi Crăciunul, este precedată de un ajun deosebit, care în trecut concentra o multitudine de practici şi credinţe ce decurg în special din datina numită “umblatul preotului cu botezul” sau “Chiralesa”. 

    Chiralesa provine din neo-greacă şi înseamnă “Doamne, miluieşte!”. Exista credinţa că, strigând Chiralesa, oamenii capătă putere, toate relele fug şi anul va fi curat până la Sfântul Andrei (30 noiembrie).
   Credincioşii şi preoţii consideră că apa de la Bobotează are o putere deosebită, pentru că a fost sfinţită printr-o îndoită chemare a Sfântului Duh, iar sfinţirea are loc chiar în ziua în care Mântuitorul s-a botezat în apele Iordanului. Apa sfinţită la biserică în această zi şi luată de credincioşi are puteri miraculoase, ea nu se strică niciodată. Prin agheasmă se înţelege atât apa sfinţită, cât şi slujba pentru sfinţirea ei. 

    "Agheasma mare” se săvârşeşte numai de Bobotează, spre deosebire de “Sfinţirea cea mică” a apei, care are loc în biserică în prima zi a fiecărei luni, iar în case, la sfeştanie. Totodată, Agheasma mare se poate bea doar timp de opt zile, între 6 şi 14 ianuarie, altfel este necesară aprobarea preotului duhovnic spre a fi folosită". (Ora de Iaşi, 6 ianuarie 2014)