Gânduri bătăioase și nu prea...

 

   În loc de motto: „Oh, da, aș vrea să fie încă vreo mie ca el, să intre în birourile Guvernului, sau în Parlament, sau la Președinție, ca să le reamintească ăstora din „fruntea țării” DE CE sunt ei acolo şi că mai există (încă) poporul român...” 

    Am ajuns iarăși să mă „citez”, ceea ce nu dă dovadă de o prea mare modestie, dar poza, precum și textul meu referitor la ea, postate pe Facebook cu un deceniu în urmă, se potrivesc la fix și astăzi. Și, la fel ca atunci, totul va rămâne doar un vis frumos. Și o dorință neîmplinită. Acum, în 2025, pe lângă vizitele „de pedeapsă” pomenite mai sus, dacii ăștia liberi, viteji și drepți, strămoșii noștri (care nu prea cred că ar fi mândri de halul în care am ajuns noi acum, și pe bună dreptate) aș vrea să pornească, fluturând stindardul lor (numit Draco, Dracon sau Dragonul dacic), cu gândul să găsească aurul ce ni s-a tot furat de-a lungul vremii, cireașa de pe tort (sau, mai potrivit, bomboana de pe colivă) fiind furtul de la muzeul din Olanda. Nu mai vreau să comentez nimic, sunt prea indignată și mă doare rău sufletul. Să trecem la cuvintele din dexonline.ro: 

👇

Cuvântul aleatoriu: 

ȘLEAHTĂ, șlehte, s.f. 1. (Peior.) Clică, bandă; gloată, ceată. 2. Nume dat, în trecut, nobilimii poloneze; corp de armată alcătuit din nobili polonezi. – Din pol. szlachta. Sursa: DEX '09 (2009). 

👇

Cuvântul zilei: 

(A) IZBUTI, izbutesc, vb. IV. Tranz. și intranz. A duce ceva la bun sfârșit; a reuși, a izbândi. – Et. nec.

Cheia alegerii: Pe 31 ianuarie 1977, Centrul Cultural „Georges Pompidou” din Paris a fost inaugurat de președintele Giscard d’Estaing, în prezența lui Claude Pompidou, văduva președintelui Pompidou, cel care a fost la originea proiectului. Datorită designului arhitectural inovator și a reunirii într-un singur loc a mai multor activități culturale (biblioteci, expoziții temporare și Muzeul de Artă Modernă), centrul a bulversat imaginea tradițională a culturii.

😄 

Noaptea, în peșteră, omul de Neanderthal îi zice femeii lui: 

- Vrei să te culci cu mine? 

- Nu, zice femeia. 

- De ce? 

- N-am chef. 

Bărbatul ia o bâtă și-i dă femeii una în cap. Apoi întreabă: 

- Acum vrei să te culci cu mine? 

- Nu! 

- De ce?! 

- Mă doare capul...

Gargariseală de gânduri...

În această zi de joi, scriu aici doar cuvintele din dexonline.ro. Cuvântul aleatoriu (primul), în totală opoziție cu cele 18 grade Celsius de afară, m-a făcut să zâmbesc un pic, dar pe urmă am căutat un altul. Al doilea cuvânt aleatoriu, „tulichină”, nu m-a mai amuzat, căci nu știam ce înseamnă. Mereu aflu câte ceva, cu intenție sau nu. Cam atât pentru azi. Ah, da, la final, o glumă...

✋

GER, geruri s.n. Stare atmosferică caracterizată prin temperatura foarte joasă a aerului (sub zero grade); frig mare. * Gerul Bobotezei; ger de crapă pietrele (sau lemnele) - ger foarte mare. /<lat. gelu(m). Sursa: NODEX (2002). 

✌ Dar și...

- GER - Element secund de compunere savantă cu semnificația „purtător”, „care poartă”.[Cf. it. -gero, fr. -gère, lat. -gerus < gerere – a purta]. Sursa: DN (1986).

✋Cuvântul zilei:

NĂPRASNĂ, năprasne, s. f. (Înv. și reg.) Întâmplare nefericită, groaznică (ivită pe neașteptate). ◊ Loc. adv. De năprasnă = pe neașteptate, dintr-o dată, fără veste. Din sl. naprasĩno. Cheia alegerii: Pe 30 ianuarie 1889, la Palatul Hofburg din Viena, împărăteasa Elisabeta, cunoscută sub numele de „Sissi”, află că fiul său Rudolf s-a sinucis în timpul nopții. Este nevoită să-i dea vestea tragică soțului ei, Franz Joseph I, împărat al Austriei și rege al Ungariei.

✌

TULICHINĂ, tulichine, s.f. Mic arbust veninos cu frunze lanceolate, cu flori trandafirii, rar albe, cu fructe roșii deforma boabelor de mazăre (Daphne mezereum). Et. nec Sursa: DEX '09 (2009).

😊

Un tip, puțin cam amețit, merge la doctor, acuzând dureri de cap. Doctorul îl consultă, după care îi spune:

- Nu pot să pun astăzi un diagnostic sigur bolii dumneavoastră. Cred că de vină este alcoolul...

- Nicio problemă, doctore, am să revin când sunteți treaz!

🙈🙉🙊

Niște gânduri care mocnesc

Astăzi e miercuri și, de aproape o săptămână, nu am mai dat pe la blog. Pentru că aș fi venit degeaba. Gândurile îmi mocnesc (mi-am dat seama că ăsta e cuvântul potrivit când l-am „nimerit”, căutând, ca de obicei, pe dexonline.ro), dar rezultatul acestei mocniri este un mare „fââââs”. Dar am răbdare, poate, poate, vreo scânteie de idee (rimă involuntară) va începe să-mi anime gândurile și atunci voi scrie ceva mai ca lumea. Adică, să ne-nțelegem bine, nu ca toată lumea, căci unii scriu niște „prăpăstii” față de care postările mele sunt mai mult decât acceptabile, ci în sensul argotic de „excelente”. Cred că mai am mult de așteptat. Deci, o să încep cu trei glume vechi, la mijloc așez strategic cuvintele din Dexonline și voi încheia tot cu trei glume (vechi). Pe mâine!

👇

O blondă este intervievată:

- Câți soți ai avut?

- Doar ai mei? Sau, așa, în general?

😃

Într-un sat din Ardeal, pe înserat, mergea un om pe drum, strigând cât putea și bătând din dobă:

- Atențîuni, atențîuni, mâne dimineațî să fie tătă lumea la prășit pe tarlaua a mare!

Peste noapte, a dat Dumnezeu o ploaie din cele mari, așa că nu putea nimeni să intre pe tarla cu sapa. A doua zi, merge omu' cu doba, dis-de-dimineață, și strigă:

- Atențîuni, atențîuni, mă bolânzilor, să știe tătă lumea că, din ce-am zîs io asară, nu s-o ales nimica!

😃

Un cuplu trece prin fața unei cofetării:

- Mmmmm, ce bine miroase, spune ea.

- Dacă vrei, mai trecem o dată, zice el.

👇💭

Cuvântul aleatoriu: 

(A) MOCNI, mocnesc, vb. IV. Intranz. 1. (Despre foc) A arde înăbușit, fără flacără; a arde sub cenușă; a fi pe punctul de a se stinge. 2. Figurativ: A-și trece vremea fără folos, a sta inactiv; a lâncezi, a zăcea, a vegeta. 3. Figurativ: A sta în așteptare, gata să izbucnească; a nutri sentimente de ură, de revoltă etc.; a fierbe; a sta posomorât și tăcut. Din sl. moknonti „a uda, a muia”. Sursa: DEX '09.

👇💭

Cuvântul zilei:

ANALECTE s.f. pl. Fragmente alese și reunite din operele unuia sau ale mai multor scriitori; crestomație. ♦ Titlul unor antologii savante. Din fr. analectes, lat. analecta. Cheia alegerii: Pe 29 ianuarie 1635 a fost înființată Academia franceză. Numele noii instituții provine de la grădina Akademos din Atena, unde Platon preda filosofia. În timpul Renașterii, acesta era numele dat societăților savante în care se discutau artele și științele.

👇💭

Cuvânt de alaltăieri:

MOGUL, -Ă, moguli, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care făcea parte din dinastia mongolă care a cucerit India. 2. Adj. Referitor la mogul (1), de mogul (1). 3. S.m. Fig. Persoană foarte importantă cu puteri discreționare. Din engl. Mogul. Cheia alegerii: Pe 27 ianuarie 1556, Akbar, în vârstă de 13 ani, i-a succedat tatălui său în fruntea unui mic regat musulman din nordul Indiei. În doar câțiva ani, acesta își va crea un imperiu în nordul Indiei, din Gujarat până în Bengal, dând naștere dinastiei Mogul.

😃

Un tip intră într-o berărie:

- Dați-mi o bere, îmi aștept nevasta aici.

- Brună sau blondă? îl întreabă chelnerul.

- Nu știu încă, de-abia a intrat la coafor...

😃

Un tânăr proaspăt căsătorit stă de vorbă cu un prieten de al lui:

- Ei, v-ați hotărât unde plecați în luna de miere?

- Măi, omule, am atârnat pe perete o hartă a globului pamântesc și i-am spus soției mele să arunce o săgeată de darts în ea și oriunde ar cădea, mergem acolo două săptămâni.

- Uau, ce mișto! Și, unde plecați?

- În spatele frigiderului...

😃

Un tip le povestește colegilor de birou:

- Măi, să vedeți, aseară, m-am scufundat cu mașina în Râul Argeș. Speriat, am început să mă rog: „Doamne, dacă exiști, e timpul să-mi dai un semn!” Și atunci, din ceruri, a tunat o voce. „Ăla cu "pod dezafectat" nu ți-a ajuns!?” 

Câteva dileme și gânduri despre ele

Motto: „Când eram tânăr, credeam că banii sunt cel mai important lucru din viață; acum, când am îmbătrânit, știu sigur că așa este.” (Oscar Wilde)

    Eu nu prea sunt de acord cu citatul de mai sus, aș zice că multe alte lucruri sunt mai importante în viață. De asta nu am avut și nici acum nu prea am bani. Nu-i merit. Dar mărturisesc că le simt lipsa. Mai ales astăzi, când am fost să-mi plătesc facturi, taxe și impozite. La întoarcere, am făcut și câteva cumpărături, deci la final portofelul meu arata ca în poză. Dar să trecem, căci nu asta era una dintre dileme, m-am resemnat cu faptul că nu am bani. Să fie clar, nu „vorbesc” aici de suma lunară necesară pentru supraviețuire, ci de BANI MUUUUULȚI. Mda. O primă dilemă a fost apropo de a scrie sau nu pe blog, căci nu prea aveam chef. Dar am căutat cuvintele din dexonline.ro și cel aleatoriu mi-a „furnizat” a doua dilemă: două cuvinte identice ca formă, dar cu sensuri foaaaarte diferite. Pe care să-l scriu? Păi, pe amândouă, nu?

👇👀

PARADOS s.n. Cântec (liric) prin care se făcea intrarea corului în tragedia greacă. (< gr. parados). Sursa: MDN '00 (2000).

👇

PARADOS, paradosuri, s.n. Parapet de pământ ridicat în spatele unei tranșee, pentru a apăra militarii adăpostiți contra loviturilor din spate. Din fr. parados. Sursa: DEX '09 (2009).

👇👀

Cuvântul zilei:

INFIRMERIE, infirmerii, s.f. Local sau încăpere unde se îngrijesc sau se examinează bolnavii și care funcționează pe lângă formațiuni militare, internate etc. Din fr. infirmerie. Sursa: DEX '09 (2009). Cheia alegerii: Pe 23 ianuarie 1849, Elizabeth Blackwell primește diploma de doctor în medicină și devine astfel prima femeie medic din Statele Unite și din lume.

👇Altă dilemă (și ultima pe ziua de azi): să caut niște glume noi sau să reiau (a mia oară) glume vechi, care mi-au plăcut? Nici una, nici alta, am găsit niște „chestii” pe Instagram, m-au distrat oleacă și le-am adus aici...

  

P. S. Sigur, după ce „m-au distrat oleacă și le-am adus aici”, la o citire mai atentă și fără să mă mai hlizesc, am observat că au oarece greșeli. Să ne-nțelegem, și eu fac greșeli cu duiumul, dar chiar mi-ar plăcea să fiu corectată. Dacă le scriam eu, arătau așa:

☺Eu, și când reușesc să-mi țin gura, mi se citește subtitrarea pe față.

☺Tuturor celor care sunteți deprimați, vreau să vă spun că viața e frumoasă. Nu a voastră, ci așa, în general.

Iar gânduri în reluare? Da, iar!

   „Gânduri ce-mi pun plasturi pe suflet”, așa se intitula postarea mea de pe la începutul lui decembrie 2020. Un an îngrozitor pentru toată lumea, plin de teamă și deznădejde, în care toți am pierdut prieteni, cunoscuți, rude. În 2018 și 2019, eu mai avusesem deja niște „încercări”, dar mă străduiam să-mi păstrez credința și un firicel de speranță. După cum se vede și din textul de mai jos, trăgeam nădejde că trecerea prin pandemie ne va face să fim mai uniți și mai dornici să ne ajutăm unii pe alții. Cât pot fi de idealistă și naivă! Nu, nu prea s-a întâmplat așa, iar gândul acela singuratic și cinic (despre care fac vorbire la sfârșitul postării de atunci) și-a făcut, între timp, prieteni. Și îmi dă cu tifla când fac eforturi să gândesc pozitiv și să văd, în realitatea asta gri-murdar în care ne găsim acum, câteva pete de roz. 

👇

Motto I: „Pentru că aceasta este bunătatea. Nu înseamnă să faci ceva pentru cineva pentru că acesta nu poate, ci pentru că tu poți.” (Andrew Iskander)

👇

Motto II: „Dacă iei un câine flămând și îi dai de mâncare, nu te va mușca. Aceasta este cea mai importantă diferență între un câine și un om.” (Mark Twain)

👇

Motto III: „Bunătatea este gândirea lui Dumnezeu înfăptuită de oameni.” (Sfântul Ignatie Teoforul)

    Am pus aceste trei frumoase motto-uri, dar la scris am pornit de la realitatea mea ternă și crudă (mai „ușurel” zis, de la realitatea care mă aduce cu picioarele pe pământ, sau „terre-à-terre” cum zic franțujii), adică aceea care mi-a dat ideea. Zilele trecute, în acțiunea destul de laborioasă de a-mi aduce în casă lemne și a-mi face „uscături” (pentru cei care n-au făcut focul în viața lor, astea sunt niște surcele, așchii, fâșii subțirii de lemn cu care se aprinde acesta la început), una dintre acele minuscule așchii mi-a intrat sub unghia unui deget. Nu vă spun care deget, ca să nu ziceți că vorbesc în argou. Mă rog, eufemistic vorbind, n-a fost plăcut deloc, și m-a făcut să înțeleg altfel scenele din filme când unii erau chinuiți de niște alții prin introducerea de bețișoare de lemn sub unghii. Pe urmă am observat că, la toate treburile casnice care au urmat, cel mai adesea mă loveam chiar la degetul cu pricina. Și atunci am avut „revelația” că unii oameni asta fac: îți ghicesc punctul slab și te lovesc acolo până te doboară. Dar, de un timp, adică de vreo trei-patru luni, am mai observat ceva: parcă și eu, precum și cei din jurul meu, am început să avem mai mare grijă unii de alții și aș zice că, doar cu unele mici și regretabile excepții, această grijă este sinceră. Sau măcar dă impresia asta. Și acest lucru mă face să sper că, da, poate că vom încerca să devenim mai buni. Și iarăși da, poate vom începe să ne punem unii altora plasturi pe rănile sufletului. Hai, că deja m-am emoționat, și chiar n-am urmărit asta. Dar un gând (singuratic și cinic) îmi șoptește insinuant că s-ar putea să mă înșel amarnic și ceea ce mi se pare că am observat poate că e doar una dintre dorințele mele secrete. Ei, nu prea vreau să-l ascult astăzi...

Gânduri croșetate într-un milieu

„Râsul este zi, iar sobrietatea este noapte; un zâmbet este amurgul care plutește delicat între acestea două, cu mult mai fermecător decât oricare din ele.” (Henry Ward Beecher)

   Încep prin a (vă) spune ce mi-a sugerat poza asta, pe care n-am mai văzut-o de vreo zece ani, cred. Mi-am zis că geranium (adică, știți, mușcată) de culoare albă am, covrig am, cărți vechi am, milieuri (da, asta e forma corectă, am verificat) croșetate de bunica am, tot ce lipsește din „tabloul” meu este iarna (mai precis, zăpada). Deh, nu le poți avea pe toate, nu? Urmează acum niște glume vechi, niște cuvinte noi și două expresii întâlnite în Rebus și cu asta cred că am terminat de croșetat pe ziua de azi...

😊

Trei lilieci atârnă pe o creangă, doi cu capul în jos, unul cu capul în sus. Unul dintre cei cu capul în jos îi zice celuilalt:

- Uite, mă, ăsta iar a leșinat!

#

- Cum face un cal când merge în linie dreaptă?

- Tropa, tropa.

- Dar cum face când merge în pantă?

- Tropa, tropa, cosinus de alfa.

#

El:

- Draga mea, pe o scară de la 1 la 10, cât ești de curioasă?

Ea:

- De unde ai scara?

#

Soțul către soție, nervos:

- Unde ai umblat toată noaptea?!

- Am fost la amantul meu!

- Te-ai tâmpit?! Ai 58 de ani, treci la somn și lasă fanteziile…

👇 Cuvântul aleatoriu:

DIRECLIE, direclii, s.f. Monedă de argint bătută în Spania, care a circulat în Țările Române în vremea lui Caragea. Din tc. direkli „cu stâlpi”. Sursa: DEX '09. 

👇Cuvântul zilei:

SUBSIDIU, subsidii, s.n. Ajutor bănesc acordat (de stat) în unele țări unei persoane, unei instituții etc. Din fr. subside, lat. subsidium. Cheia alegerii: Pe 19 ianuarie 1903, a luat naștere la Paris Academia Goncourt, instituția care acordă anual cel mai prestigios premiu literar francez. Această adunare este formată din zece oameni de litere care primesc o pensie anuală ce le garantează un trai decent „fără a fi nevoiți să-și irosească timpul și talentul în birourile unui minister sau în munca umilă a jurnalismului”.

👇 Expresii:

Plaudite, cives! (lat.) Aplaudați, cetățeni! – Formulă prin care actorii și autorii latini solicitau aplauzele publicului la sfârșitul spectacolului. Astăzi are cel mai adesea un sens ironic. Sursa: DE (1993-2009).

Per fas et nefas („Pe cale dreaptă și nedreaptă”) - Expresie latină, care înseamnă de fapt: pe orice cale, prin orice mijloace, permise sau nepermise. Mirabeau, unul din capii revoluției franceze, a folosit într-un discurs această zicală: „(…) să presupunem un scelerat care ar dori libertatea per fas et nefas și care nu s-ar rușina de niciun fel de mijloace. Ei bine, s-ar alege cu rușinea și nici n-ar dobândi libertatea”. FOL. Sursa: CECC (1968).

Trei gânduri lenevind pe-o otomană

MOTTO: „Viața este 10% ceea ce ți se întâmplă și 90% cum reacționezi la ceea ce ți se întâmplă.” (Charles R. Swindoll)

Știu, astăzi este Ziua Culturii Naționale și, mai ales, e ziua în care, acum 175 de ani, se năștea, la Ipotești, Mihai Eminescu. Dar nu o să scriu despre asta, sunt în dispoziția mea de Gică Contra. Și, de altfel, tot anul 2025 este declarat Anul Eminescu, deci o să am vreme destulă să-mi spun gândurile. Acum, în afară de cuvintele din dexonline.ro (care mi-au dat și ideea titlului), o să vă împărtășesc, domniile voastre, trei gânduri rămase-n mintea mea din ziua precedentă. De ce nu le-am scris ieri și de ce numai trei? Păi, ieri, din cauza căldurii din casă, toate gândurile mele dormeau cu sforăituri, iar azi continuă să dormiteze, în afară de astea trei. Primul gând este despre poza găsită de mine în „depozitul” de fotografii din laptop. De fiecare dată când o privesc (sau când o postez pe Facebook), am o altă interpretare a dialogului ce pare să se desfășoare între cele două vrăbiuțe. Depinde de dispoziția mea din acel moment. Ei bine, ieri dialogul a sunat cam așa: „Uite, vine primăvara...” zice prima vrăbiuță cu optimism, iar a doua îi replică: „Ce-ai, fată, nu ești sănătoasă la cap?!”. Gândul despre citat nu-l mai spun, căci sunt aproape sigură că l-am mai pus drept motto și, tot în funcție de dispoziție, sunt sau nu sunt de acord cu el. Al treilea gând este legat de cuvântul aleatoriu (de ieri) și m-a purtat rapid în atmosfera poeziei lui Labiș (sau a nuvelei lui Sadoveanu) ambele intitulate „Cozma Răcoare”. Nu e nevoie să vă „povestesc” de ce și, sincer, nici eu nu-mi explic pe deplin, dar asta e...

👇👈
Cuvântul aleatoriu (de ieri):

OTOMANĂ, otomane, s.f. (Înv.) 1. Canapea, sofa. 2. Un fel de stofă groasă. Din fr. ottomane, germ. Ottomane, it. ottomana. 

👇 

OTOMAN, -Ă, otomani, -e, s.m. și f., adj. 1. S. m. și f. (La pl.) Nume dat în Asia Mică populațiilor turce care, sub conducerea lui Osman I, au creat statul feudal otoman; osmanlâi; (și la sg.) persoană care făcea parte din această populație; p. ext. turc. 2. Adj. Care ține de otomani (1), privitor la otomani. Din lat. othomannus, fr. ottoman, it. ottomano, germ. Ottomane. Sursa: DEX '09 (2009).

👇👈

Cuvântul aleatoriu (de azi):

MASTICĂ, mastici, s.f. 1. Băutură alcoolică aromată cu (esență de) mastic. 2. Sort de mastică. Din tc. mastika. Sursa: DEX '09 (2009).

👇👈

Cuvântul zilei:

PLĂPÂND, -Ă, plăpânzi, plăpânde, adj. 1. (Despre ființe) Lipsit de rezistență, de vitalitate; debil, firav; p. ext. fragil, delicat, fin. 2. (Despre plante) Nedezvoltat; lipsit de sevă, gingaș, delicat. 3. Fig. Care se lasă ușor impresionat; sensibil. – Lat. *palpabundus. Cheia alegerii: În 1850 se naște Mihai Eminescu. Printre cele mai cunoscute poezii ale sale se numără și „Atât de fragedă”.

👇👈 P. S. Vă reamintesc, expresia zilei din dexonline.ro este „A drege busuiocul”, iar cuvântul lunii a rămas tot „legionar”...

👇👈 Și o glumă „de sezon” (repetată și ea, dar mi-e cam foame, deci mă grăbesc să termin postarea:

👇

A venit vremea de hibernat, deci ursul se duce în peşteră, închide uşa, se trântește în pat şi se pregătește de somn. Trec vreo douăzeci minute şi la uşă se aude: „Cioc! Cioc!”. Ursul, nervos, merge şi deschide uşa, se uită în dreapta, în stânga, sus şi, când se uită şi în jos, vede un melc. Supărat, ursul îl ia şi îl aruncă, apoi se întoarce la hibernat. Trec vreo două luni și la uşă se aude din nou „Cioc! Cioc!” Ursul, și mai nervos, merge să deschidă uşa și, jos, vede melcul, care-l întreabă:

- Auzi, măi ursule, ce-a fost cu faza de adineaori?

Oarece gânduri cu ochii-n patru

„Democrația este arta și știința de a conduce circul din cușca maimuței.” (Henry Louis Mencken)

Sunt cam obosită (am făcut dimineață niște cumpărături și am plătit facturi, apoi am spălat rufe, iar în rest m-am ocupat de foc/ focuri, căci e cam friguț), deci nu aveam chef să scriu pe blog. Dar cuvintele de azi, din dexonline.ro (mai cu seamă cel aleatoriu), m-au convins să fac un efort, acum, pe înserat. Deci, cu ochii-n patru (și, pentru că port ochelari, cu patru ochi), purced la a scrie doar atât: un citat (reluat a nu știu câta oară, căci se potrivește mereu cu situația de la noi), două cuvinte din dexonline.ro și un banc. Destul, nu?

👇

Cuvântul aleatoriu:

Ochiometric adv. (Măsurat) din ochi ◊ Ex. „Bucătarul nu cunoaște cuvântul rețetă: el procedează... ochiometric.” R.l. 28 II 79 p. 2 (din ochiometru + -ic).

👇

Ochiometru s.n. Ochiul considerat ca instrument de apreciere a măsurii ◊ Ex.  „«Brazdometrul» e un cuvânt încă necunoscut și care, de fapt, nici nu are un înțeles bine definit. Așa au numit tractoriștii, mai mult în glumă, stinghia de lemn gradată cu care se măsoară adâncimea arăturii. Trebuia și un instrument de control. «Ochiometrul» te înșală, a spus directorul, trebuie să găsim altceva.” Sc. 21 IX 60 p. 2. ◊ „În cazul în care un parcurs cerut de un călător [cu taxiul] nu este prevăzut în tabel, costul se calculează după «ochiometru». De unde tocmeli interminabile.” Sc. 26 XII 74 p. 2. ◊ „În unele autobaze și unități de transport, verificarea autovehiculelor din dotare se mai face încă empiric, rudimentar, cu «ochiometrul», fără aparatură și instalații de specialitate.” Sc. 16 IV 75 p. 4; (din ochi + -metru; FC I 142). Sursa: DCR2 (1997).  Definiție furnizată de Editura „Logos” (adăugată de raduborza).

👇

(A) INSTIGA, instig, vb. I. Tranz. A îndemna, a incita, a provoca (la acțiuni dușmănoase, violente). – Din fr. instiguer, lat. instigare.

Cheia alegerii: În anul 2021, președintele american Donald Trump este pus sub acuzare pentru a doua oară, o premieră în istoria SUA. El a fost acuzat de „incitare la insurecție” ca urmare a comentariilor sale la un miting precedent asaltului asupra Capitoliului Statelor Unite.

👇☺

Soția, foarte geloasă, găsește într-o haină a soțului o bucată de hârtie, pe care era scris un număr de telefon necunoscut. Formează numărul și apoi rostește tăios în receptor:

– Știu totul!

– Păi, atunci de ce mai sunați la Informații?

Niște gânduri în firidă

În loc de motto: „Nu contează cât de bun eşti! Întotdeauna vei fi rău în povestea cuiva...”

Am găsit „chestia” asta pusă de mine „în loc de motto” întâi pe Facebook, cu autor necunoscut, așa că l-am chestionat pe Google, dar nu m-a putut ajuta, deci o lăsăm așa, anonimă. Are un strop de adevăr în ea, zicerea asta. Și eu cred cu tărie că și reciproca e valabilă. Iată ce mi-a mai oferit serviabilul Google când am început să scriu citatul de mai sus: coperta unui bestseller scris de Paul Arden. Recunosc că nu știu cine e (sau cine a fost) Paul Arden, dar voi mai cerceta. Mda, și titlul cărții ăsteia are un strop de adevăr (ca să fiu sinceră, chiar mai mulți stropi). Eu am vrut mereu să mă „îmbunătățesc”, cred că și domniile voastre au trecut prin momentul acela când ne propunem să fim mai buni, mai iertători, mai înțelegători. Dar, de, oameni suntem, nu ne putem ține mereu de promisiune...

👇

Cuvântul aleatoriu:

FIRIDĂ, firide, s.f. Adâncitură de forma unei ferestre oarbe prevăzută într-un zid, în peretele unei sobe etc., cu scop utilitar sau decorativ; p. ext. deschizătură îngustă într-un zid. – Din bg. firida. Sinonim: nișă. Sursa: DEX '09 (2009)

👇

Cuvântul zilei:

(A) DECULA vt [At: ȘINCAI, HR. II, 281/32 / V: ~lca / Pzi: ~cul și ~lez / E: ns cf dăhula] (Trs; înv; c.i. oameni) 1. A bate foarte tare, a doborî la pământ (ca urmare a unor lovituri). 2. (Pex) A nimici.

Cheia alegerii: În noaptea de 12 ianuarie 2010, Haiti a fost lovit de un cutremur de 7,3 grade pe scara Richter. Bilanțul a fost îngrozitor: 250.000 de morți, 300.000 de răniți, 1,2 milioane de persoane fără adăpost.

👇

Post Scriptum: Am vrut,  la început, să-i pun postării titlul „Gânduri de nișă”, dar sună mai bine „gânduri în firidă” (și la propriu, și la figurat) și se potrivește la fix cu ce scriu eu pe blog. Cred că „blogăritul” poate fi așa de divers, încât fiecare are nișa lui. Cuvintele de mai sus sunt, cum bănuiți, din dexonline.ro, primul îmi aduce aminte de casa bunicilor, cu firidele din sobă și din cămară, iar cu al doilea m-am întâlnit prima dată azi...

Gânduri cu horboțică

Am folosit în titlu diminutivul de la „horbotă” (care s-a nimerit azi să fie, da, ați ghicit, cuvânt alternativ din dexonline.ro) pentru că-mi place cum sună, mă încântă izul lui arhaic. Dar gândurilor mele, și implicit mie, nu prea ni se potrivește stilul ăsta, să-l numim „înhorbotat”, noi vrem să scriem cât putem de simplu și clar. Nu reușim mereu, dar măcar încercăm. Cu vorbitul însă, e altă poveste, aici ni s-ar potrivi forma „horbot”, căci exagerăm uneori. Adică, eu exagerez, dar gândurile mele mă îndeamnă la asta. Apropo de vorbit, mi-am adus aminte de o expresie „din bătrâni”, pe care ar trebui să mi-o șoptesc din când în când, ca să-mi alung din minte orice gând negativ, înainte să-l transform în vorbă...

👇

PUȘCHEA, pușchele, s. f. (Pop.) Veziculă dureroasă localizată pe mucoasa cavității bucale, mai ales pe limbă; pușchineață. ◊ Expresie (Fam.) Pușchea pe limbă(-ți), se spune aceluia care anunță sau prevestește ceva neplăcut, pentru ca prevestirea să nu se împlinească. Probabil lat. *pustulella (< pustula).

👇Cuvântul aleatoriu:

HORBOTĂ, horbote f. 1) Împletitură sau țesătură fină, ușoară din fire subțiri cu modele variate, folosită ca garnitură la obiectele de îmbrăcăminte sau la alte obiecte din produse textile (rufe, perdele etc.); dantelă. 2) la pl. Varietăți ale unei astfel de împletituri sau țesături. 3) Înveliș de promoroacă ce îmbracă copacii iarna. /< pol. forbot. (Variante: orbotă, horbodă, horbot. Diminutiv - horboțică.)

👇
Horbot s.n. [At: DA ms / Pl: ~e / E: ctm horbă + zgomot] (Reg.) Vorbărie multă.

👇Cuvântul zilei:

(A) DETURNA, deturnez, vb. I. Tranz. A întrebuința fonduri bănești (sau alte bunuri) pentru altă destinație decât cea legal prevăzută. ♦ (Impr.) A delapida. ◊ A sili pe cineva să schimbe sau a schimba în mod ilegal ruta, direcția de zbor a unui avion. – Din fr. détourner.

Cheia alegerii: Alexandre Stavisky a fost un escroc francez de origine rusă. A deturnat sume mari de bani. Numele său rămâne asociat cu unele dintre cele mai mari scandaluri financiare de la începutul secolului 20. Pe 9 ianuarie 1934, la 47 de ani, a fost găsit împușcat mortal într-o cabană din Chamonix. Potrivit raportului poliției, moartea sa a fost rezultatul unei sinucideri, dar opinia publică a suspectat imediat că politicienii l-au ucis pentru a-l împiedica să-și denunțe complicii.

👇 Expresia zilei (în dexonline.ro): „A drege busuiocul” (A salva aparențele, a repara o gafă.)

👇Completare (din altă sursă):Conform explicației din dicționare, are sensul de „a repara o gafă”, „a salva aparențele”. Totuși, expresia este una deformată. Varianta sa inițială era „a drege cu busuioc”. Pentru ca mâncărurile sau alte preparate să aibă un gust mai bun, acestea erau „drese” cu busuioc. În timp, expresia a căpătat, mai simplu, forma „a drege busuiocul”. Sursa: https://www.dictie.ro/

☺ Nu prea am chef (și timp) să mai caut glume noi. Bine, hai, doar una...

La nivel internațional, se face un sondaj referitor la păstrarea secretului de serviciu. O americancă este prima care își spune părerea:

- Soțul meu știe unde lucrez, dar nu știe cu ce mă ocup. Iar eu nu știu nici cu ce se ocupă, nici unde lucrează. Eu nu duc documente acasă și nici el nu aduce hârtii de la serviciu.

Japonezul se de destăinuie:

- Eu și soția mea lucrăm în același birou, dar eu nu știu cu ce se ocupă, și nici ea cu ce mă ocup eu.

Vine și rândul românului:

- Soția mea nu lucrează. Eu lucrez singur într-un birou. Nu știu cu ce mă ocup, dar nici nu mă interesează.

Gânduri? Mda, să zicem...

💭💃💤

MOTTO: „Nu ne putem schimba amintirile, dar putem să schimbăm înțelesurile lor și puterea pe care o au asupra noastră.” (David Seamands)

Gândul cel mai insistent (de azi) mă îndeamnă acum să scriu ceva despre trecut, o amintire „măi, măi”, așa precum zic copiii când se minunează. Ei bine, l-am expediat rapid, cu insistențele lui cu tot, căci nu prea am chef de amintiri, nici de panseuri „profunde” despre trecut. Nu am chef nici de prezent, ca să fiu sinceră, este mai mult decât dezamăgitor. Și trist. Deci, cuvintele din dexonline.ro și câteva glume. Apoi mă duc să beau o gură de cafea, căci mi s-a făcut cam somn. Semnele acelea de la început se traduc așa: mă gîndeam să mă plimb un pic prin grădină (sau să dansez prin cameră), căci îmi cam vine să moțăi, atât sunt de plicticoasă astăzi, cu ceea ce scriu aici...

👇

Cuvântul aleatoriu:

ANAHORET, ANAHORETĂ, anahoreți, -te, s.m. și f. Pustnic. Din fr. anachorète, lat. anachoreta. Sursa: DEX '09 (2009).

👇

Cuvântul zilei:

SÂNGERIU, SÂNGERIE, sângerii, adj. De culoarea sângelui, roșu (ca sângele); sângerat2 (3), sângeros (4). – Sânger + suf. -iu. Cheia alegerii: Sherlock Holmes și-a făcut prima apariție pe 6 ianuarie 1887. Publicul britanic l-a descoperit pe detectiv și pe prietenul său, Dr. Watson, într-o povestire intitulată „A study in scarlet” (Un studiu în roșu), publicată în Beeton’s Christmas Annual. Autorul era un medic în vârstă de 27 de ani, Arthur Conan Doyle.

👇☺

Două prietene stau de vorbă:

– Aseară, când am venit cu mașina acasă, am dat peste iubi că se pupa cu alta!

– Şi, ce ai făcut?

– Păi, nu ți-am spus mai înainte?

&

La țară, la bunici, în timpul mesei, un puști întreabă:

- Bunico, ai WiFi?

- Știi ce, aici nu ești la maică-ta, să faci nazuri... Mănânci ce-ți dau!

&

Un pădurar ardelean e întrebat de un ziarist:

- Bade, și cum ți-ai dat seama că ursul o să te atace?

- Păi, s-o uitat la mine fix ca muierea mea!

&

Ceartă între doi prieteni:

- Măi, nesimțitule! Eu îți spun că nevastă-mea a făcut un copil, și tu mă întrebi cu cine?

- Nu te enerva, am crezut că știi...

Trei gânduri încotoșmănate

În noaptea asta ce a trecut și astăzi dimineață, a fost și pe la noi un pic de iarnă. Din păcate, nu cu zăpadă, ci cu oleacă de ger. Și, ce potriveală, cuvântul aleatoriu din dexonline.ro a fost...

👇

COTOȘMAN, cotoșmani, s. m. (Pop.) Cotoi, motan (mare). Et. nec. Sursa: DEX '09 (2009). 

👆 Păi, am continuat să caut, căci nu voiam să cred că etimologia este necunoscută. Și cred că am avut dreptate, pentru că Lazăr Șăineanu (1859-1934), „filolog, folclorist, istoric cultural, specialist în stilistică”, susține în al său Dicționar Universal Al Limbii Române că acest cuvânt are oarece legătură cu verbul a (se) încotoșmăna.

Încotoșmănà v. A se îmbrăca cu haine multe. [Lit. a se înfășură și strănge precum cotoșmanul în pielea sa]. Sursa: Șăineanu, ed. VI (1929).

👆 Și, pentru că l-am folosit în titlu (chiar se potrivește, de data asta), iată și adjectivul provenit din verbul de mai sus.

ÎNCOTOȘMĂNAT, -Ă, încotoșmănați, încotoșmănate, adj. îmbrăcat (prea) gros; înfofolit. [Var.: încotoșmănit, -ă adj.] V. încotoșmăna. Sursa: DEX '09 (2009).

👇

Cuvântul zilei:

(A) DECĂDEA, decad, vb. II. Intranz. 1. A ajunge într-o stare mai rea, a fi în declin; a regresa. ♦ A ajunge într-o stare morală degradantă, a se degrada moralicește; a se declasa, a se deprava. 2. (În expr.) A decădea din drepturi = a pierde un drept prin neîndeplinirea în termenul prevăzut de lege a unor condiții sau formalități. – Pref. de- + cădea (după fr. déchoir). Cf. it. decadere.Cheia alegerii: Pe 5 ianuarie 1895, căpitanul Alfred Dreyfus a fost degradat în mod solemn în curtea Școlii Militare din Paris, fiind acuzat de înaltă trădare. A fost apoi trimis pe Insula Diavolului din Guyana Franceză. Campania de reabilitare a dat naștere unei afaceri judiciare fără precedent, care a durat 12 ani. 

☺P. S. 

(În loc de glume). Am pus (iarăși) poză cu o pisică/sau motan pentru că era în temă (frig, prilej de a ne încotoșmăna, noi și animăluțele preferate) dar, pentru a nu nedreptăți cățeii, pentru că ei sunt preferații mei, iată mai jos două pufoșenii simpatice. Mda, și cred că, între timp, am uitat cele trei gânduri încotoșmănate...

Gânduri care își spun povești

 

MOTTO: „Vorbeşte politicos unui dragon înfuriat.” (J.R.R. Tolkien)

     Am terminat, acum vreo zece minute, acțiunea de trecere a cuvintelor din dexonline.ro pe pagina mea de Facebook și nu aveam de gând să scriu nimic pe blog, dar, da, ați ghicit, imaginea de la cuvântul zilei, precum și „trimiterea” la universul romanelor lui John R.R. Tolkien, mi-au „deturnat” intenția. Eu una nu am citit, din păcate, romanele lui Tolkien, dar am văzut filmele inspirate de ele. Dar nu despre asta vreau să fac vorbire. Gândurile mele, de un timp, își spun singure povești (unele „de adormit copiii”, desigur) și asta fără niciun rezultat, pentru că realitatea în care trăim acum îți dă fiori, bate orice basm cu zmei, roman fantastic cu dragoni ori film în care mai toți protagoniștii intră la categoria „ăștia-s ăia răi, mamaie”. Mda, am uitat unde trebuia să mă ducă „firul narativ”, deci am să plec de aici, destul de supărată pe/cu mine însămi. Iar nu vorbim, în acest moment, eu și cu gândurile mele (e ceva de genul „îmi iau jucăriile și plec”), ne-am spus, la supărare, în afară de epitete jignitoare, niște chestii destul de adevărate și adevărul doare uneori...

👇

POST-SCRIPTUM (s.n. Completare adăugată la sfârșitul unei scrisori, după semnătură. Abreviere: P. S. / Locuțiune latină).

👇

Imaginea din dexonline.ro © Andrea Homorodean

😏

Bunicul le spune un basm nepoţeilor:

- Ce credeţi voi că i-a spus prinţul Cenuşăresei, când a văzut că i se potriveşte pantofiorul?

- Nu ştim, bunicule!

- I-a spus: „Te rog, arată-mi şi bonul de la magazin”!

😏

- Vrei să te măriţi cu mine? o întreabă Făt-Frumos pe Ileana Cosânzeana.

- Nu! îi răspunde ea.

Şi aşa au trăit fericiţi până la adânci bătrâneţi.

😏

Un tip îi zice amicului său:

- Măi, de fiecare dată când mă opreşte Poliţia, mă simt ca Scufiţa Roşie:

- Cum așa?

- Păi, încep cu întrebări de genul: „De ce ai roţile aşa mari?”/ „De ce ai jantele aşa late?”/ „De ce ai toba aşa zgomotoasă?”/ „De ce ai folie aşa neagră?” 

😏

Peste şapte mări şi şapte ţări, dincolo de Pădurea de Aramă, de cea de Argint și de cea de Aur, dincolo de Împărăţia Zmeilor, dincolo de Marea cea Mare, pe Insula Fericirii, se afla castelul lui Făt-Frumos. Într-o dimineaţă, acesta se trezeşte, deschide larg fereastra, priveşte în depărtare şi zice:

- Băi, da' departe mai stau!

Câteva gânduri ar vrea să poarte malacof

Motto: „Atunci când zăpada se așterne peste pământ, îmi pot închipui că pășesc peste nori.” (Takayuki Ikkaku)
Prima zi din anul 2025. Urări peste urări, program de voie (zi de sărbătoare, deci rebusuri, citit, văzut filme) și o plimbare prin grădină sub un soare tomnatic, ce a adus în termometre vreo 14 grade Celsius. Că doar e iarnă, nu? Am încercat și eu să-mi imaginez „că pășesc peste nori”, dar nu prea mi-a reușit, căci lipsea zăpada. Dar am lăsat visările, am devenit atentă la altceva, mă amuzam pentru că anumite gânduri ale mele, „romanțioase”, voiau să ne îmbrăcăm cu crinolină (sau malacof). Nu, n-am vrut, deci am renunțat la toate activitățile de mai sus, mi-am mai făcut o cafea (ca să nu m-apuce moțăiala) și voi scrie acum primele cuvinte din anul ăsta, găsite în dexonline.ro:
✌ Cuvântul aleatoriu:
CRINOLINĂ, crinoline, s.f. Fustă lungă și foarte largă, în formă de clopot, susținută în interior de arcuri subțiri de oțel, la modă pe la mijlocul sec. XIX; malacof. – Din fr. crinoline. Sursa: DEX '09 (2009).
✌ Cuvântul zilei:
CALENDE s.f. pl. Numele primei zile a fiecărei luni la romani; zi întâi. ◊ Expr. La calendele grecești = niciodată (grecii neavând „calende”). – Din lat. calendae, fr. calendes. Sursa: DEX '98 (1998). 
Cheia alegerii: Din anul 1622, prin decizia Sfântului Scaun, anul calendaristic în toate țările catolice începe pe 1 ianuarie și nu pe 25 martie.
😊 Păi da, să și zâmbim oleacă...
)(
Puiul de leu către tatăl lui:
- Tati, e adevărat că tu ești regele animalelor?
- Când nu e maică-ta prin preajmă, da.
)(
Discuție între soț și soție:
- Iubito, am spart o farfurie.
- Bine, vin imediat cu mătura.
- Nu-i grabă, poți veni și pe jos...
)(
Undeva, la țară. Bate cineva în geamul unei case, noaptea pe la ora trei, și întreabă:
- Hei, omule, n-ai văzut o turmă de boi?
- Da' ce?! Ai rămas în urmă?
)(
Soția către soț:
- Ce cuplu frumos sunt noii noștri vecini! El o sărută și îi aduce flori în fiecare zi. Tu de ce nu faci la fel?
- Dragă, dar nici măcar n-o cunosc!