Gânduri în prag de mai

 

      Magnolii şi alţi pomi în floare, verdeață, flori multe, păsări ciripitoare, (mă rog, din când în când, ploaie, tunete, soare ce dispare şi apare din nou), orice s-ar zice, luna mai (care debutează mâine, pentru unii, cu ceva "libere") e cea mai cea! Îmi place la nebunie. Şi-mi mai place că pot aplica, iar (sau, dacă vreţi, din nou), zicerea următoare a lui Gandhi (întâlnită pe câmpii feisbuchişti, pe care, o scurtă perioadă timp, nu i-am mai bătut), şi anume: "Fericirea este armonia dintre ceea ce gândeşti, ceea ce spui şi ceea ce faci". Da, bine, v-am mai spus, domniile voastre, ce părere am eu despre fericire, nu trebuie neapărat să o căutăm, ea e diferită, ca înţeles, de la o persoană la alta şi, la mine, e făcută doar din lucruri mărunte. Şi, pentru că tocmai mi-am amintit (nu mai ştiu, însă, prin ce asociaţie de idei), de anii când "toceam" la Gramatică, nu pot să-mi dau deloc seama ce legătură poate fi între omonimele (cuvinte cu formă identică şi același corp  fonetic, dar cu înțeles total diferit, cum zicea lecţia respectivă): mai (luna lui Florar), mai (adverbul) şi mai (ficat). Dar, în fine, nu asta contează. Începe luna mai! Iupiii!

Gânduri despre curaj

    Motto: 

          Să ai curaj nu înseamnă că eşti neînfricat. Să ai curaj înseamnă să fii capabil să-ţi înfrunţi temerile şi să poţi spune: "Da, am căzut, dar mă voi ridica."

                                                                         Maya Angelou

        Mă găsesc, de ceva vreme, într-o situație care se potrivește perfect zicerii din popor: "Curaj, găină, că te tai!" (Şi asta nu pentru că m-ar paşte vreun pericol, ci pentru că-mi găsesc oarece asemănări cu comportamentul haotic al păsării pomenite). Mărturisesc în faţa domniilor voastre că niciodată nu m-am considerat o persoană foarte curajoasă. Viaţa mi-a demonstrat, în unele situații, că nu sunt chiar o fricoasă, în altele că, chiar dacă aveam ceva curaj la purtător, era îngropat sub tone de timiditate. În general, am o limită de anduranță (da, am folosit voit acest termen tehnic...) destul de ridicată. Uneori, însă, sunt situaţii şi persoane care-mi pun răbdarea la grea încercare. Bunul simţ, delicateţea şi tactul (calităţi pe care, zic eu, le posed) nu prea mi-au fost de folos în "jungla" din jur. Deci, acum, trebuie să îmi fac curaj căutând citate despre curaj, citind ceva vesel şi gândindu-mă că sunt binecuvântată cu rude şi prieteni cărora le pasă de mine (în diverse proporții) şi care fac gesturi ce mă înduioșează la maxim. E de bine.  O să închei cu o glumă:

       "Socrul mare se întoarce obosit de la câmp, intră în casă şi, în capul scărilor îşi întâlneşte ginerele. Fără cuvinte, socrul ridică mâna dreaptă, o îndoaie sub forma literei "S", roteşte palma din încheietură mâinii şi se uită întrebător la ginere. Acesta, tot fară un cuvânt, ridică ambele braţe şi gesticulează ca şi socrul. Şi acum traducerea gesturilor:
Socrul: Este acasă vipera?
Ginerele: Sunt acasă amândouă!

Lumină în gânduri

           Titlul este un deziderat, nu ceva care deja s-a petrecut. În sensul că gândurile mele (ca şi sufletul) așteaptă Lumina. Unele dintre gândurile mele poate deja s-au luminat. Adică, nu "poate", sigur! Dar aţi văzut şi domniile voastre, chiar când crezi că e totul clar şi luminos, atunci descoperi o sclipire de gând sau un colțișor de suflet care încă așteaptă descifrarea unei taine, sau vor uitarea unor lucruri nu prea fericite din trecut, sau încearcă să ierte ceva sau pe cineva. Ori caută iertarea de la alţii. E moment de bilanţ al gândurilor şi de smerenie a sufletului, e vremea de a mulţumi, iar şi iar, Domnului, pentru sacrificiul pe care L-a făcut pentru noi, păcătoşii. E momentul când trebuie să iertăm ca să fim iertaţi. E momentul să iubim ca să fim iubiţi. E momentul să primim Lumina...

Gânduri facturate

                          Motto:

               "Dacă ai vreodată impresia că nimănui nu-i va păsa dacă 

            vei muri, încearcă să nu plătești câteva rate la bancă."

                                                                   (Anonim)

         Puteam foarte bine să-mi intitulez scrierea de astăzi şi "gânduri fracturate", pentru că un astfel de accident mi s-a întâmplat mie în creier mai zilele trecute, când am văzut factura de la energia electrică. Mi s-au rupt gândurile-n două. De durere, de revoltă şi de ciudă că noi trebuie să plătim aşa de mult pentru ca nişte căpuşe scârboase (astea sunt, în viziunea mea, persoanele sau companiile care profită de scumpirea, fără rost, fără rușine şi necorelată cu nivelul salariilor şi pensiilor, a carburanților, a curentului, a gazelor) să prospere şi mai mult. Totul se scumpește şi au găsit momentul cel mai bun: în preajma Paştelui. Dar, vorba bunicii mele, "noi să fim sănătoși, că boala vine singură", ia, hai să nu-mi mai fac eu fracturi în gânduri pentru nişte facturi, pentru nişte rate, pentru un lucru aşa de terre-à-terre ca banii sau, ca să respect adevărul istoric, ca lipsa lor. Passons! Acum o să închei. Abrupt, că sunt cam ostenită (deh, am grădinărit zilele trecute şi acum, că e ploaie, fac oarece dereticări). Înainte să plec de-aici, am să vă spun, domniile voastre, un banc:

 "Două blonde stau de vorbă. Prima zice:

- Fată, ieri am făcut testul de sarcină!

 Cealaltă, foarte curioasă, întreabă:

- Şi cum a fost, fată, au fost grele întrebările?"

Gânduri în dulcele stil arhaic

      MOTTO:   

  "Tot ceea ce suntem şi tot ceea ce există (apare, se menţine şi dispare) în viaţa noastră este rezultatul a ceea ce am gândit: este fondat pe gândurile noastre, este confecţionat din gândurile noastre." (Buddha)

   

        Prea grațioase domnițe şi jupâni dumneavoastră, azi nu am deloc vreme de zăbavă, dar cât stau la hodină, şi până o să cetesc din oarece bucoavne, am năimit oleacă ceva gânduri şi gândurile iaste de sâmbătă mă chinui a vi le înfăţişa în straie mai vechi (unele pe nedrept uitate, căci au un farmec nebun).   

     Voroava ce astăzi fac cercare să o împărtăşesc scriind-o în acest modest zapis, este despre spovadă. Cred că domniile voastre ştiţi că spovadă e forma veche a cuvântului spovedanie. Ei bine, suntem în Postul Paştelui, cred că toţi, în iastă vreme "şezum şi plânsem" asupra unor lucruri mai anapoda din viaţa noastră de zi cu zi şi, iacă, sufletul ne dă slobozenie spre spovadă. Păi, să-l ascultăm!