Astăzi, gânduri despre întrebări fără răspuns

 

MOTTO: „A filosofa înseamnă să răspunzi cu mijloace super mature la întrebările pe care și le pun copiii.” (Lucian Blaga)

Sărbătorit în Calendarul Popular la 24 februarie, Dragobetele, numit şi Cap de primăvară, este identificat cu Zeul Cupidon, divinitate a dragostei în mitologia romană, sau cu Eros, zeul iubirii din mitologia greacă. Personificare a dragostei pătimașe, în mitologia românească este asociat cu Năvalnicul şi, totodată, cu momentul în care păsările călătoare revin pe meleagurile noastre, sărbătoarea fiind considerată din bătrâni începutul primăverii. (...) La Dragobete, păsările se strâng în stoluri, ciripesc, se împerechează şi încep să-şi construiască cuiburile în care îşi vor creşte puii. Din acest motiv, ziua se numeşte, în unele aşezări din nordul Olteniei, Logodna sau Însoţitul Păsărilor. Se spune că păsările neînsoţite în această zi rămân stinghere, fără pui, până în ziua de Dragobete a anului viitor”. (Ion Ghinoiu – „Comoara satelor. Calendar popular”). (...) Sărbătoarea mai este numită şi „Ioan Dragobete”, „Drăgostiţele”, „Sântion de primăvară”, dar şi „Dragomiru-Florea” sau „Granguru”. În calendarul ortodox, astăzi se prăznuiește Întâia şi a doua aflare a capului Sfântului Ioan Botezătorul. Cum la 24 februarie se spune că primăvara înlocuieşte iarna, iar luna lui Făurar se pregăteşte să-i facă loc lunii lui Mărţişor, femeile aveau grijă să-şi protejeze pruncii cu o amuletă: un şnur din arnici roşu, împletit cu bumbac alb.  Din bătrâni se spune însă că Dragobetele ar fi fost fiu al Babei Dochia, numită şi Baba Marta, ale cărei zile sunt ţinute la început de Martie, timp ritual de nouă sau douăsprezece zile, egal cu durata urcuşului Babei Dochia cu oile, la munte, pe baza cărora se fac previziuni, numind, pentru fiecare zi, câte o femeie în vârstă şi, în raport cu vremea ­ frumoasă sau urâtă ­ este apreciată şi firea persoanei. (...) Sărbătoare a dragostei la români, concurată, de mai mulţi ani, de sărbătoarea de import a Sfântului Valentin, Dragobetele era odinioară aşteptat cu drag în lumea satului românesc.

❤ Am citat dintr-un articol scris de Luminița Ciobanu, în 10 martie 2014, aici: https://jurnalul.ro/supliment/femeile/dragobete-cap-de-primavara-663280.html.   

(Hm, nu am chef azi nici să comentez, nici să mai scriu altceva, nici să filosofez...)

Cuvântul aleatoriu:
PÁUCĂ, pauce, s. f. (Germanism învechit) Tobă (în formă de ceaun) cu o singură suprafață de percuție și care este acordată; tâmpină. Începură a suna din tobe, din pauce, din trîmbițe și din surle. ODOBESCU, S. I 72. – Pronunțat: pau-că. Sursa: DLRLC (1955-1957).

Cuvântul zilei:

Groznicie sf [At: CANTEMIR, IST. 186 / Pl: groznicii / E: groaznic + -ie] (Ieșit din uz) 1. Neîndurare. 2. Tiranie. 3. Aspect fioros. Sursa: MDA2 (2010). Cheia alegerii: Se împlinește un an de la pornirea mișelescului război al Rusiei împotriva Ucrainei.

POST SCRIPTUM: Întrebarea mea fără răspuns de azi este în legătură cu expresia „de când cu lupii albi”. Știu că înseamnă „de multă vreme”, de demult”, dar eu eram curioasă de la ce a pornit această zicere. Ei bine, nu am reușit să aflu...