vineri, 31 mai 2024

Vreo treizeci de gânduri care mă blamează

 

Cel ce îşi domină nervii, domină cel mai rău duşman.” (Confucius)


    Ei bine, cam așa arată cele treizeci de gânduri ale mele când îmi fac morală, mă ceartă sau, mai pretențios spus, mă blamează. De ce? Pentru că astăzi, încă de dimineață (ba nu, cam de pe la orele nouă), am avut o „stare” caracterizată ca fiind plină de nervi. Cam fără niciun motiv, zic eu, ascultând de conștientul meu, dar inconștientul și, mai ales, subconștientul, nu sunt de acord. Și, da, au și ele drepate, mi-au adus argumente solide. Mă rog, chiar nu mai contează. Mi-a trecut acum. Așa că suport cu stoicism muștruluiala gândurilor mele, căci și ele au dreptate. Mda, „proza” mea a început să semene cu bancul ăla cu rabinul. Dar nu, nu mă enervez. Și, în plus, mai toată ziua ni s-a oprit curentul electric (nu, habar n-am din ce cauză, am renunțat de muuuultă vreme să mă mai întreb „de ce”), deci acțiunea „spălat rufe”, întreruptă brusc, va continua abia acum, spre disperarea Mariței, antica mea mașină de spălat, care zice că și ea e obosită. Gata, nu mai scriu. Acum o să încerc să zâmbesc oleacă...

😃 

Doi tineri își mărturisesc ce-și doresc:

– Mi-aș dori o relație de lungă durată cu tine. Tu ce dorințe ai? zice ea.

– Eu îmi doresc să fie iar motorina 4 lei! răspunde el.

😃 

O femeie juca la cazino, fară să aibă prea mult noroc. Rămasă cu doar 100$, a început să se vaite:

– O, Doamne, ce mă fac acum?!

Un domn de lângă ea i-a sugerat să joace la ruletă și să parieze pe vârstă ei, apoi a plecat la bar. După câteva momente, aude un țipăt la ruletă, și se repede să vadă ce s-a întâmplat. Doamna era întinsă pe jos, iar crupierul încerca să o facă să-și revină. Când domnul a întrebat ce s-a întâmplat, crupierul i-a răspuns:

– A pariat pe 29, iar când bila s-a oprit pe 35, a țipat și a leșinat!

😃 

Două pensionare, foste profesoare, stau de vorbă: 

- Dintre toti elevii mei, doar Ionică a rămas în România. 

- Bravo lui, mare patriot! Și, ce face ? 

- Face pușcărie...

😃 

- Alo, mamă, nu te speria, te rog să nu intri in panică, nu este nimic grav, dar sunt la spital! 

- Marcel, dragule, ești medic de zece ani, nu mai spune asta de câte ori mă suni!

joi, 30 mai 2024

Gânduri care s-au cam săturat să fie acribioase

MOTTO: „Dacă ești deprimat, trăiești în trecut. Dacă ești nerăbdător, trăiești în viitor. Dacă ești împăcat, trăiești în prezent.” (Lao Zi) 


     Mda, iar am venit cam degeaba aici, mi-e imposibil să scriu ceva, căci sunt așa de ostenită încât mi-am molipsit și gândurile, deci unele au trecut deja la odihnă, iar cele care încearcă să vină spre mine se mișcă „au ralenti”. Mâine sigur voi scrie despre cuvintele alea „ciudățele” despre care am făcut vorbire zilele trecute și pe care le-am găsit, culmea, în definițiile unui careu din Rebus. Nu am putere să caut acum prin dicționare, m-am oprit doar la „acribios” și i-am făcut loc în titlul de azi, căci descrie foarte exact (ei, glumesc și eu) „starea” mea de acum, adică oboseală + lehamite + sentimentul zădărniciei + oleacă de jemanfișism. Păi, poate-mi găsesc niște glume noi, să mă amuz și, pe urmă, un film în acțiunea căruia să evadez.

👇 👀

Acribios, acribioasă, adj. Extrem de exact(ă) ◊ „Metodic și exact în tot ce scrie, practicând o critică acribioasă (efect benefic al preocupărilor de istorie literară), esențial simpatetică nității”, II.” (Contemporanul 1 VIII 80 p. 11 (din acribie + -os).

👇 👀

ACRIBIE s.f. (Livresc) Exactitate, corectitudine în cercetarea științifică; p. gener. conștiinciozitate exagerată. – Din fr. acribie.

☺☺☺

- Te rog să nu caști când vorbesc cu tine! zice soția furioasă.

- Păi nu casc, dragă, încerc și eu să spun ceva...

La magazin:

- Cât costă rochia aceea verde?

- 350 de lei, doamnă!

- Vai! Dar cea albastră?

- Vai, vai!

– Alo, iubi, ce faci?

– Am mâncat și stau nițel întins pe trotuar.

– Dar ce ai mâncat?

– Bătaie.

Două prietene discută, la o cafea:

– Fată, după trei ani de relație, iubitul meu mi-a vorbit despre căsătorie.

– Și, ce-a spus?

– Că e însurat și are doi copii!


marți, 28 mai 2024

Azi am câteva gânduri cam bulversate

 

izgoni

MOTTO: „Nu nascoci o imparatie in care totul sa fie perfect. Pentru ca bunul gust este virtute de gardian de muzeu. Daca nu tii seama si de prostul gust, nu vei avea nici pictura, nici dans, nici palate, nici gradini. Vei fi lipsit de ele prin insasi pustietatea perfectiunii tale. Creeaza o imparatie in care totul sa fie, simplu, inflacarare entuziasta.” (Antoine de Saint Exupery)


    De ce sunt bulversate acele „câteva gânduri” ale mele azi? Păi, întâi și-ntâi, pentru că am avut proasta inspirație de a veni aici, pe blog, muuult prea de dimineață, neuronii mei încă moțăiau, unii chiar dormeau, alții se spălau pe dinți, alții își beau cafeaua, mă rog, ați înțeles ideea. Așa că am amânat scrierea asta pentru mai târziu, căci urma să ies la „munci”, prin grădină. Dar am făcut greșeala de a mă uita un pic pe paginile „feisbucului”. Am găsit citatul acesta pe care l-am pus drept motto (și l-am lăsat așa, cum l-am găsit, folosindu-l ca „material didactic”). Primul cuvânt care m-a nedumerit la culme a fost „imparatie”. Era cât pe ce să-l caut în dicționar, dar am realizat (mai încet, căci v-am spus, era cam devreme) că textul era scris fără diacritice. Mda. Am mai scris eu despre asta, dar acum lipsa lor m-a bulversat total, așa că am lăsat pe mâine cuvintele ălea din Rebus, mai ales că ieri „cuvântul zilei” din dexonline.ro a fost „a bulversa”. 

    Acum, după-amiază, îmi continui „opera”. Cuvântul de astăzi e „a izgoni” și îl scriu mai jos. Împreună cu desenul care-l ilustrează în Dexonline și care m-a dus cu gândul la zicerea, foarte înțeleaptă, „Un șut în fund e un pas înainte”. Dacă găsesc acum, rapid, și o glumă, e bine. Dacă nu, închei cu post-scriptum și gata!

👇

(A) BULVERSA, bulversez, vb. I. Intranz. (Franțuzism) A răsturna cu totul, a întoarce pe dos, a pune în dezordine; a zăpăci, a tulbura, a dezorienta. – Din fr. bouleverser. Sursa: DEX '98 (1998). 

Cheia alegerii: Louis-Ferdinand Céline, unul dintre cei mai mari romancieri ai secolului 20, s-a născut pe 27 mai 1894 în Franța. Opera sa a revoluționat romanul printr-o luciditate brută și un limbaj crud ce transpune în scris emoția oralității.

👇

(A) IZGONI, izgonesc, vb. IV. Tranz. A sili pe cineva să plece; a da afară; a alunga, a goni. – Din sl. izgoniti. Sursa: DEX '09 (2009).

Cheia alegerii: În anul 1830, președintele american Andrew Jackson semnează Actul de strămutare a indienilor, lege care duce la îndepărtarea forțată a triburilor Cherokee, Chickasaw, Choctaw, Creek și Seminole din Georgia și statele învecinate. Mii de nativi americani au fost îndepărtați de pe pământurile lor și duși în vestul țării. Mulți și-au pierdut viața în acest marș spre un teritoriu străin, rămas în istorie sub numele de Drumul lacrimilor.

La Paris, într-o cafenea: 

– Madame se grăbește?

– Madame nu se grăbește. 

– Madame vrea o ceașcă de cafea?

– Madame vrea o ceașcă de cafea. 

– Madame este căsătorită? 

– Madame este căsătorită. 

– Madame poate să-și sune soțul și să-i spună că va face dragoste, în această după-amiază, cu un bărbat necunoscut?

– Madame își poate suna soțul să-i spună că va face dragoste, în această după-amiază, cu un bărbat necunoscut, de șase ori. 

– De șase ori?! 

– Monsieur se grăbește?

P. S.

👆 Imagine (dexonline.ro): Cristina Monea.

👆„Deputatul neafiliat Anamaria Gavrilă a anunțat că urmează să depună la Camera Deputaților (Biroul Permanent) un proiect de lege care privește „demnitatea limbii române”. Pe scurt, actul normativ ar impune obligația ca orice instituție publică sau privată din România să folosească diacriticele în comunicarea scrisă.” Sursa: https://www.jurnaldevrancea.ro/

(Nota mea: Asta se petrecea în anul 2022. Nu știu dacă s-a votat legea între timp, dar am să mă interesez, pentru că mă bulversează și modul în care fiecare scrie cum vrea sau cum știe, precum și modul cum unii chinuie gramatica noastră. Toate acestea sunt, clar, un atac la „demnitatea limbii române”.

duminică, 26 mai 2024

Mai-mai să renunț la gândurile de azi...


Uite că se sfârșește și luna mai. S-a făcut ceva mai cald, deci am trecut la grădinărit și la muuulte alte activități pe-afară. Nu prea mai am timp de scris. Și nu am acum nici chef să mai fac jocuri de cuvinte, căci nu voiam să scriu despre „mai” și cele patru înțelesuri ale sale, ci despre indignarea și jena ce m-au cuprins azi, când, încercând să rezolv un rebus (intitulat, nu întâmplător, „Frichineală”), nu numai că nu am reușit, dar am întâlnit în definițiile lui nu mai puțin de șapte cuvinte „ciudate”, în sensul că nu-mi (mai) aduc aminte ce înseamnă. Las pe altă dată lămurirea misterului acestor termeni, iar în continuare reiau (sunt sigură că am mai scris despre asta) cuvințelul acesta atât e des folosit și care are multiple accepțiuni.

👇

MAI adv. I. 1. (Servește la formarea gradului comparativ) Mai bun. ◊ (În locuțiuni, întărind sensul unor cuvinte) Mai întâi (și-ntâi). Mai apoi. Mai înainte. 2. (Servește la formarea gradului superlativ relativ) Cel mai bun. ◊ (Înaintea unui substantiv) Te comporți ca cel mai copil dintre copii. ◊ (Precedat de „ce” în construcții exclamative, cu valoare de superlativ absolut). Ex. Ce mai drac frumos de fată! ◊ Expr. Mai rar = întâlnit extrem de rar. Ex. Așa om mai rar! II. (Atenuează ideea exprimată de cuvântul determinat) În parte, puțin, oarecum, într-o oarecare măsură, întrucâtva. Ex. Copii și mai cuminți, și mai obraznici.//Ploaia mai încetase. III. (Exprimă ideea de aproximație) Aproape; aproximativ, cam. Ex. Mai îmi vine a crede. ♦ (Urmat de o propoziție subordonată introdusă prin conj. „că” sau „să”) Gata să..., cât pe-aci. Ex. Cetina mai că-i ajunge la pământ. ◊ Mai-mai = cât pe-aci, gata-gata. IV. (Înaintea unui verb) 1. (Arată că acțiunea verbului durează) Și acum, în continuare, încă. Ex. Mai vine la noi. ◊ Expr. Mai e vorbă! = desigur! neapărat! nu încape discuție! sigur! ♦ (În formule interogative, cu referire la o situație nouă) Ce mai faci? 2. (Arată repetarea acțiunii verbului) Din nou, încă o dată, iar. Ex. Poate să ne mai întâlnim. 3. (Exprimă nedumerire) Nu se știe ce s-a mai făcut. V. (Arată că, pe lângă lucrurile cunoscute, intervine un element nou) 1. (În enumerări) În afară de aceasta, în plus, pe deasupra. Ex. Avea casă, mai ceva bani. ◊ Expr. Ce mai atâta vorbă sau ce mai încoace-ncolo, se zice când vrem să punem capăt unei discuții. 2. (Corelativ) Când..., când; ba..., ba; parte..., parte. Ex. Mai una, mai alta. VI. (În propoziții și construcții exclamative, intensifică ideea din frază) Ce mai zgomot, ce mai freamăt! – Lat. magis.

👇

MAI, maiuri, s.n. Nume dat diferitelor unelte sau părți de unelte în formă de ciocan (de lemn), care servesc la bătut, îndesat, nivelat etc. ♦ (Reg.) Bătător. – Lat. malleus.

👇

MAI, maiuri, s. n. (Reg.) Ficat. – Din magh. máj.

👇

MAI s. m. A cincea lună a anului, care urmează după aprilie; florar. – Lat. maius, sl. maĭ.

👇 Și mai e loc și pentru câteva glume...

– Vii weekend-ul viitor la mare?

– Nu pot, trebuie să merg la o nuntă, chiar dacă nu prea am chef.

– Hai, fată, poate pleci mai devreme.

– Ok, arunc buchetul și vin!

Discuție între doi amici:

- Nu te întristează faptul că toți prietenii tăi sunt căsătoriți și tu nu?

- Mă întristează, dar nu am cum să-i ajut...

Într-o farmacie:

- Bună ziua, aveți ceva contra tusei?

- Nu, puteți tuși cât doriți.

marți, 21 mai 2024

Gânduri indelebile? N-ai să vezi!

 

MOTTO: „Uneori, fericirea înseamnă... uitare.” (Albert Schweitzer)


    Dacă plec de la premisa că e adevărat acest citat, eu sunt din ce în ce mai fericită, în sensul că uit cam des, uit cam multe, iar uneori uit și că am uitat. Încă nu mă pot împăca cu ideea asta, dar cred că nu prea am ce face. De exemplu, am scris, acum vreo oră, pe Facebook, „cuvântul zilei” din Dexonline, cuvânt pe care nu-l știam. Acum m-am uitat iar la el, căci aproare îmi ieșise din minte. Expresia de astăzi (tot din dexonline.ro) este „A sta ca huhurezul”. Mie îmi sunt simpatice bufnițele. Nu știu de ce. Mă rog, nu prea contează. Să vedem ce-i cu acest „strix aluco” care e singur și se scoală devreme...

HUHUREZ, huhurezi, s.m. Numele a două păsări răpitoare de noapte, asemănătoare cu bufnița, fără smocuri de pene pe cap, care scot un strigăt caracteristic și trăiesc în scorburi de copaci; ciuhurez (Strix aluco și urelensis). ◊ Expresii: A sta ca un huhurez (sau ca huhurezul) = a sta singur, părăsit. A se scula ca huhurezii = a se scula foarte devreme dimineața. [Var.: (reg.) hurez s. m.] – Huhura + suf. -ez. Sursa: DEX '09 (2009).

✋ Am întâlnit zilele trecute termenul „indelebil”. Cred că, din păcare, mi s-a șters (și ăsta) din amintire. Mda...

INDELEBIL, -Ă, indelebili, -e, adj. (Rar) Care nu poate fi șters din amintire, care nu se poate uita; de neșters. – Din fr. indélébile, lat. indelebilis. Cheia alegerii: S-a născut, în anul 1960, actrița britanică Kristin Scott Thomas. Printre rolurile sale se numără și cel din filmul „O vară de neuitat” în regia lui Lucian Pintilie.
✋😆 Urmează un fel de haz de necaz. Ei, exagerez un pic cu uitatul meu, dar sunt convinsă că, distrându-mă pe seama mea, mă ajută să trec senină mai departe...
😆 E bine să fii uituc. Nu te doare nimic și în fiecare zi afli numai lucruri noi.
😆 Publicitate într-un magazin: Șampon „Amnezia” - uiți de mătreață!

✋😆 Și niște glume care nu sunt despre uitare, dar sunt haioase...

– Azi dimineață am ascultat două sonate!

– Sunteți meloman?
– Nu. Psihiatru…

😆

Două tinere blonde stau de vorbă la telefon:

– Fată, mi s-a dezumflat roata la maşină.
– Toată?
– Nu, numai partea de jos.

😆

– Măi omule, de ce ești așa agitat?
– Nu știu ce să fac, să mă duc sau să nu mă duc mâine la nuntă?
– Dar cine se însoară ?
– Eu!

😆

Preotul:
– Ai postit, fiica mea?
Blonda:

– Da, părinte, în fiecare zi postez!

P. S. Imaginea din Dexonline îi aparține Anei-Maria Gălețeanu. Nu mai huhurez nimic despre poză, căci spune totul...

sâmbătă, 18 mai 2024

Azi, hlizeală maximă a gândurilor

Cerul le-a dat oamenilor trei lucruri pentru a compensa dificultățile vieții: speranță, somn și zâmbet.” (Immanuel Kant)

Speranța și somnul, la mine, mai dau câteodată „rateuri”, dar zâmbetul este cel care mă ajută mereu. Mă rog, aproape mereu. De dimineață am avut pe la Domnești un pic de ploaie, apoi soare și, după ce, vreo două ore, m-am „aferat” prin grădină, m-am gândit acum, cât mă odihnesc, să mă uit la știri. După cinci secunde, am dat cu ochii de un fragment dintr-un titlu: „Mă duc voluntar patru ore.” Era o declarație a domnului Ciolacu (domn care, îmi cer infinite scuze, îmi este profund antipatic, și spun asta exprimându-mă cât de eufemistic pot eu). Am tresărit și imediat m-am temut că domnia sa vrea să le dea un exemplu liderilor europeni și pleacă să ajute Ucraina în lupte. Nu, voia să facă voluntariat în cadrul acțiunii Noaptea Muzeelor. Citind un pic din ceea ce a declarat despre nu știu ce grevă, am râs preț de trei minute cu mare poftă (mă rog, m-am hlizit) și mi-am zis că nu-mi mai trebuie (alte) bancuri, dar nu am renunțat, am găsit câteva și, bineînțeles, mă voi ocupa și de trei cuvinte, două „ale mele” și unul, tot din dexonline.ro, „cuvântul zilei”. Deci...

✋😆 

Mai mult, m-am pus la dispoziţie, dacă e nevoie. Sâmbătă o să încerc mă grăbesc spre casă. Mă duc şi eu voluntar. Cel mai aproape de Guvern e Muzeul Antipa şi patru ore stau şi eu voluntar. O să beau o cafea şi o să rezist. Nu e o problemă. Dar mi-ar plăcea mult să nu mai folosim, mai ales dacă este deschidere, hai să stăm la masă şi să discutăm aşezat, fiindcă nu e nimeni nici obtuz, nici pornit. Există nişte limite pe care trebuie să le respectăm şi să ne încadrăm. Cu certitudine România are nevoie de o normalitate, de o abordare echilibrată şi categorică. România are nevoie de reforme, de o reaşezare a lucrurilor într-o direcţie corectă”, a concluzionat Ciolacu. Sursa: https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/

✋😆 

Doi prieteni stau de vorbă:
- Ziceai că vrei să ții dietă de slăbire. Ai început-o?
- Am vrut să o încep, zău, dar ca să ajung la iaurtul degresat, care era în fundul frigiderului, a trebuit să mănânc cinci sarmale, trei ouă umplute și cele două prăjituri cu frișcă, așezate în fața lui...

😆 

- Măi, scuză-mă, nu pot vorbi, îi zice un tip prietenului care-l sunase la telefon, e ziua soției, îi pregătesc masa.
- Hai, dă-i bătaie!
- Bătaie i-am dat ieri. Azi o sărbătoresc.

😆 

Un tip se întâlnește cu prietenii la o bere. Unul îl întreabă:
- Ce-ai pățit, măi, de ce ai un ochi vânăt?
- Băieți, țineți minte tipa aia mișto pe care am cunoscut-o aseară la bar, și care mi-a zis că e văduvă?
- Daaa, răspund amicii.
- Ei bine, nu era...

A SE HLIZI, mă hlizesc, intranz. pop. A râde fără rost, de nimicuri, a chicoti. /cf. bg. hlezja „a glumi” . Sursa: NODEX (2002). 
Nota mea: „Hlizire” este forma dată de dicționare, adică cea corectă, dar mie îmi place mai mult „hlizeală”...

AFERAT, -Ă, aferați, -te, adj. Care este sau care pare că are multe treburi, că este foarte ocupat. – Din fr. affairé. Sursa: DEX '09 (2009)

POMPOS, -OASĂ, pompoși, -oase, adj. Plin de pompă, de fast, de strălucire; fastuos, luxos. ♦ (Despre stil, cuvinte, expresii) (Excesiv de) înflorit, încărcat, pretențios; plin de emfază, de afectare. Din fr. pompeux, lat. pomposus. Sursa: DEX '09 (2009).
Cheia alegerii: Carl Fabergé s-a născut pe 18 mai 1846 la Sankt Petersburg, Rusia. A fost un bijutier cunoscut mai ales pentru ouăle Fabergé, piese de bijuterie în formă de ouă, realizate din metale și pietre prețioase, care conțin o surpriză precum ouăle de ciocolată.

vineri, 17 mai 2024

Dezamăgiri și gânduri...

 
Motto: „Sufletul se naște bătrân, dar devine tânăr. Asta este comedia vieții. Iar corpul se naște tânăr și devine bătrân. Asta este tragedia vieții.” (Oscar Wilde)


     Mărturisesc că prima versiune ce mi-a apărut în minte pentru titlul de astăzi, în conformitate cu „starea” mea din ultimele zile, săptămâni (și, aș îndrăzni să spun, chiar luni) a fost „Gânduri dezabuzate”. Am renunțat din două motive: primul ar fi că am vaga bănuială că l-am mai folosit cândva (ca și motto-ul de mai sus), iar al doilea este faptul că nu prea îmi place cum sună adjectivul, din pricină că m-a dus imediat cu gândul la „maimuțele” alea mondene, care au kilograme de silicon în buze. Și n-am chef nici să mă amuz, nici să mă indignez. Deci am folosit un sinonim (parțial, aș zice eu), însă adevărul despre ce și cum simt (și mă simt) este mult mai complex. Și n-am să-l discut cu domniile voastre, pentru că sunt sigură că fiecare aveți propriile îndoieli, dezamăgiri, dureri, nedumeriri și revolte, deci nu vreau să vă mai plictisesc cu ale mele. Și sper să dispară, rând pe rând. Așa că trec mai departe și îmi voi aduce aminte niște citate pe care le-am folosit drept motto la unele postări din „ultimii cinci ani” și, poate, voi căuta câteva glume...

✋👶👌👋😊

✋„Nu subestima puterea cuvintelor și a gândurilor. Tot ceea ce-ți repeți în fiecare dimineață poate să te pună pe cărarea dorită a vieții. Gândește-te și vorbește despre victorie, succes, fericire și binecuvântări pentru a-ți influența destinul.” (Nina Bolivares)

👋 „Uneori uit unde mă aflu şi zâmbesc aşa, fără motiv. Câteodată sunt vesel. Vesel de tot. Pentru că uit de mine. Mă pierd pe undeva, în vreun loc depărtat, cum ai uita o carte pe fereastră.” (Marin Sorescu)

👌 „Găsește pe cineva care să te facă să uiţi durerile trecutului. Găseşte pe cineva care să-ţi schimbe viaţa, s-o facă mai bună, să-ţi lumineze golurile de până atunci. Găseşte pe cineva care să-ţi merite zâmbetul!” (Marilyn Monroe)

✋„Ferește-te de omul care nu vorbește și de câinele care nu latră.” (Proverb al indienilor cheyenne)

👋 „Cei care își petrec timpul în frumusețea și misterul naturii nu se simt niciodată singuri sau obosiți de viață.” (Rachel Carson)

👶 👌 P. S. Cuvântul ce mă definește (nu foarte exact și destul de „provizoriu”). Mda, și niște bancuri...

DEZABUZAT, -Ă, dezabuzați, dezabuzate, adj. (Livresc) Persoană care și-a pierdut speranțele, entuziasmul; dezamăgit. V. (a) dezabuza. // adj. (Franțuzism) Dezamăgit; amărât, scârbit. [Var. desabuzat, -ă adj. / cf. fr. désabusé]. Surse: DEX '09 // DN (1986).

😊 

Doi tineri de curând căsătoriți se întorc de la serviciu. Acasă, ea spune: 

- Iubi, am vești grozave pentru tine. În curând vom fi trei în această casă.

Soțul vine spre ea cu un zâmbet uriaș pe față. Își sărută soția, dar zâmbetul îi dispare când aceasta îi spune:

- Mă bucur că te simți așa, căci de mâine dimineață, mama se mută cu noi.

Un cerșetor sună la o ușă și-i deschide o gospodină iritată, cu mâinile-n șolduri și pusă pe scandal:

– Ce mai vrei și tu, mă, ratatule?

– Vă rog, dacă ați avea niște sticle goale de bere, pe care le-aș putea vinde…

– Arăt eu ca și cum aș bea bere?!

– Păi, atunci măcar niște sticle goale de oțet!

Lângă cascada Niagara, ghidul se adresează grupului de turiști:

– Dacă doamnele vor binevoi să tacă un moment, o să puteți auzi zgomotul căderii apelor.

joi, 16 mai 2024

Gânduri muuulte, dar neinteresante

  MOTTO: „Viața e o muncă grea.” (Agatha Christie)

     

    Mda, cam așa e. Dar poate că nu pentru toți viața e o muncă și nu tuturor li se pare grea. Cred că depinde și de atitudinea fiecăruia, de modul cum privește munca și greutățile vieții. Mă rog, eu una sunt astăzi obosită de nu mai pot (și nu numai fizic). Și n-am, ca să zic așa, nicio atitudine. Deci chiar nu știu ce caut aici, la blogul meu. Poate-mi explicați domniile voastre. În fine, o las așa, „în coadă de pește”...

👇

Bancuri:

Marcela la o ghicitoare:
- Mă iubesc doi bărbaţi. Care dintre ei va fi norocosul?
Ghicitoarea pune cărţile pe masă, se uită la ele, apoi se uită foarte atent la Marcela şi îi spune:
- Cel care va avea noroc va fi Gheorghe, căci te vei căsători cu lon.

😊

Întrebare la Radio Erevan:

- Ce trebuie să facă o femeie să pară mai subţire?

Răspuns: 
- Întuneric!

😊 

Ea:

- Dragă, nu uita să iei azi copiii de la școală.
El:
- E sâmbătă. Sunt amândoi afară, la joacă.
Ea:
- E MIERCURI! ȘI AVEM TREI COPII!

👇 

Expresia zilei:

„Desinit în piscem” (lat. „Se termină în coadă de pește”) – Horațiu (versul 4 din „Arta poetică”). Marele poet compară opera de artă lipsită de unitate cu trupul frumos al unei femei, care s-ar termina într-o coadă de pește: desinit în piscem mulier formosa superne. Din acest vers nu se mai întrebuințează astăzi decît primele trei cuvinte, devenite o expresie frecventă, spre a critica lucrări al căror început (bustul frumos al femeii) nu corespunde cu sfîrșitul (coada de pește), sau persoane care promit mult, dar realizează puțin. LIT. Sursa: CECC (1968).

👇

A se termina în coadă de pește (despre o acțiune, o narațiune etc.) - A avea un sfârșit neconvingător/ neclar; a se termina sub așteptările pe care le justifică începutul. Sursa: Argou (2007).

👇 Cuvântul zilei (din dexonline.ro):

(A) ADEMENI, ademenesc, vb. IV. Tranz. A atrage, a ispiti, a momi, a tenta pe cineva, de obicei cu vorbe înșelătoare; a înșela pe cineva. ♦ (Rar) A seduce o femeie. [Var.: (reg.) adimeni vb. IV] – Cf. magh. adomány.

Cheia alegerii: S-a născut, în anul 1953, actorul irlandezo-american Pierce Brosnan. Printre rolurile sale se numără și cel din comedia romantică „Legile atracției”.

✌ Victorie! Am terminat!

duminică, 12 mai 2024

O mulțime de gânduri în căutarea unei praxeograme

  

MOTTO: „Nu-i lăsa pe alții să-ți distrugă ziua. E ziua ta. Distruge-o tu!” (Anonim)


     După acest motto anonim și încântător de optimist (cu tente ironice și cam răutăcioase), chiar nu știu ce să mai scriu pentru a ieși dintr-o „stare” pe care nici măcar nu încerc s-o definesc. Având în vedere că „cerurile”, crezând că ne e dor de ploaie, au început s-o slobozească iarăși peste noi, planurile mele în legătură cu grădina s-au dus de râpă. Momentan, sper. Așa că o să revăd un serial (cu vreo zece ani în urmă cred că l-am mai „vizionat”, dar nu-mi aduc aminte nimic), o să scriu pe blog și o să mă conving singură să nu-mi mai fac gânduri negre. O să încerc, fără prea mare avânt, să-mi explic azi două chestiuni. Mai întâi, pe „Etnotique” (hm) am văzut o poză și dedesubt scria: „Costum argeșean cu ie, fotă, peșteman și șorț”. Bun, mă duc imediat să caut „peșteman”. Google mă corectează: Ați vrut să scrieți „peștiman”. Nu-l contrazic și mă duce direct la dicționar:

👇

PEȘTIMAN, peștimane, s.n. 1. (Înv. și pop.) Obiect de îmbrăcăminte femeiască confecționat din stambă sau din alt material ușor, care se înfășoară, în unele locuri, la țară, ca o fustă în jurul trupului; p. ext. șorț de protecție purtat de meseriași. 2. (Reg.) Legătoare de cap care se poartă pe sub broboadă. [Variantă: (reg.) peșteman s. n.] – Din tc. peștimal.

Nota mea: Cred că acolo era vorba de legătoarea de cap, căci șorțul exista deja...

👇 

     Iată și un titlu (nu mai știu unde l-am întâlnit, îmi cer scuze) care iar m-a pus la muncă: „Reclame, praxeograme și strategii persuative”. Măi să fie! Recunosc, reclamele și strategiile lor persuative îmi erau cunoscute prea bine (chiar dacă nu și acceptate), dar „praxeograma” m-a lăsat cu gura căscată. Am căutat în dicționare și nu știau, l-am întrebat pe Google și iar m-a corectat: Ați vrut să scrieți „praxiogramă”. Dar nu știa nici el ce e aia. Mi-a oferit niște PDF-uri pe teme de pedagogie unde m-am lămurit că termenul s-ar lega de „praxeologie” dar, când am vrut să mă adâncesc în explicații, mi-am prins organele auditive în ele, neuronii mei au intrat în grevă, deci am renunțat. Păi, tot am învățat ceva, nu?

PRAXIOLOGÍE (PRAXEOLOGÍE) (fr.; {s} gr. praxis „practică” + logos „studiu”) s.f. Disciplină științifică care studiază structura generală a acțiunilor umane și a condițiilor eficacității lor. Ca teorie a acțiunii eficiente, praxiologia are ca premise contribuțiile a numeroși gânditori, filosofi, și sociologi, în problema acțiunii și creativității umane în general, precum și a acțiunii sociale în particular. Forma ei contemporană, independentă, este legată de activitatea lui T. Kotarbiński (în plan gnoseologic) și a lui T. Parsons (în plan sociologic). Sursa: DE (1993-2009).

👇 Bancuri:

☺ Se întâlnesc doi ardeleni:
- Salut, Ioane. Ce faci?
- No, servus, Vasile… Iaca, plimb melcu’.
- Apăi, mă Ioane, frumos melc ai.
- Am avut altul mai frumos, dar mi-o scăpat și nu l-am mai putut prinde!

☺ Doi prieteni stau de vorbă la o bere:

- Oare ce să fac, că iubita mea îmi bate apropouri că suntem de trei ani împreună și ea vrea să se îmbrace în alb?

- Păi, poți să o înscrii la karate...

joi, 9 mai 2024

Gânduri fără niciun chef

MOTTO: „Zâmbeşte, chiar dacă zâmbetul tău e trist, pentru că mai trist decât un zâmbet trist e faptul de a nu mai şti să zâmbeşti.” (Mahatma Gandhi)



     Da, nici eu, nici gândurle mele n-avem niciun chef. Nici măcar unul din ăla de la „Chefi la cuțite”. Dar așteptăm cu răbdare să apară. Mă refer la cheful de scris, căci chef de muncă aș avea eu, după atâtea zile de odihnă, dar afară plouă în fiecare zi și e cam frig. Astăzi o să mă ocup de expresiile din dexonline.ro, cuvintele de acolo le voi scrie în continuare pe Facebook, pentru a fi citite de mai multă lume. Mă „ocup” de aceste expresii în sensul că le înșir mai jos pe ultimele patru. Și las pe domniile voastre să ghicească (repede) care dintre ele mi se potrivește mie azi. Vă dau un indiciu: imaginea, aparținând Anei-Maria Gălețeanu, ilustrează una dintre expresii și reprezintă cam 45% din „starea” mea de joi...

Țap ispășitor = (în „Vechiul Testament”) Țap pe care marele preot îl încărca, la sărbătoarea ispășirii, cu toate păcatele neamului lui Israel și care era apoi alungat în deșert; b) (fig.) Persoană asupra căreia se aruncă vina pentru greșelile altora.

A jertfi un cocoș lui Esculap – Esculap (la greci, Asclepios), zeul tămăduirii, era reprezentat alături de un cocoș și de un șarpe răsucit pe un toiag, simbolizînd vigilența și prevederea. Bolnavii, care cereau leacuri, îi aduceau drept ofrandă un cocoș. Socrate, judecat pentru atitudinea sa ostilă stăpînirii de atunci și condamnat să bea cupa cu otravă, a fost vizitat în închisoare de către bunul și bogatul său prieten Criton, care-i pregătise evadarea. Bătrînul filosof a refuzat însă, considerînd că trebuie să respecte legile, chiar dacă sînt nedrepte. Și, în fața morții, conformîndu-se obiceiului, Socrate i-a spus: „Criton, îi datorăm lui Asclepios un cocoș; dați-i-l, să nu uitați!” Sensul simbolic pare a fi acesta: Socrate își arată recunoștința față de Esculap care, în cupa cu cucută, îi oferă leacul de a sluji virtutea pînă la capăt, căci a învăța pe oameni să ducă o viață virtuoasă este însuși scopul filosofiei socratice. Vorbele „Să jertfim un cocoș lui Esculap” se utilizează în semn de recunoștință pentru o binefacere. Dar mai sînt folosite și în sensul că, uneori, sîntem obligați să plătim tribut unei prejudecăți, unui fel de a vedea lucrurile, care poate nu este al nostru, dar care a ajuns o deprindere curentă la unii oameni de azi, așa cum devenise și ofranda pentru Esculap la vechii greci.
(Mitologic) Sursa: CECC (1968).

Umblă câinii cu covrigi (sau colaci) în coadă = E mare belșug.
Expr. (Glumeț) A fi (sau a sta) ca o curcă (sau ca o găină) plouată sau ca un câine plouat = A fi trist, abătut. 2. Fig. Descurajat, fără chef, abătut.
✋  Mda, păi să zâmbim oleacă...

☺ Un tip beat criță sună la interfonul unui bloc:

– E acasă soțul?

– Da! îi răspunde o voce de femeie de la celălalt capăt al firului.

Sună la alt număr:

– E acasă soțul?

– Da! 

Și tot așa, până una zice că soțul nu-i acasă. La care bețivul:

– Coboară atunci să vezi dacă-s io…

– Draga mea, câteodată aș vrea să te sun numai ca să îți aud vocea și să îți spun că te iubesc!

– Și de ce nu o faci?

– O voce mă împiedică!

– Păi, ce-ți spune vocea aia?

– „Creditul dumneavoastră este insuficient pentru direcția apelată…

Gânduri care se ceartă între ele

Motto: „ Cel mai rapid mod de a-ți dubla banii este să-i îndoi și să-i pui înapoi în buzunar. ” (Will Rogers)    M-am trezit astăzi foaaaart...