Două gânduri care umblă cu șoalda

În loc de motto:

„Nu mai am răbdare pentru anumite lucruri, și asta nu din aroganţă ci, pur şi simplu, pentru că am ajuns la un punct în viaţă în care nu-mi mai pierd timpul cu ceea ce-mi displace sau mă răneşte. Nu mai am răbdare pentru cinism, lucruri excentrice şi critică. Mi-am pierdut puterea de a face pe plac celor care nu mă plac, celor care nu mă iubesc şi să zâmbesc celor care nu vor să-mi zâmbească.” Textul este splendid, profund emoţionant şi a fost atribuit genialei actriţe Meryl Streep. Atribuire falsă, căci textul respectiv aparţine portughezului Jose Teixeira. Nu face nimic, legenda continuă, deloc influenţată de micile amănunte ale realităţii. 

    Textul de mai sus face parte dintr-un articol al lui Cristian Unteanu, intitulat „Citate superbe, complet false, intrate în memoria culturală a omenirii”, scris în luna februarie a anului 2020 aici: https://adevarul.ro/blogurile-adevarul/. Și o să explic de ce l-am pus „în loc de motto”. După ce am scris pe Facebook cuvintele din Dexonline, două dintre gândurile mele de azi s-au oferit să fie un fel de „momeală artificială pentru pești folosită în apele repezi” și m-au atras la blog, deși n-aveam niciun chef. Și, ce descopăr eu când îmi caut un citat pentru motto-ul zilei? Că, așa cum bănuiam de muuultă vreme, pe Internet circulă tot felul de „șoalde” și că nu putem fi siguri că tot ce „copiem” de acolo e adevărat. Trebuie să găsim mai multe surse, să ne mai documentăm și din cărți, dacă n-am uitat ce-s alea...

 💭 Primul gând s-a întrebat (iar, căci după ce am scris cândva despre asta, cred că a uitat) ce diferență e între prepeliță (sau pitpalac) și potârniche. Iată ce am găsit pe https://wikidiferenta.ro/:

👇

„Ca substantive, diferența dintre potârniche și prepeliță (pitpalac) este că „potârniche” este (ornit.) (Perdix, mai ales Perdix perdix) pasăre sălbatică de mărimea unui porumbel, cu penele de culoare brună-pestriță pe spate, cenușie pe piept și albă pe burtă, care trăiește în stoluri mici prin holde și tufișuri iar „prepeliță” este (ornit.) (Coturnix coturnix) pasăre migratoare din ordinul galinaceelor, de culoare brună, cu dungi pe spate, care se vânează pentru carnea ei gustoasă. 

 💭 M-am lămurit. Al doilea gând s-a ocupat un pic de niște expresii haioase și de o glumă. Poza din Dexonline (reluată de mine pentru că-mi place la nebunie) îi aparține lui Radu Borza și este ilustrarea expresiei cu statul mâței în coadă. Sursa expresiilor: Argou (2007).

👇

A prinde prepelița (sau purceaua) de coadă - a se îmbăta.

👇

De stă mâța-n coadă expr. verbală - de spaimă.

👇

A trage mâța (sau pe dracul) de coadă - a o duce greu din punct de vedere material, a face cu greu față nevoilor minime de trai.

👇

A-și face coada colac - a se codi; a o șterge pe furiș (pentru a scăpa de răspundere).

👇

Banc:

Un tip rămâne în pană pe o șosea pustie. Cât vedea cu ochii, doar câmp și un cal alb care păștea liniștit. Tipul ridică, într-o doară, capota, căci nu se pricepe deloc la mecanică, şi se uită precum curca-n lemne, până aude:

– Suflă-n jiglere! 

Se uită-n jur, nimeni. Doar calul care păştea. Bagă din nou capul sub capotă și iar aude:

– Suflă-n jiglere! 

Face câțiva pași, se uită atent, tot nimeni. A treia oară se trezi cu calul lângă el:

– Suflă, omule, în jiglere, că-s înfundate! Uite, alea sunt!

Îngrozit, tipul rezolvă problema și demarează scârțâind din pneuri. Un kilometru mai încolo, dă de un cioban. Oprește şi-i spune agitat:

– Bade, acolo e un cal care vorbește! Mi-a zis ce să fac, că mi se oprise motorul.

– Ce cal? întreabă calm ciobanul.

– Cum adică, ce cal? Un cal! Unul alb!

– Ai avut noroc! Åla negru nu se pricepe deloc la mecanică, dar se bagă în toate și te mai și ține de vorbă…