Niște gânduri întârziate

   

   

     Zic că astea sunt niște „gânduri întârziate”, pentru că am vrut să le scriu de la începutul lui martie. Ar fi fost frumos: prima zi din săptămână, prima zi din lună, prima zi de primăvară, soare, muguri, fluturași, cald, ciripit de păsări, bla-bla-bla. N-am avut timp. Nici chef. Până și cuvintele publicate de dexonline.ro le-am părăsit, iar acum mă simt ca un elev care nu și-a făcut temele. Adică, vorbesc de un elev conștiincios, de pe vremea mea, căci în ziua de azi cred că au cam dispărut temele, și a dispărut sentimentul de vinovăție, odată cu rușinea și bunul simț. Am scris acum, așa, grăbită și „întârziată”, pentru că de dimineață, când trebăluiam, mi-a venit o idee care, la început, m-a făcut să râd cu lacrimi (și să mă autoironizez cu drăgălășenie), dar pe urmă, mărturisesc, m-a întristat un pic, chiar mi-a adus niște lacrimi în ochi. Această idee este că eu m-am obișnuit așa de mult ca lumea să bârfească, să fie rea, prefăcută, să jignească sau să inventeze minciuni răutăcioase, încât când cineva îmi adresează vorbe bune și frumoase, mă apreciază, mă laudă, sau îmi face un compliment, am tendința să fiu suspicioasă, neîncrezătoare, îmi vine să mă uit în jur, cu gândul că poate sunt la „Camera ascunsă”. Și nu e bine că am permis să ajung aici, să mă complac în a simți așa ceva, trebuie să iau măsuri drastice. Bun, să trec la „făcut temele”:

POEZIA DE MIERCURI

„Degeaba vine primăvara

Atâta iarnă e în noi

Că martie se poate duce

Cu toți cocorii înapoi.

În noi e loc numai de iarnă

Vom îngheța sub ultim ger

Orbecăind pe copci de gheață

Ca un stingher spre alt stingher.

Și vin din patriile calde

Cocorii toamnei ce trecu

Și cuiburi și-au făcut la streșini

Și lângă mine nu ești tu.

 

Schimbări mai grave cât moartea

Au fost și sunt și vor mai fi

La mine-n suflet este vifor

Și vin nebuni să facă schi.

Și ninge până la plăsele

Zăpada-mi intră-n trupul tot

Un dans de oameni de zăpadă

Ce-mbrățișarea n-o mai pot.

În noi e iarnă pe vecie

Doi foști nefericiți amanți

Ia-ți înflorirea, primăvară

Și toți cocorii emigranți.

Primăvară, care-ai fost

Nu veni, n-ai nici un rost

Poți să pleci, suntem reci

Iarna ni-i pe veci.”

Adrian Păunescu („Antiprimăvara”)

***

BANCUL DE MIERCURI:

Nevasta, surprinsă de venirea soțului, și-a ascuns amantul în dulap. Noaptea, amorțit, ăsta îmbracă o haină de blană din dulap, și dă să iasă tiptil–tiptil. Soțul aude, se trezește, și-l vede:
- Tu cine mai ești, măi?
- Sunt o molie!
- Și cu blana ce-i? Unde-o duci?
- Păi, o mănânc acasă...

***
CUVINTELE DE MIERCURI: 

 

Cuvântul lunii (vezi imaginea de mai sus):

FRÁUDĂ, fraude, s. f. (Jur.) Săvârșirea cu rea-credință, pentru a obține foloase, a unor acte de atingere a drepturilor altuia (păgubitoare pentru altă persoană); hoție. ♦ Sumă sustrasă prin înșelăciune, prin defraudare. [Pr.: fra-u-] – Din fr. fraude, lat. fraus, fraudis Sursa: DEX '09 (2009).
Cuvântul zilei:

MANGRÓVĂ, mangrove, s. f. Formație vegetală tropicală alcătuită din arbori și arbuști, caracteristică țărmurilor maritime mlăștinoase, inundate în timpul fluxului. – Din fr. mangrove. Sursa: DEX '09 (2009)

Cheia alegerii: Ziua Internațională a Faunei Sălbatice. Pădurile de mangrove stabilizează ecosistemul de coastă, împiedică eroziunea și găzduiesc diverse specii de pești, păsări și animale.

Cuvântul aleatoriu:
ȘIÍSM, s. n. Curent apărut în islam în a doua jumătate a sec. VIII, care nu recunoaște sunna, principalul motiv al separării de sunniți fiind acceptarea lui Ali, ginerele lui Mahomed, ca urmaș legitim al acestuia. – Din fr. chiisme. Sursa: DEX '09 (2009)