În loc de motto:
„Asta-i viața, maică. Suntem mulţi, suntem răi şi suntem proști ca noaptea! Altfel n-am mai trage căruța asta, care-i Timpul, în trap (numa’ pentru ca să-l depăşim pe vecinul). Am merge la pas, în plimblare, şi ne-am ruga la Dumnezău Drăguţu` să ne ajute să ne mântuim sufletele, să petrecem şi dincolo în Lumină." (O bătrânică din Mândra, Țara Făgărașului)
Trec printr-o perioadă mai mult decât dificilă, nu-mi găsesc gândurile (și nici cuvintele, uneori), dar un text trimis prin e-mail de o verișoară m-a făcut să cuget (în timp ce făceam șmotru de zor) asupra unei probleme pe care eu am mai „dezbătut-o” aici (și nu numai aici) de câteva ori: aceea a pătrunderii masive, abuzive și, de ce să n-o spun, prostești, a cuvintelor engleze în limbajul unora dintre locuitorii frumoasei noastre țări. Textul se intitulează „Romgleza” și-l voi scrie aici, împărțit în trei „felii”, pentru a evita plictiseala și pentru că, mai nou, sunt o „fană” a serialelor (filmate sau scrise). Partea I:
„Mi-a spus astăzi o prietenă că e în „a hurry”, că se grăbește la „job” pentru un „meeting office cu CEO” (CEO - Chief Executive Officer, adică „șeful executivului, director, nota mea). De fapt, a chemat-o directorul să-i facă o cafea. Și chiar am înțeles-o, lucrează la o multinațională, așa că jumătate dintre cuvinte îi vin în engleză. E „assistant manager”, adică secretara directorului, dar la așa denumire, când dă cu ochii de ea un instalator, acesta crede că e numărul doi în companie. Alt amic, cu care m-am întâlnit la „bus” în stație, mergea la „training”. Pregătirea și instrucția sunt noțiuni perimate, acum se poartă „training”. Una e să zici: mă pregătesc să ajung magazioner-șef la Lactate și alta e: „fac un training să fiu operational chief of Milk&Cheese Departament.” Acum lucrează „part-time” ca „promoter”. Adică, pentru cei mai puțini obișnuiți cu romgleza: împarte „flyere” (fostele pliante) pentru un „Gym” (fosta sală de sport) și este plătit pentru jumătate de normă.
Afară e un „freezing rain” de te omoară. Aș fi vrut să zic măzăriche, dar mi-e că nu mă mai înțelege nimeni. Intru la „supermarket” să „grab a snack”. „Snack”, pentru că „gustare” îmi pute. Apropo, știu cum am preluat „supermarket” de la americani, dar nouă nu ne-a fost de-ajuns, așa că am inventat „hipermarket”-ul. Dacă există cineva care să îmi spună care e diferența dintre „supermarket” și „hypermarket”, îi dau zece „apple juice”! Că sucuri de mere am văzut că nu mai au la raft. Optez între un „snack” cu „steak” și unul cu „ham”. Friptură sună din secolul trecut, iar șuncă nu mai mănâncă nimeni azi. În definiția românească, „hypermarket”-ul cuprinde un „supermarket”, plus alte magazine. Atunci care mai este diferența între un „hypermarket” și un „mall”? Sau „mall”-ul e „gigamarket”?”
Și, apropo de „romgleză”, și eu, ca toată lumea, am decepții. Sau decepționez pe alții. Dar uitați-vă ce deosebire de sens este între cuvântul românesc și cel englez. Deși, dacă despicăm firul în patru, au un pic de „ceva” în comun. Dar nu vreau să despicăm firul în patru. Vreau să avem, cu toții, cât mai puține decepții (deceptions).
DECÉPȚIE, decepții, s. f. Înșelare a speranțelor cuiva, dezamăgire, deziluzie; amărăciune. [Var.: (înv.) decepțiúne s. f.] – Din fr. déception, lat. deceptio, -onis. Sursa: DEX '09 (2009).
DECEPTION (pronunție:/dɪˈsepʃn/) - înșelătorie, escrocherie, fraudă, viclenie. (Dicționarele Oxford).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu