Gânduri despre încercări

 

MOTTO: „Încearcă orice lucru nou de trei ori. Prima dată, să treci peste frica de a-l face. A doua oară, să înveți cum se face. A treia oară, să-ți dai seama dacă îți place sau nu.” (Virgil Garnett Thomson)

    Titlul acesta de azi mi-a venit în minte căutând de zor în dexonline.ro cuvintele zilei. Și l-am găsit potrivit pentru că ceea ce „prestez” eu aici, scrierile mele, în general, sunt niște „încercări” (în sensul de strădanii de a face ceva) care descriu niște „încercări” (în sensul de dificultăți pe care le îndură cineva în viață). Descrieri pe care încerc să le agrementez cu oarece umor și autopersiflare. Asta ca să mă exprim în așa fel încât să fiu în acord cu ce zice DEX-ul. O să revin, după ce scriu cuvintele-de-luni:

CUVÂNTUL ALEATORIU:
Abilita vt [At: CADE / Pzi: ~téz / E: ger habilitieren, fr habiliter, lat habilitare] 1-2 (Înv) A recunoaște cuiva, în urma unui examen, calitatea de profesor sau docent. 3 (Pex) A recunoaște unei persoane o calificare. 4 (Jur) A face pe cineva apt pentru săvârșirea unui act juridic.

CUVÂNTUL LUNII: (Tot) CORONAVIRUS.

CUVÂNTUL ZILEI:
DÍCȚIE, dicții, s. f. Modul de a pronunța cuvintele, silabele și sunetele. ♦ (În teatru, cinematograf etc.) Arta de a pronunța corect și clar un text. [Pr.: -ți-u-. – Var.: dicțiúne s. f.] – Din fr. diction, lat. dictio, -onis. Sursa: DEX '09 (2009).

Cheia alegerii: S-a născut în 1942 actorul Ion Caramitru. Sursa: MDA2 (2010).

    Și, ca să revin, mă întreb (încă) dacă micile și modestele mele rânduri pot fi considerate eseuri. Câteodată cred că DA, de cele mai multe ori cred că Nu. Mă rog, nu-mi pasă cum o să le numesc, eu scriu în continuare...

ESÉU, eseuri, s. n. 1. Studiu de proporții restrânse asupra unor teme filosofice, literare sau științifice, compus cu mijloace originale, fără pretenția de a epuiza problema. 2. (Sport; la rugbi) Încercare. 3. Probă preliminară de mărci poștale pe hârtie și în culori diferite în vederea alegerii prototipului definitiv al întregului tiraj. – Din fr. essai. Sursa: DEX '09 (2009)

Gânduri care pun prea multe întrebări

  

MOTTO: „Nu vedem lucrurile asa cum sunt ele. Vedem lucrurile asa cum suntem noi.” (Anais Nin)

 

   Întrebările pe care gândurile mele și le pun, mereu-mereu, nu cred că vă interesează pe domniile voastre, puținii dar fidelii cititori ai blogului meu, dar sigur îmi dau dureri de cap mie. Am citit și eu, ca toată lumea, despre așa-zisul „Paradox al lui Socrate”, adică: „Știu că nu știu nimic” și încă mă mai lupt cu înțelesurile lui. Dar, oricum, prefer oamenii care recunosc că nu știu mare lucru și (își) pun mereu întrebări, în locul acelora care chiar nu știu mai nimic, dar au tupeul să creadă că au răspunsuri la toate întrebările din lume. Bun, să lăsăm asta... Înainte de cuvinte, iată ce ne spune Wikipedia despre Anais Nin, autoarea citatului pe care l-am pus ca motto:

 

Anaïs Nin a fost o scriitoare americană de origine franceză. Este cunoscută pentru jurnalele sale intime, pe care a început să le scrie de la vârsta de 11 ani și le-a continuat, fără încetare timp de 45 de ani. Abia după moartea sa și a soțului său s-a putut publica și o variantă necenzurată a acestora.

Născută: 21 februarie 1903, Neuilly-sur-Seine, Franța

Decedată: 14 ianuarie 1977, Cedars-Sinai Medical Center, Los Angeles, California, Statele Unite

Nume complet: Angela Anaïs Juana Antolina Rosa Edelmira Nin y Culmell

Filme: Henry şi June, Bells of Atlantis, Delta of Venus

Soți: Rupert Pole , Ian Hugo 

 

CUVÂNTUL ALEATORIU:
Nolfă sf [At: ALRM II/I h 89/346 / Pl: ~fe / E: cf bolfă] (Reg) Gușă. Sursa: MDA2 (2010).

CUVÂNTUL LUNII:
CORONAVIRUS s. n. Virus zoonotic din familia Coronaviridae, responsabil pentru diverse afecțiuni respiratorii la om, caracterizat prin structură ARN monocatenară și înveliș de glicoproteide cu formă amintind de coroana solară. – Din engl. coronavirus. Sursa: dexonline.

Cheia alegerii: Spectrul coronavirusului se extinde!

CUVÂNTUL ZILEI:
MÁTIMĂ, matimi, s. f. (Înv.) 1. Lecție; obiect de studiu, materie. 2. Pildă, morală, povață, învățătură. – Din ngr. máthima. Sursa: DEX '09 (2009).

Cheia alegerii: S-a născut, în 1971, actorul american Peter Sarsgaard. Printre filmele sale se numără și O lecție de viață.

   P.S.  Iar s-a întâmplat să dau peste două cuvinte pe care nu le știam, plus același „coronavirus” de care m-am cam plictisit...

   Pe mâine!

Selenarele (sau lunaticele?) gânduri de azi...

MOTTO: „Cel mai semnificativ lucru din voiajul lunar nu a fost că omul a pășit pe Lună, ci că a privit spre Pământ.” (Norman Cousins)

 

    Da, asta mă întreb azi, vineri, în timp ce caut în dexonline.ro cuvintele pe care să le notez în continuare: am gânduri selenare sau cam lunatice? Aș zice că și așa, și așa. Dar nu asta contează, contează să mai aflăm ceva nou, un cuvânt, un gând, un simțământ. Să purcedem:

CUVÂNTUL ALEATORIU:
Cherént, ~ă a [At: PAȘCA, GL. / A: nct / Pl: ~nți, ~e / E: nct] (Reg) 1. Iresponsabil. 2. Prost. 3. Zăpăcit. Sursa: MDA2 (2010).

CUVÂNTUL LUNII:

Coronavirus s. n. Virus zoonotic din familia Coronaviridae, responsabil pentru diverse afecțiuni respiratorii la om, caracterizat prin structură ARN monocatenară și înveliș de glicoproteide cu formă amintind de coroana solară. – Din engl. coronavirus. Sursa: dexonline.

Cheia alegerii: Spectrul coronavirusului se extinde!

CUVÂNTUL ZILEI:

Paidos [At: URICARIUL, IV, 402 / A și: pai~ / E: tc. paydos] (Înv) 1. s Repaus după muncă. 2. i. Exclamație care reprezintă un semnal de încetare a lucrului. Sursa: MDA2 (2010)

Cheia alegerii: În 1897 a fost adoptată Legea repausului în zilele de duminică și sărbători. Conform acestei legi, repausul era acordat o jumătate de zi, duminică dimineață, și erau 14 sărbători pe an.

    Iată, am dat astăzi peste două cuvinte pe care chiar nu le știam și peste unul de care deja îmi este lehamite de câtăva vreme. Asta e. Poate de aia mă și întrebam la început cum sunt gândurile mele. Deci:

SELENÁR, -Ă, selenari, -e, adj. Referitor la Lună, de Lună; lunar. – Din fr. sélenien (după lunar). Sursa: DEX '09 (2009).

   După cum știți, „selenar” vine de la...

Selena (sau Selene) care „a fost în mitologia greacă zeița și personificarea Lunii, identificată mai târziu cu zeița greacă Artemis. Era înfățișată ca o femeie strălucitor de frumoasă, purtată printre nouri într-un car de argint.” (Wikipedia).

   Și, în opoziție (sau nu tocmai)...

LUNÁTIC, -Ă, lunatici, -ce, adj. 1. (Despre oameni, adesea substantivat) Somnambul. ♦ (Despre somn, privire, mers etc.) De somnambul. ♦ (Rar) Care are vedenii; sperios, fricos. 2. (Rar) Fantastic, halucinant, ireal. ♦ Cu idei ciudate; cu manifestări bizare. 3. (Pop.) Născut în aceeași lună cu altul (și considerat în raport cu acesta). [Var.: lunátec, -ă adj.] – Din lat. lunaticus, fr. lunatique. Sursa: DEX '09 (2009).

    Autorul citatului pus de mine ca motto, Norman Cousins (1915 - 1990), „a fost un jurnalist, eseist, critic literar și activist pentru pace american, de origine evreu. Cousins a fost vreme de mai multe decenii redactorul revistei liberale „Saturday Literature Review”. Impresionat de catastrofa umană provocată de bombele nucleare aruncate de țara sa asupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki în vara anului 1945, în timpul confruntării finale cu agresorii japonezi în cursul celui de-al Doilea Război Mondial, Cousins s-a făcut cunoscut ca luptător neobosit pentru dezarmarea nucleară. În ultimii ani ai vieții, în urma experienței sale personale, s-a dedicat studiului impactului emoțiilor pozitive asupra rezilienței (rezistență la șoc a unui metal sau aliaj) și a capacității de vindecare a bolilor.” (Wikipedia).

Gânduri care fac de strajă

 MOTTO: 

„Nu există oameni răi sau oameni buni, există doar oameni.”  (Nicolae Iorga)

 

    E joi. E ceață. Plouă mărunt. O atmosferă dezolantă, în acord cu starea mea și cu gândurile mele. Dar fac un efort de voință și mă ocup iar de cuvinte:

CUVÂNTUL ALEATORIU:

Pândaci, ~ace a [At: CONV. LIT. VIII, 47 / Pl: ~, ~ace / E: pândă + -aci] 1-2 (D. oameni și animale) Care pândește (1-2) Si: pândareț (1-2), pândeș (1-2), (nob) pândeț (1-2). 3 (D. oameni) Care spionează. Sursa: MDA2 (2010).

     (Cuvântul ăsta îmi aduce aminte de ceea ce „Cațavencii” sau cei de la „Divertis”, nu mai știu exact, numeau zvoneri și răspândaci. Bârfa a ajuns un sport național, se practică de către mulți semeni de-ai noștri cu o îndârjire ce mi se pare patologică, lucru care mă îngrijorează. Nu știu care sunt mai răi, cei din prima categorie, cei dintr-a doua, sau gloata care ascultă și crede minciunile lor. În sfârșit, să-i lăsăm, că e post și e bine să iertăm).

&

CUVÂNTUL LUNII: CORONAVIRUS.

   (Cred că ăsta va fi cuvântul anului și deja mă cam agasează. Dar poate că, neștiind adevărul și ascultând, aproape fără să vreau, tot felul de terorii ale conspirației, mă înșel).

&

LUCOÁRE, lucori, s. f. (Înv.) Lumină; lucire, strălucire. – Lat. lucor, -oris. Sursa: DEX '09 (2009). Cheia alegerii: S-a născut, în 1696, pictorul venețian Giovanni Battista Tiepolo, reprezentant al barocului. Potrivit criticilor de artă, frescele sale se remarcă prin luminozitate.

Iată o frescă plină de „lucoare” a lui Tiepolo:

 

Gânduri care se simt singure

MOTTO: „Citim ca să știm că nu suntem singuri” – C. S. Lewis 

 

   Căutând cuvintele de azi, miercuri, 4 martie, mi-a venit în gând, prima dată, marele cutremur din 1977, am retrăit momentele teribile de atunci, apoi mi-am dat seama ce mult timp a trecut și câți ani am adunat eu în spate. Tot acum, m-am mai gândit (fără nicio legătură cu seismul) că citesc din ce în ce mai rar o carte, ceea ce nu-i deloc bine. Trebuie să iau măsuri. Deși, cum am mai spus, faptul că citești mult îți accentuează până la disperare sentimentul că nu știi mai nimic. Încep să cred că ignoranța e un mod mai plăcut de a trăi. Să nu mă credeți, sunt acum într-o pasă proastă, de-asta zic așa. Dar susțin cu tărie că cititul trebuie „practicat” și „predicat” cu îndârjire. Și, ca o cireașă de pe tort, întâlnesc tot mai multe cuvinte pe care chiar nu le știam (sau le-am uitat, ceea ce este și mai rău). Deci, o să încep cu niște explicații plictisitoare, dar folositoare, întru aducere aminte:

    „Cutremurul din 1977 a fost un puternic cutremur care s-a produs la ora 21:22:22 în data de 4 martie 1977, cu efecte devastatoare asupra României. A avut o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter și o durată de circa 56 de secunde, au fost 1.570 de victime, din care 1.391 numai în București.” (Wikipedia).

&

     Apropo de autorul citatului din motto:

    „Clive Staples Lewis (1898 - 1963), nume scris mai ales sub forma C. S. Lewis, a fost un scriitor și cadru universitar de origine irlandeză, cunoscut pentru scrierile sale despre literatura medievală, apologiile creștine, lucrările de critică și romanele de ficțiune, în special ciclul narativ pentru copii „Cronicile din Narnia”. (Cf. Wikipedia).

&

   „Istoria literaturii este marcată de prietenii între minți sclipitoare, de la care ne-au rămas unele dintre cele mai iubite romane ale tuturor timpurilor. Cine nu a auzit de „Stăpânul inelelor” și de „Cronicile din Narnia”? Dar, la fel de celebră precum cărțile este și prietenia care i-a legat pe J. R. R. Tolkien și C. S. Lewis (...)” (Cf. carteadelaora5.ro).

&

Cuvintele de azi:

CUVÂNTUL ALEATORIU:
VÁSCĂ, vasce, s. f. (Arhit.) Recipient în formă de cupă, folosit ca element decorativ (în parcuri, în piețe publice etc.). – Din it. vasca, fr. vasque. Sursa: DEX '09 (2009. O vască arată cam așa:

 CUVÂNTUL LUNII:

  Coronavirus s. n. Virus zoonotic din familia Coronaviridae, responsabil pentru diverse afecțiuni respiratorii la om, caracterizat prin structură ARN monocatenară și înveliș de glicoproteide cu formă amintind de coroana solară. – Din engl. coronavirus. Sursa: dexonline. Cheia alegerii: Spectrul coronavirusului se extinde!

   (Adică, „spectrul” e ilustrat prin titluri mai mult sau mai puțin panicarde, cum ar fi: „Primul deces de coronavirus în Spania”, „Coronavirus în Italia: peste 450 de cazuri confirmate”, „Numărul infectaților cu virusul misterios în China s-a triplat”, „Al patrulea caz de coronavirus depistat în România” etc.)

CUVÂNTUL ZILEI:

BARIFONÍE s. f. voce cu timbru gros, răgușită. (< engl. baryphonia). Sursa: MDN '00 (2000). Cheia alegerii: S-a născut, în 1951, Chris Rea, cântăreț britanic, cunoscut pentru vocea sa groasă și aspră. Rea a vândut peste 30 de milioane de discuri la nivel mondial. 

    (Nu prea știu eu cum e cu trimiterile astea de link-uri, mai învăț, dar una dintre melodiile lui Cris Rea, „Looking for the summer”, care-mi place mult, se poate asculta aici:  www.youtube.com › watch).

GÂNDURI DINCOLO DE CUVINTE...

MOTTO: „Nu orice lucru are un nume. Unele lucruri ne duc într-o lume dincolo de cuvinte.” (Aleksandr Soljenițîn)

 

    Mărturisesc (cu jenă) că, în afară de multele-i citate care circulă pe Internet și de câteva cronici de carte, de fapt nu am citit nimic din ce a scris Soljenițîn. Dar asta e, multe n-am citit eu! Am găsit undeva citatul pe care l-am pus ca motto pentru că aveam de gând să scriu în continuare CUVINTELE DE MARȚI, și așa am luat hotărârea să scriu (iarăși) câteva date despre autor. Iar mai apoi am căutat un alt citat care să se „potrivească” cu ceea ce gândesc eu în momentul de față, citat pe care-l voi da spre citire în cele ce urmează: „Treptat mi s-a descoperit faptul că linia care desparte binele de rău nu trece printre state, nici printre clase sociale, nici printre partide politice, ci direct prin inima fiecărui om – și apoi prin toate inimile omenești… Și, chiar și înlăuntrul inimilor copleșite de rău, se păstrează un mic cap de pod al Binelui. Și, chiar și în cea mai bună dintre toate inimile, rămâne nedezrădăcinat… un colțișor de Rău.”

Aleksandr Isaievici Soljenițîn (1918-2008) a fost un romancier rus, activist și dizident anticomunist, care a făcut cunoscută lumii întregi problema gulagurilor și a lagărelor de muncă forțată din Uniunea Sovietică. Deși, de cele mai multe ori, scrierile sale erau interzise, a reușit să publice o serie de cărți, dintre care cele mai cunoscute sunt: "Arhipelagul Gulag", "O zi din viața lui Ivan Denisovici" sau "Pavilionul canceroșilor". "Pentru forța etică cu care a continuat tradițiile inalienabile ale literaturii rusești", Soljenițîn a primit Premiul Nobel pentru Literatură în 1970. A fost expulzat din Uniunea Sovietică în 1974, dar s-a întors în Rusia în 1994, după prăbușirea regimului comunist.

Și acum, cuvintele din dexonline.ro:

CUVÂNTUL ALEATORIU:

FERVÍD, -Ă, fervizi, -de, adj. (Livr.) Arzător; strălucitor. – Din lat. fervidus. Sursa: DEX '09 (2009).

CUVÂNTUL LUNII: 

CORONAVIRUS s. n. Virus zoonotic din familia Coronaviridae, responsabil pentru diverse afecțiuni respiratorii la om, caracterizat prin structură ARN monocatenară și înveliș de glicoproteide cu formă amintind de coroana solară. – Din engl. coronavirus. Sursa: dexonline.
Cheia alegerii: Spectrul coronavirusului se extinde!

CUVÂNTUL ZILEI:

AURICULÁR, -Ă, auriculari, -e, adj. 1. Al urechii, privitor la ureche; care seamănă cu urechea. 2. Al auriculului, privitor la auricul. [Pr.: a-u-] – Din fr. auriculaire. Sursa: DEX '09 (2009). Cheia alegerii: Ziua mondială privind protecția sănătății urechii și auzului.

Cuvinte și gânduri aleatorii

   MOTTO: „Ceea ce este în fața și în spatele nostru sunt probleme mici comparativ cu ceea ce se afla înăuntrul nostru.” (Oliver Wendell Holmes) 

 

   Îi acord iarăși scrisului menirea lui de „medicație” pentru cuget și suflet și voi înșira câteva rânduri și acum, într-o zi de luni cu un cer mohorât și trist. Căutând cuvintele de astăzi (pentru că, un timp, n-o să mă ocup decât cu ele), la cel „întâmplător” am găsit: 

Trisecá vb., ind. prez. 1 sg. triséc, 3 sg. și pl. trisécă (Sursa: Ortografic-2002).

Bine, bine, mi-am zis eu, dar ce înseamnă de fapt cuvântul ăsta? Păi, niciunul dintre următoarele dicționare, adică webdex.ro, dex.md, dictio.ro, deonline.net nu știa, ceea ce m-a dezamăgit îngrozitor. Singura mea presupunere este că, dacă „a diseca” ar însemna (ceea ce nu e cazul) a împărți în două părți, atunci „a triseca”, logic, va însemna a împărți în trei părți. Nemulțumită la culme, am ales un alt...

CUVÂNT ALEATORIU:
TATÁMI s. n. 1. Covor gros, un fel de rogojină, pe care se practică unele lupte marțiale, ca judo, jiu-jitsu, karate etc. 2. Așternut de pai pentru plajă. (< fr. tatami). (Sursa: MDN '00 - 2000).
CUVÂNTUL LUNII: (Din păcate, tot) CORONAVIRUS.

CUVÂNTUL ZILEI:

OGOÍRE, ogoiri, s. f. (Pop.) Acțiunea de a (se) ogoi și rezultatul ei; alinare. – V. ogoi. (Sursa: DEX '09 - 2009).

Cheia alegerii: S-a născut, în 1968, actorul britanic Daniel Craig, cunoscut mai ales datorită filmelor sale din seria James Bond, printre care și „007: Partea lui de consolare” (în engleză Quantum of Solace).

Cam asta pentru azi. Mă duc, cu gândurile mele, prin acea pădure din imagine și o să încerc să găsesc oarece ogoire...