Recitativul unor gânduri afone

„Cei care își petrec timpul în frumusețea și misterul naturii nu se simt niciodată singuri sau obosiți de viață.” (Rachel Carson)

„Dacă zece oameni îţi spun că ești beat, du-te să te culci”, zice o vorbă din popor. Mi se pare destul de înțeleaptă. Și adevărată, adică bazată pe o experiență seculară. Recitativul de azi al gândurilor mele (afone) pornește de la această zicală. Nu fac asta pentru a contrazice „înțelepciunea populară”, ci pentru că, muncind mai acum vreo două ore prin grădină, adică până m-a alungat ploaia în casă, mă gândeam la zicerea asta și mi-am amintit că am văzut pe Internet, cândva, o continuare a ei, care era atribuită lui Nicolae Iorga, adică prezentată ca „un aforism celebru din „Cugetări”. N-aș prea crede, dar o redau mai jos:

„Când doi ţi-or spune că eşti beat, du-te de te culcă!” Nu, dacă știi tu că n-ai băut, să fii sigur că amândoi sunt nişte beţivi.”

Ei bine, în plan metaforic și pur imaginativ, dacă zece inși (sau inse) mi-ar zice că sunt beată și eu aș ști sigur că n-am băut decât „apă plată cu lămâie”, nu numai că nu m-aș duce la culcare, ci m-aș întreba imediat ce interes au persoanele ălea de mă îndeamnă la somn, ce vor să facă fără să văd eu și de ce sunt rău intenționate la adresa mea. Mă rog, poate chestiile astea ușor „paranoice” sunt din cauza vremii de afară, imagine fidelă a haosului, absurdului și nebunelii care guvernează peste noi. Dar, pe de altă parte, poate NU.
Cuvântul zilei (15 mai 2023):

Vinculare s.f. [At: GHEȚIE, R. M. / Pl: vinculări / E: vincula] 1. (Trs; înv) Impunere a respectării unei obligații legale Si: vinculație. 2. Condiție restrictivă, stabilită prin acord, prin care se îngrădește dreptul cuiva de a dispune de unele valori (bani, mărfuri etc.). Sursa: MDA2 (2010). Cheia alegerii: La mulți ani, Laura Codruța Kövesi! (50 de ani)

P. S. Am ales cuvântul ăsta pentru că nu-l știam. Dar și pentru că nu mă pot hotărî dacă să mă întristez sau să râd cu gura până la urechi de „cheia alegerii”...

Cuvântul aleatoriu:
RECITATÍV, recitative, s. n. Gen de muzică vocală (executată de solist), cu sau fără acompaniament instrumental, care, prin intonații și prin ritmica asemănătoare vorbirii, se apropie de declamație și care, în operă, comentează acțiunea și face legătura între arii. – Din fr. récitatif. Sursa: DEX '09 (2009).

Banc:

- Nu pot, hâc, să înțeleg de ce am fost adus, hâc, la po-po-poliție! exclamă un bețiv, plin de indignare.

- Pentru băutură! îi răspunde ofițerul de serviciu.

- Păi, de ce nu zici așa!? Adu-mi un coniac!