6. Nevoia de joc. Apreciez
jocurile bazate pe reguli prestabilite, de la fotbal si tenis la sah si go. Ele
au un rol important si merita atentia tinerilor. Dar nu in primul rand la ele
ma gandesc acum. Am in vedere jocurile care valorifica nevoia de libertate,
curiozitatea de a intelege cele percepute prin simturi s prinobservatie
directa, nevoia de si dreptul la greseala si esec, fara a fi pedepsite. Am
considerat astfel de exemple la punctul anterior: cum invatam sa ne tinem pe
picioare si sa mergem. Este clar ca orice copil de pe suprafata Pamantului
trece prin aceasta experienta. Acum ma voi referi la un alt joc, si el
practicat, pe cat mi-am putut da seama, de toti copiii lumii: jocul de-a v-ati ascuns. Eu ma ascund iar tu ma cauti
si daca ma gasesti, ai castigat. Acest joc nu face decat sa imite un altul, pe
care natura, lumea il practica fata de noi, la orice varsta si de la
inceputurile omenirii. In tentativa noastra fireasca de a intelege lumea, totul
se intampla ca si cum lumea ne spune: « cauti sa ma intelegi, dar eu ma
ascund; si cu cat lucrul pe care-l cauti este mai interesant, mai semnificativ,
cu atat il ascund mai bine si il fac mai greu de gasit. Dar merita sa-l cauti.
Chiar fara rezultatul asteptat, cautarea iti va da satisfactii, care insa ar
putea fi altele decat cele la care te-ai gandit initial. Cauti ceva, nu-l
gasesti, dar gasesti altceva; uneori mai interesant decat ceea ce cautai
initial ». Invata sa savurezi acest spectacol al omenescului, sa te imbeti
de el – si din nou sa simti ca viata merita sa fie traita. Cautarea se
dovedeste de multe ori mai importanta decat gasirea. Placerea de a urca un
munte sta in primul rand in a savura fiecare moment al parcursului, chiar daca
nu ajungi in varf. Mai e si un alt aspect, observat de Blaise Pascal: de
multe ori cauti ceea ce deja ai gasit. Gasesti ceva ca o banuiala, o intuitie,
o extrapolare a unor observatii empirice. Dar ai nevoie de o confirmare mai
convingatoare. Asa se intampla, de exemplu, ca in matematica multe teoreme sunt
‘gasite’ mult inainte de a fi demonstrate ; cazul teoremei lui Pitagora,
gasita empiric mult inainte de Pitagora. Dar toata cautarea la care ne referim
ce este altceva decat invatarea, descoperirea, inventia ? Nevoia noastra
de a intelege lumea, de a ne intelege pe noi. O cautare care trebuie sa
valorifice toate nevoile umane discutate anterior, dar si pe cele care urmeaza.
7. Nevoia de identitate. Aici se afla o provocarea majora,
dramatica, si o sansa de a da vietii noastre o motivatie superioara.
Direct implicate sunt toate celelalte 9 nevoi pe care le discutam.
Biologic, avem o identitate individuala, prin faptul ca fiecare fiinta
vietuitoare de pe aceasta planeta are un ADN specific. Acizii
dezoxiribonucleici sunt ‘cuvinte’ pe alfabetul celor patru tipuri de baze
nucleotide. Acest alphabet este acelasi pentru toate fiintele traitoare pe
planeta Terra. Dar ordinea in care sunt asezate elementele alfabetului in
alcatuirea ADN-urilor este alta la fiecare dintre noi, deci fiecare fiinta
umana are o identitate biologica specifica. Ne nastem preluand o intreaga
mostenire genetica de la parinti si, prin intermediul lor, de la bunici,
strabunici etc. Preluam o seama de trasaturi, deprinderi, reprezentari,
judecati si prejudecati determinate de contextul geografic si istoric in care
ne dezvoltam. Toate acestea ne confera o identitate genetica, de familie, de
loc geografic si de moment istoric, deci o identitate locala, una regionala,
una nationala, de limba, de credinta. Aceasta identitate pe care natura si
istoria ne-o imprima, de multe ori fara a ne da seama, ramane pentru prea multi
oameni singura lor identitate. Prea multi oameni nu simt nevoia unei identitati
mai bogate decat aceea primita fara vreun efort personal. In perioada trecerii
de la copilarie la adolescenta ar trebui sa inceapa constientizarea nevoii de
construire a unei identitati mai bogate decat aceea cu care ne-a inzestrat
natura. Cum sa facem sa educam la cat mai multi tineri aceasta nevoie (
valorificand critic, selectiv, identitatea primita de la natura) ? Cum sa-i
facem pe tineri sa constientizeze faptul ca in conditiile actuale ale
globalizarii de toate felurile actioneaza asupra noastra, direct sau indirect,
toate nivelurile sociale, de la cele locale la cele regionale, nationale,
europene, occidentale si planetare ? Sa le explicam tipologia
identitatilor culturale: balcanica, dunareana, a Marii Negre, sud-est
europeana, central europeana, mediteraneana, europeana, occidentala, planetara
dar si tipologia care rezulta din diversitatea lingvistica, de credinte, de
civilizatii. Se intampla un lucru fara precedent in istoria omenirii:
numeroasele identitati ale fiintei umane, aflate intr-o dinamica permanenta si
o interactiune continua, nu mai pot fi intelese decat concomitent, formand un
sistem. Sau le intelegem pe toate sau pe niciuna. Globalizarea si internetul au
o contributie esentiala la aceasta noua configuratie a identitatilor. Educatia
nu reuseste sa faca fata acestor probleme, nici nu prea le are in atentie. Dar
tensiunile existente intre diferite identitati ale fiecarei persoane si intre
identitatile unor persoane diferite sunt, in ultima instanta, la radacina
multor conflicte si razboaie ; aici isi afla radacinile si terorismul
existent la scara mondiala. Posibiltatea unei dezvoltari armonioase a identitatilor
ramane deocamdata doar un proiect.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu