Eu și gândurile mele, din bulhac în bulhac

 

„Curajul nu e zgomotos întotdeauna. Câteodată curajul e o voce mică, la sfârșitul zilei, care îți spune că vei încerca și mâine.” (Mary Anne Radmacher)

Azi plouă mărunțel. Cred că a plouat și azi-noapte, pentru că deja sunt băltoace pe drumurile (mă rog, ulițele) neasfaltate ale Domneștiului. Ei bine, prin aceste băltoace, am avut curajul să merg la cumpărături. Cuvântul aleatoriu îl alesesem deja și aș zice că este foarte potrivit cu realitatea. Restul scrierii de azi, o să vedeți, se ghidează după expresia „ca nuca-n perete”. Dar nici că-mi pasă...

BĂLTOÁCĂ, băltoace, s. f. Baltă mică, murdară și mocirloasă; bălăștioagă, băltac; adunătură sau scursură de apă de ploaie prin gropile drumurilor; bulhac. ♦ Cantitate mare de lichid vărsat pe jos; baltă. Baltă + suf. – oacă. Sursa: DEX '09.

💣 Ar merge aici, ca un bonus, expresia „din lac în puț”, care înseamnă „dintr-o situație critică într-alta și mai critică; din rău în mai rău”. Sursa: Argou (2007).

Cuvântul zilei:

VOCÁBULĂ, vocabule, s.f. (Livr.) Cuvânt, vorbă. – Din fr. vocable, lat. vocabulum. Sursa: DEX '98 (1998). Cheia alegerii: În anul 1838, s-a născut Bogdan Petriceicu Hașdeu, scriitor și filolog.

Glumele zilei:
Doi prieteni stau de vorbă:

– Frate, ce-ai mai slăbit!

– Daaaa! Zece kilograme într-o lună.

– Băi, ești nebun?! Cum ai reușit?

– Mi-am luat niște adidași de 380 de euro.

– Și, cât alergi pe zi?

– Alerg, pe dracu! Nu mai am bani de mâncare...

☺
Mare concurs de full contact. În finală, Bulă şi un chinez, se bat, dar nu învinge nimeni.

– Fiecare va avea dreptul la câte o lovitură, spune arbitrul. Să înceapă chinezul!

Se apropie chinezul de Bulă, îi trage una de rămâne Bulă fără suflare câteva minute. Se scoală Bulă clătinându-se şi întreabă:

– Ce-a fost asta?

– Cheia dragonului, zice chinezul.

Vine rândul lui Bulă să lovească. Bulă duce fulgerător mâna la spate, se rotește şi-l lovește pe chinez de-l zboară din ring. Aruncă arbitrul apă pe chinez, se trezește ăsta cu greu, şi întreabă, cu ultimele puteri:

– Ce-a fost asta?

– Cheia franceză, răspunde Bulă.

”

P. S.  ❤ Iată și ilustrarea expresiei de mai sus, în lucrarea lui Dorel Topan, intitulată „Nuca în perete” (Sursa: https://muzeuldeartabaiamare.wordpress.com/)

❤  Despre Mary Anne Radmacher, nu am aflat decât că e scriitoare, că e născută în 1957 (vârsta 66 de ani), în Portland, Oregon, Statele Unite, și că găsim câteva dintre cărțile ei și la noi.

Niște gânduri flou și ușor fru-fru

 

„Ce ne-am propus în ceasul acesta, îl schimbăm curând şi iarăşi ne întoarcem de unde am plecat; numai mișcare şi nestatornicie.” (Michel de Montaigne)

 

   Am pornit să scriu inspirată de acest citat. Asta pentru că, deși dis-de-dimineață îmi propusesem (într-o scurtă ședință cu mine însămi) să fac o mulțime de treburi, acum nu prea mai am chef. Nu-i nimic, și luni e o zi. Și, ca un fel de îmbunătățire a modului cum reacționez la aceste schimbări de „stare”, nu m-am simțit vinovată decât preț de cinci minute, apoi am pornit să scriu ceva pe blog. Titlul mi-a fost inspirat de cuvinte, „poza” tot așa (adică, reproducerea după tabloul „Femeie așezată la malul mării” de Auguste Renoir), iar pentru bancuri am cerut ajutorul lui GOOGLE.

Cuvântul aleatoriu are un farmec vetust și am ales (din dexonline.ro) definiția tot dintr-un dicționar „vechi” (cam de vârsta mea)...
TEÁMĂT, teamăte, s.n. (Învechit) Teamă. Mergînd oștile lui Mihai-vodă fără teamăt, turcii le loviră de față. BĂLCESCU, O. II 169. Sursa: DLRLC (1955-1957).

Cuvântul zilei este foarte simpatic, l-am folosit în titlu (mai mult cu sensul de „estompate”) și m-a dus cu gândul la fru-fru, iar ăsta m-a făcut să-mi amintesc o scenă din romanul „Pe aripile vântului” al lui Margaret Mitchell (cei care au citit cartea știu de ce...), iar sensul din titlu rămâne să-l alegeți domniile voastre.

FLU adj. invar., s.n. 1. Adj. invar. (Despre îmbrăcăminte) Vaporos. 2. Adj. invar. (Despre imagini) Cu contururi imprecise, estompate. 3. S.n. Efect fotografic care dă evanescență contururilor. [Scris și: flou] – Din fr. flou. Sursa: DEX '09 (2009. Cheia alegerii: În 1841 se naște Auguste Renoir, pictor impresionist francez.

Mi-am amintit un pic ce e cu...
EVANESCÉNȚĂ, evanescențe, s. f. (Rar) [At: DN2 / Pl: ~țe / E: fr évanescence] 1. Dispariție (sau estompare) treptată. 2. Însușire a unui lucru, a unui fenomen care durează puțin. Sursa: MDA2 (2010).

Așa, și...

FRU-FRÚ I. s.n. 1. foșnet ușor pe care îl produc țesăturile (de mătase). 2. (fig.) confuzie, agitație; entuziasm, avânt. II. adj. inv. frivol, ușuratic. (< fr. froufrou, it. fru-fru). Sursa: MDN '00 (2000).

Bancurile zilei:
O fată își aduce pentru prima dată iubitul acasă, să îi cunoască părinții. Tatăl îl întreabă:
-  Deci, tinere, vrei să devii ginerele meu?
- Domnule, sincer să fiu, nu vreau, dar nu văd altă cale de a mă căsători cu fiica dumneavoastră.

&

După o ceartă serioasă, femeia îi spune nervoasă soțului:
- Acum plec la mama, dar te avertizez: NE VOM ÎNTOARCE!

&
– Mamiii, în patul meu doarme un bau-bau.
– Fiule, ai 35 de ani, iar pe asta ai adus-o aseară din club!

Astăzi, gânduri despre întrebări fără răspuns

 

MOTTO: „A filosofa înseamnă să răspunzi cu mijloace super mature la întrebările pe care și le pun copiii.” (Lucian Blaga)

Sărbătorit în Calendarul Popular la 24 februarie, Dragobetele, numit şi Cap de primăvară, este identificat cu Zeul Cupidon, divinitate a dragostei în mitologia romană, sau cu Eros, zeul iubirii din mitologia greacă. Personificare a dragostei pătimașe, în mitologia românească este asociat cu Năvalnicul şi, totodată, cu momentul în care păsările călătoare revin pe meleagurile noastre, sărbătoarea fiind considerată din bătrâni începutul primăverii. (...) La Dragobete, păsările se strâng în stoluri, ciripesc, se împerechează şi încep să-şi construiască cuiburile în care îşi vor creşte puii. Din acest motiv, ziua se numeşte, în unele aşezări din nordul Olteniei, Logodna sau Însoţitul Păsărilor. Se spune că păsările neînsoţite în această zi rămân stinghere, fără pui, până în ziua de Dragobete a anului viitor”. (Ion Ghinoiu – „Comoara satelor. Calendar popular”). (...) Sărbătoarea mai este numită şi „Ioan Dragobete”, „Drăgostiţele”, „Sântion de primăvară”, dar şi „Dragomiru-Florea” sau „Granguru”. În calendarul ortodox, astăzi se prăznuiește Întâia şi a doua aflare a capului Sfântului Ioan Botezătorul. Cum la 24 februarie se spune că primăvara înlocuieşte iarna, iar luna lui Făurar se pregăteşte să-i facă loc lunii lui Mărţişor, femeile aveau grijă să-şi protejeze pruncii cu o amuletă: un şnur din arnici roşu, împletit cu bumbac alb.  Din bătrâni se spune însă că Dragobetele ar fi fost fiu al Babei Dochia, numită şi Baba Marta, ale cărei zile sunt ţinute la început de Martie, timp ritual de nouă sau douăsprezece zile, egal cu durata urcuşului Babei Dochia cu oile, la munte, pe baza cărora se fac previziuni, numind, pentru fiecare zi, câte o femeie în vârstă şi, în raport cu vremea ­ frumoasă sau urâtă ­ este apreciată şi firea persoanei. (...) Sărbătoare a dragostei la români, concurată, de mai mulţi ani, de sărbătoarea de import a Sfântului Valentin, Dragobetele era odinioară aşteptat cu drag în lumea satului românesc.

❤ Am citat dintr-un articol scris de Luminița Ciobanu, în 10 martie 2014, aici: https://jurnalul.ro/supliment/femeile/dragobete-cap-de-primavara-663280.html.   

(Hm, nu am chef azi nici să comentez, nici să mai scriu altceva, nici să filosofez...)

Cuvântul aleatoriu:
PÁUCĂ, pauce, s. f. (Germanism învechit) Tobă (în formă de ceaun) cu o singură suprafață de percuție și care este acordată; tâmpină. Începură a suna din tobe, din pauce, din trîmbițe și din surle. ODOBESCU, S. I 72. – Pronunțat: pau-că. Sursa: DLRLC (1955-1957).

Cuvântul zilei:

Groznicie sf [At: CANTEMIR, IST. 186 / Pl: groznicii / E: groaznic + -ie] (Ieșit din uz) 1. Neîndurare. 2. Tiranie. 3. Aspect fioros. Sursa: MDA2 (2010). Cheia alegerii: Se împlinește un an de la pornirea mișelescului război al Rusiei împotriva Ucrainei.

POST SCRIPTUM: Întrebarea mea fără răspuns de azi este în legătură cu expresia „de când cu lupii albi”. Știu că înseamnă „de multă vreme”, de demult”, dar eu eram curioasă de la ce a pornit această zicere. Ei bine, nu am reușit să aflu...