vineri, 6 iulie 2012

Căldură mare, chiar şi-n gânduri...

Da, aşa cum exclamă personajul acela al lui Nenea Iancu, e "căldură mare, monşer!". Nu mă mai pot concentra să scriu, iar dacă încerc, gândurile-mi parcă sunt şi ele lichefiate, se scurg ca o peltea şi nu-mi plac deloc. Cred că o să fac o luuuungă pauză, pentru că am fost mereu împotriva ideii de a scrie doar ca "să te afli în treabă" (deşi, mărturisesc, am căzut de câteva ori în acest păcat) şi, de cum se răcoreşte un pic, o să revin. Adică, cel puţin aşa sper, pentru că nu te poţi pune cu inspiraţia, nu?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Niște gânduri care vor să prindă un haștag

MOTTO: „Trebuie să învățăm să ne fim cei mai buni prieteni pentru că de prea multe ori cădem în capcana de a ne fi cei mai mari dușmani.” (...